Agenția de evaluate S&P Global Ratings a confirmat, miercuri, ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB minus/ A-3”, menținând perspectiva la una „negativă”, arată un comunicat al agenției.
România reușește astfel să rămână în categoria „recomandată pentru investiții”. Agenția motivează menținerea unei perspective negative ca urmare a „finanțelor publice ale României” despre care S&P spune că „vor rămâne ridicate în următorii câțiva ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate”.
„Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern sub conducerea prim-ministrului Ilie-Gavril Bolojan au încheiat, pentru moment, o perioadă îndelungată de incertitudine în ceea ce privește politica. Noul guvern a anunțat măsuri extinse de consolidare fiscală bazate pe impozite și cheltuieli, pe care le estimăm că ar trebui să ajute la reducerea deficitului la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024. Măsurile fiscale ale guvernului sunt desfășurate într-un context macroeconomic provocator, inclusiv în condițiile unei economii în încetinire, a unei inflații ridicate și în creștere și a unui deficit de cont curent (CA) ridicat”, subliniază agenția în comunicat.
S&P constată „provocări politice referitoare la implementarea planului de consolidare fiscală”.
Agenția de rating prezintă două scenarii, unul pesimist și unul optimist.
În scenariul pesimist, agenția anunță că ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani „dacă direcția de consolidare fiscală a României deviază semnificativ de la așteptările noastre”.
„Acest lucru s-ar întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică slabă împiedică eficiența acestora. De asemenea, am putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste presupunerile noastre actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul mare și persistent al contului curent al țării se deteriorează. Aceasta ar putea apărea în cazul în care corectarea fiscală a României nu reduce deficitele contului curent sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ”, semnalează S&P.
Scenariul pozitiv presupune o revizuire pozitivă a perspectivei României, de la negativă la stabilă, dacă „deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.”
Care sunt riscurile pe care le observă agenția?
„Cu toate acestea, observăm riscuri ca provocările economice și politice să submineze ambițiosul program de politici al guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu dincolo de 2026 rămâne incertă”, precizează S&P în comunicat.
Potrivit acesteia, corecția fiscală apare pe fondul mai multor provocări economice:
- Creșterea economică a încetinit considerabil comparativ cu anul trecut, iar măsurile de consolidare vor influența în continuare economia, astfel că S&P a redus prognozele de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
- Deficitele contului curent ale României vor rămâne ridicate. S&P se așteaptă ca înăsprirea fiscală să le reducă doar parțial la o medie de 7,5% din PIB până în 2028.
- Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale și de Est. Agenția anticipează că o creștere a prețurilor la energie electrică și măsurile fiscale, inclusiv o creștere a cotelor de impozit pe valoare adăugată (TVA), să împingă inflația spre 9% în următoarele câteva luni.
- Nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (NBR), care va fi probabil incapabilă să relaxeze politica monetară în următoarele câteva luni, în ciuda încetinirii economiei, mai arată S&P.
Ratingul de țară al României urmează să fie evaluat de agenția de evaluare Fitch, care va prezenta pe 15 august concluziile sale.
Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.
Al doilea pachet de măsuri va viza reducerea semnificativă a cheltuielilor statului, conform anunțului prim-ministrului.
România trebuie să prezinte până pe 15 octombrie măsuri concrete pentru reducerea deficitului și să limiteze ritmul de creștere a cheltuielilor nete, cu perspectiva de a se încadra în limitele convenite în planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani convenit cu UE până în 2030.
