Connect with us

U.E.

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE: Cetăţenii trebuie protejaţi împotriva încălcării protecției datelor

Published

on

Cetățenii din întreaga Uniune Europeană au devenit victime ale încălcării protecției datelor ca urmare a utilizării pe scară largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor de către organismele publice și private. Activitățile pe internet, marketingul direct și supravegherea video reprezintă sursele celor mai multe cazuri de încălcare a protecției datelor. Cel mai recent raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), intitulat „Access to data protection remedies in the EU Member States” („Accesul la căile de atac privind protecția datelor în statele membre ale UE”), arată o lipsă de înțelegere și de informare în rândul victimelor cu privire la protecția datelor și la autoritățile care le pot ajuta în acest domeniu. Constatările raportului subliniază, de asemenea, nevoia stringentă ca normele reformate ale UE privind protecția datelor să intre în vigoare.

morten kjaerum FRAÎn ziua de astăzi a devenit mult prea simplu să colectezi datele personale ale cetățenilor europeni și să abuzezi de ele. Această încălcare a drepturilor poate avea un efect profund asupra victimelor încălcării protecției datelor” declară Morten Kjaerum, directorul FRA. „Acum este momentul să acordăm autorităților de protecție a datelor prerogativele necesare pentru a le ajuta să contracareze aceste încălcări, astfel încât victimele să dispună de reparaţii adecvate.

În Uniunea Europeană, protecţia datelor este un drept fundamental. Trebuie să ne asigurăm că acest drept este protejat şi că cetăţenii se pot bucura de el”, afirmă vicepreşedintele Comisiei Europene, dna Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie. După cum arată raportul FRA, „în ziua de azi, mulţi cetăţeni nu ştiu unde să se adreseze dacă datele lor au fost utilizate în mod abuziv. Această situaţie nu ne mulţumeşte. Propunerile Comisiei de reformă în domeniul protecţiei datelor le vor face cetăţenilor viaţa mai uşoară: va exista un ghişeu unic pentru cetăţeni, adică aceştia se vor putea adresa întotdeauna autorităţii locale pentru protecţia datelor. Cetăţenii nu vor mai avea nevoie să ia avionul pentru a depune o plângere – indiferent de ţara din Uniunea Europeană în care are sediul firma care le prelucrează datele. Fac apel la miniştri să urmeze exemplul Parlamentului European de a pune repede în aplicare reforma privind protecţia datelor care va îmbunătăţi drepturile cetăţenilor.

Interviurile cu victimele încălcărilor au arătat că cele mai multe dintre acestea se adresează autorităților de protecție a datelor.Adesea, intenția lor este mai degrabă să prevină repetarea unor astfel de încălcări decât să obțină compensații financiare.Numai în cazuri excepționale, victimele își continuă demersurile în instanță. Procedurile judiciare au fost considerate prea complicate, costisitoare și îndelungate. Drept motive de îngrijorare au fost menționate, de asemenea, lipsa asistenței juridice și a specialiștilor în domeniul protecției datelor, precum și insuficiența resurselor de care dispun autoritățile de protecție a datelor și organizațiile intermediare. În plus, s-a constatat că informațiile referitoare la procedurile de protecție a datelor și la căile de atac sunt insuficiente.

Raportul arată că, în statele membre ale UE, autoritățile de protecție a datelor pot emite ordine pentru corectarea încălcărilor și pot impune sancțiuni diverse, de la avertismente și amenzi până la revocarea licențelor. Totuși, amploarea și durata sancțiunilor pot varia semnificativ de la o țară la alta. În aproape toate statele membre pot fi impuse și sancțiuni penale, sub formă de amendă sau privare de libertate, însă există diferențe mari între state în ceea ce privește durata sentinței și valoarea amenzii.

Activitățile pe internet, marketingul direct și supravegherea video care utilizează camere cu circuit închis reprezintă sursele celor mai multe cazuri de încălcare a protecției datelor. Cel mai adesea, se fac vinovate de aceste încălcări organismele guvernamentale, instituțiile de aplicare a legii, instituțiile financiare și cele medicale. Drept urmare, victimele se confruntă cel mai frecvent cu sentimente de nesiguranță, compromiterea reputației sau suferinţă emoțională.

Reforma propusă a normelor UE de protecție a datelor ar trebui să contribuie la atenuarea acestor probleme. Pe baza constatărilor raportului, FRA recomandă:

  • sensibilizarea publicului cu privire la mecanismele de depunere a plângerilor, inclusiv la existența și rolul autorităților naționale de protecție a datelor;
  • formarea practicienilor în domeniul dreptului cu privire la protecția datelor, astfel încât serviciile de consultanță oferite să se bazeze pe o gamă mai amplă de informații;
  • consolidarea independenței autorităților de protecție a datelor;
  • punerea la dispoziție a resurselor adecvate și acordarea de prerogative autorităților de protecție a datelor în vederea remedierii încălcărilor;
  • finanțarea organizațiilor societății civile și a organismelor independente pentru a ajuta victimele să solicite reparaţii;
  • optimizarea normelor privind sarcina probei, îndeosebi în cazurile online, pentru a simplifica demersurile persoanelor fizice de sesizare a tribunalelor sau a autorităților de supraveghere.

Raportul conține o prezentare generală a cadrului juridic și a procedurilor pe care cetățenii le pot utiliza în cazurile de încălcare a protecției datelor. De asemenea, raportul oferă exemple de experiențe reale ale victimelor și ale persoanelor care se ocupă de încălcarea protecției datelor, în vederea identificării elementelor care pot fi îmbunătățite în ceea ce privește accesul la căile de atac privind protecția datelor.

Pentru a clarifica aspectele legate de protecția datelor, FRA va publica, mâine, un manual privind jurisprudența europeană în materie de protecție a datelor. Manualul, elaborat în colaborare cu Consiliul Europei, este destinat practicienilor în domeniul dreptului și organizațiilor neguvernamentale care nu sunt specializate în protecția datelor.

Pentru consultarea raportului, a se vedea: Access to data protection remedies in EU Member States („Accesul la căile de atac privind protecția datelor în statele membre ale UE”)

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România: Surplusul de energie eoliană produs în Germania a determinat o scădere serioasă a prețului la energia electrică în România

Published

on

Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic, informează Agerpres.

,,Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru Agepres, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot (piaţa în care valorile mobiliare, mărfurile sau valutele sunt tranzacţionate „pe loc” şi livrate către cumpărător imediat n.r.) din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masiv cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

Potrivit lui Ion Lungu, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt micșorate. 

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România, potrivit sursei citate.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, care au sărbătorit Paștele weekendul trecut, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 12:44, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.949 MW (dintre care doar 616 MW), diferenţa fiind importată. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a semnat Manifestul pentru alegerile europarlamentare din 2019 al Asociaţiei Europene pentru Oncologie Pediatrică: Sprijin în continuare lupta împotriva cancerului în rândul copiilor

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat PNL la alegerile europene, a semnat luni Manifestul pentru alegerile europarlamentare din 2019 al Asociaţiei Europene pentru Oncologie Pediatrică, asociaţie care îşi propune să asigure tratamente cât mai bune pentru cât mai mulţi dintre copiii bolnavi.

”Anual, 35.000 de copii şi tineri din Europa sunt diagnosticaţi cu cancer. Există însă speranţă, dedicare şi implicare, datorită cărora între 2020 şi 2025 vom avea aproximativ jumătate de milion de supravieţuitori ai cancerului infantil.  Prin semnarea Manifestului, în calitate de membri ai Parlamentului European, ne-am angajat să sprjiim în continuare lupta împotriva cancerului în rândul copiilor”, a scris Marinescu, pe pagina sa de Facebook.

 

Mai multe detalii privind acest manifest aici.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu aici)

Continue Reading

U.E.

Manfred Weber lansează, la Atena, un plan în 12 puncte pentru șefia Comisiei Europene în care propune ”un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință și 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul Partidului Popular European la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, va lansa marți, la Atena, un plan alcătuit din 12 puncte, document ce face parte din programul său de campanie pentru poziția de top la nivelul executivului european și în care va propune, între altele, un tratat global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

Dacă nu luptăm rapid în întreaga lume împotriva mizeriei din mări, următoarea generație va avea probleme imense. Voi propune un tratat global care interzice plasticul de unică folosință“, a declarat Weber pentru cotidianul german Bild am Sonntag.

Potrivit sursei citate de Politico Europe, Manfred Weber vrea să se asigure că acordurile comerciale negociate de UE vor pune capăt muncii ilegale a copiilor în întreaga lume. 

Printre cele 12 propuneri ale sale se vor număra promisiunea creării a 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri, acordarea de credite pentru locuințe pentru familiile tinere prin intermediul Băncii Europene de Investiții sau creșterea numărului de angajați ai  Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă(Frontex) cu până la 10.000 de persoane până în 2022.

Propunerea lui Weber privind un tratat global împotriva plasticelor de unică folosință apare în contextul în care Parlamentul European a votat luna trecută interzicerea produselor din plastic de unică folosință din 2021. Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deșeurile marile sunt din plastic. Produsele vizate de această legislație constituie 70% din totalul deșeurilor marine.

În ce privește creșterea numărului de angajați ai Frontex, eurodeputații au adoptat săptămâna trecută, la ultima sesiune plenară din acest ciclu legislativ, noi măsuri de consolidare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă, pentru o mai bună protecție a granițelor externe ale UE. Între măsuri se regăsește și cea privind înființarea unui nou corp permanent al cărui personal operațional să ajungă la 5.000 de angajați și în 2021, urmând ca până în 2027 corpul permanent să devina pe deplin operațional, cu 10.000 de angajați. Acesta va include, de asemenea, un grup de reacție rapidă pentru intervenții în situații de urgență.

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European în ultimii cinci ani, este candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, poziție pentru care concurează cu mai mulți candidați de top ai celorlalte familii politice europene, îndeosebi Frans Timmermans, actual prim-vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul socialiștilor europeni.

Președintele Comisiei Europene este propus de șefii de stat sau de guvern, reuniți la nivelul Consiliului European, luând în calcul rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai. Ulterior, acesta trebuie să primească un vot de susținere din partea Parlamentului European.

Ultimele sondaje – care iau în calcul participarea Marii Britanii la alegeri – estimează că PPE va obţine 180 de locuri în noul legislativ, S&D 149 de locuri, iar ALDE 76.

 

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending