Comisia Europeană a constatat că, de la privatizarea eşuată a societăţii petrochimice Oltchim din România, în septembrie 2012, combinatul a beneficiat de ajutoare incompatibile în valoare aproximativă de 335 de milioane euro şi, în consecinţă, a decis că România trebuie să recupereze aceste ajutoare de la Oltchim, anunță Comisia Europeană prin intermediul unui comunicat.
De asemenea, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.
”De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.
În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.
”Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun creditor operând în economia de piaţă nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condiţiile în care AAAS şi alţi creditori aflaţi în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE”, subliniază executivul comunitar.
Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile privind ajutoarele de stat, şi anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare. Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate.
În cazul de faţă, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuţie vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societăţii.
”Comisia a concluzionat ca finanţarea publică acordată de România societăţii Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie recuperată de România”, informează Comisia Europeană.
În ceea ce priveşte vânzarea activelor Oltchim, pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă exista continuitate economică între noul şi fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacţiei (activele, pasivele şi resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, preţul de vânzare și procesul de vânzare, precum şi identitatea cumpărătorului.
După iniţierea procedurii oficiale de către Comisie, autorităţile române au modificat însă condiţiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesaţi li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării şi a veniturilor astfel obţinute. Pe parcursul procedurii, diverşi investitori de pe piaţă şi-au manifestat interesul şi au achiziţionat majoritatea activelor Oltchim.
”Având în vedere condiţiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societăţii Oltchim şi rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societăţile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societăţii Oltchim şi, prin urmare, nu sunt ţinute să le ramburseze”, subliniază Comisia Europeană.
Oltchim a trecut printr-o perioadă îndelungată de dificultăți economice în care a beneficiat de ajutoare de stat. Numeroasele tentative de privatizare, începând cu 2001, au eșuat. Anterior, în martie 2012, Comisia constatase că o conversie în acțiuni a creanțelor Oltchim deținute de AAAS nu constituia ajutor în vederea privatizării imediate a Oltchim (cazul SA.29041). Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanțelor în acțiuni, iar privatizarea a eșuat din nou în septembrie 2012.
În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, intervențiile statului în întreprinderi pot fi considerate a nu reprezenta ajutor de stat atunci când sunt efectuate în condiții pe care le-ar fi acceptat un operator privat care operează în condiții de piață (principiul operatorului economic privat în economia de piață). Dacă acest principiu nu este respectat, intervențiile publice constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât le conferă beneficiarilor un avantaj economic de care concurenții acestora nu dispun.
În conformitate cu Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare, întreprinderile aflate în dificultate pot beneficia de ajutoare de stat dacă îndeplinesc anumite condiții stricte. Se poate acorda un ajutor pentru o perioadă de până la șase luni („ajutor pentru salvare”). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare pentru ca ajutorul să fie aprobat („ajutor de restructurare”). Planul trebuie să asigure faptul că întreprinderea își restabilește viabilitatea pe termen lung fără niciun alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură adecvată la costurile sale de restructurare și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate prin măsuri de compensare.
Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea fără întârziere a ajutoarelor de stat incompatibile, în scopul de a se elimina denaturarea concurenței create de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur și simplu restabilirea egalității de tratament cu alte întreprinderi.
Versiunea neconfidențială a deciziei respective va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat cu numărul de caz SA.36086, pe site-ul web dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Deciziile referitoare la ajutoare de stat nou publicate pe internet și în Jurnalul Oficial apar în buletinul electronic Știri săptămânale privind ajutoarele de stat.
