Connect with us

ALEGERI 2014

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. REZULTATE şi EXIT-POLL-uri EUROPARLAMENTARE. Lista candidaților înscriși și LISTA secțiilor de votare din străinătate. SONDAJE EUROPARLAMENTARE 2014

Published

on

alegeri europarlamentareUn numar de 15 formatiuni politice au depus liste de candidati pentru europarlamentare la Biroul Electoral Central. Purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet, a declarat ca si 11 candidati independenti si-au depus candidatura pentru aceste alegeri.

UPDATE REZULTATE EUROPARLAMENTARE 2014: Votul a început. Caleaeuropeana.ro vă prezintă primele REZULTATE şi EXIT-POLL-uri

UPDATE LISTA SECȚIILOR DE VOTARE din străinătate cu ADRESELE COMPLETE

UPDATE Numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente la data de 10 mai este de 18.285.509, potrivit infomaţiilor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care precizează că, faţă de informarea din aprilie, s-a înregistrat o scădere a numărului total de alegători cu 14.867. Alianta Electorala PSD-UNPR-PC, Partidul Democrat Liberal, Partidul National Liberal, Uniunea Democrata Maghiara din Romania,Partidul Miscarea Populara, Partidul Noua Republica, Partidul National Taranesc Crestin Democrat, Partidul Poporului Dan Diaconescu, Partidul Dreptatii Sociale, Partidul Ecologist Roman, Alianta Nationala a Agricultorilor, Forta Civica, Partidul Verde si Alternativa Socialista au depus cate o lista de candidati, in vreme ce Partidul Romania Mare doua – de catre Corneliu Vadim Tudor, respectiv Gheorghe Funar.

EUROPARLAMENTARE 2014. Sondaj INSCOP: Cu cine votează românii 

Independentii care si-au depus candidatura la europarlamentare sunt: Georgiana Corina Ungureanu, Filip Constantin Titian, Adrian Toader, Danut Liga, Vasile Iustuc, Nicolae Toteanu, Paul Purea, Pericle Capsali, Peter Costea, Mircea Diaconu si Valentin Eugen Daeanu. LISTA PSD: Pe lista aliantei, validata de Comitetul Executiv National al PSD in luna februarie, pe prima pozitie se regaseste actualul europarlamentar PSD Corina Cretu, pe locul al doilea – senatorul PSD Ecaterina Andronescu, pe locul al treilea se afla Catalin Ivan, eurodeputat si purtator de cuvant al PSD.

SONDAJ EUROPARLAMENTARE 2014: Dreapta ramane in frunte, avans puternic al euroscepticilor. Ordinea primelor trei locuri in Romania

Urmeaza: fostul ministru al Comunicatiilor Dan Nica, senatorul UNPR Damian Draghici, fostul ministru PC pentru IMM-uri Maria Grapini, europarlamentarii Daciana Sarbu, Ioan Mircea Pascu, Viorica Dancila, adjunctul sefului de cabinet al comisarului european pentru agricultura, Sorin Moisa, si actualii eurodeputati Victor Bostinaru si Claudiu Ciprian Tanasescu. Pe pozitiile 13-17 sunt candidati PC, UNPR, propunerile PSD Bucuresti, ale TSD si PES activist. Lista candidatilor PNL pentru europarlamentare este deschisa de Norica Nicolai, ea fiind urmata de Adina Valean, Ramona Manescu, Cristian Busoi, Renate Weber, Eduard Hellvig, Mihai Turcanu, Claudia Benchescu, Romeo Stavarache si Andrei Muraru.

Sondaj INSCOP. Alegeri europarlamentare 2014: Ce partide prefera romanii si ce calitati trebuie sa aiba eurodeputatii

Pe lista PDL pentru alegerile europarlamentare se afla pe primele pozitii fostul premier Theodor Stolojan, fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, Traian Ungureanu si Marian Jean Marinescu, actuali eurodeputati ai partidului. Pe aceeasi lista, care are 42 de candidati, se regasesc mai multi primari democrat-liberali de mari orase, Gheorghe Falca (Arad), George Scripcaru (Brasov), Dorin Florea (Targu Mures) si Mircea Hava (Alba Iulia). UDMR: Europarlamentarul Iuliu Winkler ocupa prima pozitie pe lista UDMR, iar pe locul doi se afla Sogor Csaba, europarlamentar.

SONDAJE ALEGERI EUROPARLAMENTARE. ULTIMELE ESTIMARI. Cine are cele mai mari sanse sa castige sefia Comisiei Europene 

PP-DD participa la alegerile europarlamentare cu presedintele fondator al partidului, Dan Diaconescu, actualul lider al formatiunii, Simona Man, Diana Voiculescu, Liviu Neagu si Radu Orzata. Pe primele pozitii in lista PMP pentru alegerile europarlamentare se afla europarlamentarul Cristian Preda, Siegfried Muresan, Teodor Baconschi, Cristian Petrescu, Daniel Funeriu, Wotsch Gu. Forta Civica a depus la Biroul Electoral Central o lista cu 42 de candidati pentru alegerile europarlamentare, cu o medie de varsta de 41 de ani, potrivit presedintelui formatiunii, Mihai Razvan Ungureanu. Acesta deschide lista de candidati, fiind urmat de Diana Pavelescu, secretar general al Asociatiei Degustatorilor Profesionisti, respectiv prof. univ. Mihaela Nicolau. Partidul Noua Republica intra in alegerile europarlamentare cu presedintele formatiunii, Mihail Neamtu, George Mioc, cetatean romano-american, prim-vicepresedintele partidului, Stefan Bargaoanu, Corneliu Berari, Victor Ciumac si Andrei Rosetti. Primii candidati ai PNTCD la euroalegeri sunt liderul formatiunii, Aurelian Pavelescu, europarlamentarul Sebastian Bodu, Maria Stavrositu – matematician, Alexandru Stefanescu – critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, si Ion Neacsu – presedintele PNTCD Europa. Europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor a declarat miercuri, la depunerea listei de candidati ai PRM, ca el este presedinte al partidului, nu Gheorghe Funar. La randul sau, Gheorghe Funar a facut referire la o sentinta civila prin care s-a stabilit ca Vadim Tudor nu mai e presedinte al PRM de vara trecuta.  La BEC au fost inregistrate doua depuneri, una legala si alta ilegala, urmând să fie luată o decizie privind lista PRM.       .

Continue Reading
Advertisement
27 Comments

27 Comments

  1. martin

    March 28, 2014 at 9:18 am

    Norica Nicolai este cu siguranta politicianul nostru de referinta in Europa! Bravo, doamna!

  2. Pingback: Seful PPE, Joseph Daul, invitat la lansarea candidatilor PDL la europarlamentare, sub sloganul: “Europa in fiecare casa!” | caleaeuropeana.ro

  3. Vot ANULAT

    April 26, 2014 at 8:42 am

    Nici unul din ei NU merita votul meu. Toti derbedeii sunt pe lista!

  4. Tornyai

    May 11, 2014 at 1:04 am

    Radu Morar(PER) sau un candidat Independent. nu votez Fsnistii.

  5. stefan babutiu

    May 13, 2014 at 9:11 pm

    O sa votez PDL, nu pentru Stolojan ci pentru Monica Macovei.
    A fost europarlamentarul cu cele mai multe interventii si a facut foarte multe pentru Europa, in care bineinteles se include si Romania.
    Stefan

  6. DORA ROMAN

    May 14, 2014 at 1:56 pm

    Asta e, Stefan Babitiu, Monica Macovei are merite deosebite. Pacat ca nu e prima pe lista.
    Dora Roman

  7. Pingback: RĂU DE TIPAR | Votez. Şase motive pentru Europa

  8. Gherasim

    May 19, 2014 at 9:31 am

    As fi votat prob cu PNL dar daca n-ar fi fost lelea Norica Nicolai, ce-o cauta aceasta femeie expirata in politica habar n-am.
    Ce ne ramane de facut dragi romanai ?
    E simplu.
    Votam cu totii MRU
    Mihai Razvan Ungureanu desi va fi europarlamentar doar pana in noiembrie cand va fi Presedintele Nostru

  9. Liviu Burghelea

    May 19, 2014 at 10:11 pm

    25 May,I can vote anywhere as Romanian citizen but also as and citizen of European Union!
    B-) Liviu Burghelea alias Yusuf(Joseph) Abdullah
    Bucharest – Romania

  10. MIRCEA DIACONU

    May 19, 2014 at 11:39 pm

    eu pe MIRCEA DIACONU il votez, e singurul care merita.

  11. Pingback: Alegeri Europarlamentare 2014 | iogen, cu accent pe i

  12. ionut

    May 21, 2014 at 11:11 am

    SPER din tot sufletul sa nu mai puneti botul la toti parlamentarii existenti astazi in Romania!!! TOTI…pdl..pnl…psd…si ce or mai fi!!! exista si alte variante! cautati bine. sunt aceeasi hoti care se muta de la un partid la altul!! NU exista doctrine politice!! Doar hoti care ne pacalesc din anii 90 incoace!!! SPER DIN TOT SUFLETUL SA TINETI CONT DE ASTA!! SUNT NISTE HOTI TOTI!!!!

  13. Sabin

    May 22, 2014 at 12:53 pm

    Vadim… Restu’ numai papitoi

  14. mitrea de la cluj

    May 22, 2014 at 3:14 pm

    tine-ti minte 3 cuvinte: Vadim-Tudor_presedinte!!!

  15. mitrea de la cluj

    May 22, 2014 at 3:16 pm

    tine-ti minte 3 cuvinte: Vadim-Tudor-presedinte!!!

  16. mitrea de la cluj

    May 22, 2014 at 3:18 pm

    MERG 3 BABE LA VOTARE, 2 IS MOARTE UNA-I VIE, CATE VOTURI O SA FIE?????? OARE……………………..???????????

  17. Doroftei Ilie

    May 22, 2014 at 9:06 pm

    Eu voi vota tot ce este COMUNIST !

  18. Doroftei Ilie

    May 22, 2014 at 9:08 pm

    Voi vota tot ce este comunist !

  19. Cristina

    May 23, 2014 at 1:18 pm

    Nu gasesc lista …

  20. Cristina

    May 23, 2014 at 1:19 pm

    Nu gasesc lista candidatilor …

    • REDACTIA

      May 23, 2014 at 1:37 pm

      buna ziua. lista candidatilor este in stirea de mai sus.

  21. marius

    May 23, 2014 at 8:31 pm

    Eu votez MRU ,este singurul care merita.

  22. radu

    May 23, 2014 at 10:57 pm

    prefer sa votez pe cineva independent decat un partid, este timpul sa facem o schimbare!

  23. wizman

    May 23, 2014 at 11:32 pm

    Votez la Paris;voi vota PNTCD pentru ca sunt constanti si nu am auzit scandaluri.Dl Bodu “est pas mal “cum spun francezii, adica e OK, e credibil.
    As fi votat PNL dar dna N Nicolai nu imi inspira incredere; nu stiu ce a facut in atatia ani si nici nu inteleg de ce cap de lista.
    Restul PSD, PD sunt partide imbatranite, perimate iar MRU, Forta civica sunt diversiuni.
    Cat despre PRM….

  24. Vasilgu Dedu

    May 24, 2014 at 6:52 pm

    Votez un independent. m-am saturat de politicieni.

  25. asher

    May 25, 2014 at 4:33 pm

    peter costea , pozitia 21, pentru pastrarea valorilor familiei , vietii cum ne-a dat-o Dumnezeu

  26. Bala

    May 25, 2014 at 8:16 pm

    Votati un om care merita deplin sa ajunge in Parlamentul Europeani nu e altcineva decat Mihai Razvan Ungureanu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

POLITICĂ

Sondaj: 51% dintre români cred că este nevoie de partide noi

Published

on

Mai mult de jumătate dintre români cred că este nevoie de partide noi și că actualele formațiuni reprezintă mai degrabă interesele liderilor, potrivit unui sondaj realizat în perioada 2-6 decembrie.

Astfel, 51% dintre români susțin că în țara noastră este nevoie de partide noi, iar 44% că nu este nevoie, în timp ce 5% nu au răspuns.

PeopleRomânii cred în majoritate că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele liderilor de partid. Astfel, 70% dintre cei chestionați au dat acest răspuns. 6% dintre respondenți susțin că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele alegătorilor, în timp ce 19% cred că acestea reprezintă echilibrat și interesele alegătorilor și ale liderilor, iar 5% nu știu sau nu răspund.

În schimb, 60,5% dintre români sunt de părere că partidele se pot reforma, în timp ce 31% cred contrariul. 8,5% nu au răspuns în acest caz.

De asemenea, sondajul relevă că 41% dintre români s-ar prezenta la vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.

35% dintre cei chestionați ar vota cu PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 34% cu PSD, 7,5% cu MP, 6,5% cu ALDE și 5% cu PRM. Sub 5% ar obține UDMR (4%), UNPR (2,5%), PNȚCD (2,5%), M10 (1,5%) și PSRO (1,5%).

Dacă în această listă s-ar găsi și un partid nou înființat susținut de președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș, 41% dintre respondenți și-ar păstra opțiunea de a vota alte formațiuni, în timp ce 35% au răspuns că ar opta pentru acesta. 11% au spus că sunt indeciși, 8% că nu ar mai merge la vot, iar 5% nu au răspuns.

Cel mai important criteriu de a selecta politicieni credibili este în opinia românilor ca aceștia să nu fie corupți (48,5%). În topul acestor criterii se mai află competența (21%), să nu fie urmăriți sau condamnați penal (9%), să aibă declarație de avere corectă (8%), să nu fie în conflict de interese cu afaceri (3,5%), să nu fie traseiști (3%), să nu fie un caz de nepotism (2%), să nu fi plagiat (1,5%), să nu fie colaboratori ai serviciilor secrete (1%).

.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending