Președintele în exercițiu al Franței, Emmanuel Macron, a fost reales duminică în funcție pentru un al doilea mandat, după o reeditare a finalei prezidențiale din 2017, învingând-o din nou pe candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen, într-o confruntare mai strânsă decât acum cinci ani, actualul locatar de la Palatul Elysee devenind primul șef de stat francez din ultimii 20 de ani care câștigă al doilea mandat, de la Jacques Chirac în 2002. Franța deține actualmente președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, este stat membru fondator al Uniunii Europene, a doua economie din UE, prima putere militară din Uniune și singura putere nucleară și membră a Consiliului de Securitate al ONU din cadrul Uniunii Europene.
UPDATE Emmanuel Macron a fost reales pentru un al doilea mandat de preşedinte al Franţei cu 58,5% din voturi, a anunţat luni dimineaţa ministerul de interne de la Paris, în baza unui rezultat provizoriu după numărarea tuturor buletinelor de vot. Contracandidata sa de extremă dreapta, Marine Le Pen, a obţinut 41,45% din voturi. Prezența la vot a fost de 72%.
Într-o competiție politică crucială pentru viitorul Franței, unitatea Uniunii Europene și a alianței transatlantice, Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) a obținut 58,2% și Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) 41,8%, conform rezultatelor exit-poll prezentate duminică seară, relatează Deutsche Welle, Reuters și The Guardian.
Secţiile de votare – unde 48,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne – s-au închis la ora 21.00 (ora României).
Absenteismul a fost din nou în creştere în Franţa, ajungând la aproximativ 28% în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică ceea ce indică oboseala alegătorilor confruntaţi cu reeditarea duelului Macron-Le Pen. Aproximativ 14 milioane de alegători francezi au refuzat duminică să decidă între Emmanuel Macron – care a fost reales pentru un al doilea mandat – şi Marine Le Pen, cu un milion mai mult decât cetăţenii cu drept de vot care s-au abţinut în primul tur ale scrutinului prezidenţial organizat pe 10 aprilie (12,8 milioane).
La alegerile precedente, Macron a obținut 66,1% din sufragii, echivalentul a 20,7 milioane de voturi, iar Le Pen 33,9%, reprezentând 10,6 milioane de alegători.
Francezii, a căror țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, au votat duminică pentru a-şi alege următorul preşedinte şi au ales, la fel ca în 2017, între două Franţe şi două viziuni asupra lumii: pe de o parte Emmanuel Macron, preşedinte în exerciţiu, şi pe de altă parte, Marine Le Pen, lidera extremei drepte care nu a părut niciodată să fie atât de aproape de porţile puterii, a transmis AFP într-un comentariu publicat în timpul votului, mai ales că numeroase organizații mass-media franceze i-au îndemnat pe alegători să-l voteze pe preşedintele în exerciţiu.
Francezii s-au aflat în faţa unei alegeri istorice: să-l reconfirme pe preşedintele în funcţie sau să aleagă o femeie, ceea ce ar fi o premieră şi, în acelaşi timp, ar fi propulsat extrema dreaptă în fruntea ţării. Această opţiune ar fi fost o explozie care ar rezona cu mult dincolo de graniţele ţării, comparabilă cu Brexit-ul şi cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, în 2016, subliniază AFP, citat de Agerpres.
O realegere a preşedintelui în exerciţiu Macron, 44 de ani, reprezintă o continuitate, chiar dacă acesta a promis că se va reînnoi în profunzime, afirmând că vrea să plaseze ecologia în centrul celui de-al doilea, şi ultim, mandat al său.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, francezii au avut de ales între Le Pen – cea care vrea ca UE să devină o asociere cooperativă laxă între state suverane – și Macron –eurofilul înflăcărat care va continua să încerce să dezvolte ceea ce numește “autonomia strategică” a Europei în ceea ce privește apărarea, tehnologia, agricultura și energia și să reducă astfel dependența UE de alte puteri, întărind totodată și relația franco-germană.
În timp ce Le Pen este criticată pentru afinitatea față de Vladimir Putin și aceasta vrea să retragă Franța din comanda integrată a alianței militare transatlantice NATO, reprezentând o provocare pentru arhitectura de securitate a Occidentului post-Război Rece, Macron s-a repliat după ce a numit alianța NATO ca fiind “în moarte cerebrală” în 2019, spunând că invazia Rusiei în Ucraina a “reînviat” alianța transatlantică de securitate.
Pentru România, realegerea lui Macron înseamnă menținerea în funcție a președintelui care a decis ca Franța să conducă primul grup de luptă al NATO de pe teritoriul țării noastre, într-o mișcare menită să echilibreze prezența militară și postura de apărare a Alianței Nord-Atlantice între nordul flancului estic – unde aliații au amplasat batalioane în Polonia și țările baltice – și sudul flancului estic – unde NATO a decis la summitul extraordinar din 24 martie să înființeze patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
