U.E.
Alegeri Franța 2022: Într-un vot crucial pentru unitatea UE și NATO, Emmanuel Macron a câștigat al doilea mandat de președinte, devenind primul șef de stat din ultimii 20 de ani reales în funcție
Published
11 months agoon

Președintele în exercițiu al Franței, Emmanuel Macron, a fost reales duminică în funcție pentru un al doilea mandat, după o reeditare a finalei prezidențiale din 2017, învingând-o din nou pe candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen, într-o confruntare mai strânsă decât acum cinci ani, actualul locatar de la Palatul Elysee devenind primul șef de stat francez din ultimii 20 de ani care câștigă al doilea mandat, de la Jacques Chirac în 2002. Franța deține actualmente președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, este stat membru fondator al Uniunii Europene, a doua economie din UE, prima putere militară din Uniune și singura putere nucleară și membră a Consiliului de Securitate al ONU din cadrul Uniunii Europene.
UPDATE Emmanuel Macron a fost reales pentru un al doilea mandat de preşedinte al Franţei cu 58,5% din voturi, a anunţat luni dimineaţa ministerul de interne de la Paris, în baza unui rezultat provizoriu după numărarea tuturor buletinelor de vot. Contracandidata sa de extremă dreapta, Marine Le Pen, a obţinut 41,45% din voturi. Prezența la vot a fost de 72%.
Într-o competiție politică crucială pentru viitorul Franței, unitatea Uniunii Europene și a alianței transatlantice, Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) a obținut 58,2% și Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) 41,8%, conform rezultatelor exit-poll prezentate duminică seară, relatează Deutsche Welle, Reuters și The Guardian.
Secţiile de votare – unde 48,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne – s-au închis la ora 21.00 (ora României).
Absenteismul a fost din nou în creştere în Franţa, ajungând la aproximativ 28% în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică ceea ce indică oboseala alegătorilor confruntaţi cu reeditarea duelului Macron-Le Pen. Aproximativ 14 milioane de alegători francezi au refuzat duminică să decidă între Emmanuel Macron – care a fost reales pentru un al doilea mandat – şi Marine Le Pen, cu un milion mai mult decât cetăţenii cu drept de vot care s-au abţinut în primul tur ale scrutinului prezidenţial organizat pe 10 aprilie (12,8 milioane).
La alegerile precedente, Macron a obținut 66,1% din sufragii, echivalentul a 20,7 milioane de voturi, iar Le Pen 33,9%, reprezentând 10,6 milioane de alegători.
Francezii, a căror țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, au votat duminică pentru a-şi alege următorul preşedinte şi au ales, la fel ca în 2017, între două Franţe şi două viziuni asupra lumii: pe de o parte Emmanuel Macron, preşedinte în exerciţiu, şi pe de altă parte, Marine Le Pen, lidera extremei drepte care nu a părut niciodată să fie atât de aproape de porţile puterii, a transmis AFP într-un comentariu publicat în timpul votului, mai ales că numeroase organizații mass-media franceze i-au îndemnat pe alegători să-l voteze pe preşedintele în exerciţiu.
Francezii s-au aflat în faţa unei alegeri istorice: să-l reconfirme pe preşedintele în funcţie sau să aleagă o femeie, ceea ce ar fi o premieră şi, în acelaşi timp, ar fi propulsat extrema dreaptă în fruntea ţării. Această opţiune ar fi fost o explozie care ar rezona cu mult dincolo de graniţele ţării, comparabilă cu Brexit-ul şi cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, în 2016, subliniază AFP, citat de Agerpres.
O realegere a preşedintelui în exerciţiu Macron, 44 de ani, reprezintă o continuitate, chiar dacă acesta a promis că se va reînnoi în profunzime, afirmând că vrea să plaseze ecologia în centrul celui de-al doilea, şi ultim, mandat al său.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, francezii au avut de ales între Le Pen – cea care vrea ca UE să devină o asociere cooperativă laxă între state suverane – și Macron –eurofilul înflăcărat care va continua să încerce să dezvolte ceea ce numește “autonomia strategică” a Europei în ceea ce privește apărarea, tehnologia, agricultura și energia și să reducă astfel dependența UE de alte puteri, întărind totodată și relația franco-germană.
În timp ce Le Pen este criticată pentru afinitatea față de Vladimir Putin și aceasta vrea să retragă Franța din comanda integrată a alianței militare transatlantice NATO, reprezentând o provocare pentru arhitectura de securitate a Occidentului post-Război Rece, Macron s-a repliat după ce a numit alianța NATO ca fiind “în moarte cerebrală” în 2019, spunând că invazia Rusiei în Ucraina a “reînviat” alianța transatlantică de securitate.
Pentru România, realegerea lui Macron înseamnă menținerea în funcție a președintelui care a decis ca Franța să conducă primul grup de luptă al NATO de pe teritoriul țării noastre, într-o mișcare menită să echilibreze prezența militară și postura de apărare a Alianței Nord-Atlantice între nordul flancului estic – unde aliații au amplasat batalioane în Polonia și țările baltice – și sudul flancului estic – unde NATO a decis la summitul extraordinar din 24 martie să înființeze patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis
-
Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români
-
Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina
-
Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor
-
Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”
-
Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei
CONSILIUL UE
Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim
Published
2 hours agoon
March 25, 2023
Pentru ca Uniunea Europeană să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim, reprezentanții statelor membre ale UE au ajuns la o poziție comună, respectiv un mandat de negociere, care permite Consiliului să inițieze negocieri cu Parlamentul European pe tema propunerii legislative referitoare la norme armonizate privind accesul echitabil la date și utilizarea corectă a acestora, și anume Regulamentul privind datele, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Acordul de astăzi va facilita transformarea digitală a societăților și economiilor noastre. Regulamentul privind datele va debloca potențialul economic și societal al datelor și al tehnologiilor, cu respectarea normelor și valorilor UE. Va contribui la crearea unei piețe unice care să permită libera circulație a datelor în interiorul UE și între sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor, al administrațiilor publice și al societății în ansamblu”, a declarat Erik Slottner, ministrul suedez al administrației publice.
Regulamentul privind datele va oferi atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor, un control sporit asupra datelor lor prin consolidarea dreptului la portabilitate, datele putând fi copiate sau transferate cu ușurință între diferite servicii, în cazul în care sunt generate prin obiecte, mașini și dispozitive inteligente. Noua legislație va consolida capacitatea de acțiune a consumatorilor și a întreprinderilor, dându-le un cuvânt de spus în ceea ce privește posibilitățile de exploatare a datelor generate de produsele lor conectate.
Principalele aspecte care mențin orientarea generală a propunerii Comisiei
Regulamentul propune norme noi care stabilesc cine poate utiliza și accesa date generate în UE în toate sectoarele economice. Scopul său este de a asigura echitatea în mediul digital, de a stimula o piață competitivă a datelor, de a crea oportunități pentru inovarea bazată pe date și de a face datele mai accesibile pentru toți.
Propunerea urmărește, de asemenea, să faciliteze schimbarea furnizorului de servicii de prelucrare a datelor, instituie garanții împotriva transferurilor ilegale de date de către furnizorii de servicii de cloud și prevede elaborarea unor standarde în materie de interoperabilitate pentru reutilizarea datelor între sectoare.
Poziția comună a Consiliului menține orientarea generală a propunerii Comisiei, în special în ceea ce privește:
- măsurile care să permită utilizatorilor de dispozitive conectate, de la aparate electrocasnice inteligente până la utilaje industriale inteligente, să aibă acces la datele generate de dispozitivele respective, care sunt adesea colectate exclusiv de producători
- măsurile de prevenire a utilizării abuzive a dezechilibrelor contractuale în contractele de partajare de date ca urmare a unor clauze contractuale abuzive, impuse de o parte care deține o poziție de negociere semnificativ mai puternică
- mijloacele prin care organismele din sectorul public pot accesa și utiliza datele deținute de sectorul privat care sunt necesare în circumstanțe excepționale, în special în cazul unei urgențe publice, precum inundațiile și incendiile forestiere, sau pentru a pune în aplicare un mandat legal, în cazul în care datele nu sunt disponibile în alt mod
- noi norme care să permită clienților să schimbe în mod efectiv un furnizor de servicii de prelucrare a datelor în cloud cu altul și să instituie garanții împotriva transferului ilegal de date
Principalele modificări aduse propunerii Comisiei
Textul Consiliului modifică diferite părți ale propunerii Comisiei, inclusiv cu privire la următoarele aspecte:
- o definiție mai clară a domeniului de aplicare al regulamentului, în special în ceea ce privește datele privind internetul obiectelor (IoT), accentul fiind mutat asupra funcționalităților datelor colectate de produsele conectate, în locul produselor în sine
- clarificări privind interacțiunea dintre Regulamentul privind datele și legislația orizontală și sectorială existentă, precum Regulamentul privind guvernanța datelor și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)
- protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală, însoțită de garanții adecvate împotriva comportamentului abuziv
- orientări suplimentare privind compensația rezonabilă pentru punerea la dispoziție a datelor și mecanismele de soluționare a litigiilor
- unele ajustări ale cererilor de partajare de date formulate de organismele din sectorul public, pe baza unor nevoi excepționale
- dispoziții mai clare și cu aplicabilitate mai largă în ceea ce privește trecerea efectivă de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul
Acordul privind poziția comună a Consiliului va permite președinției suedeze să inițieze negocieri cu Parlamentul European („triloguri”) cu privire la versiunea finală a propunerii legislative.
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis
Published
2 hours agoon
March 25, 2023
Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi, luni, la Palatul Cotroceni pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, informează Administraţia Prezidenţială.
Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă.
Vizita lui Charles Michel la București, prima după aproape trei ani și jumătate, vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins.
În acest cadru, şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români şi a salutat mesajul puternic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
CONSILIUL EUROPEAN
Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români
Published
16 hours agoon
March 24, 2023
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, context în care şeful statului a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români şi a salutat mesajul puternic al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Consiliul European a debutat cu dejunul de lucru cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Discuţiile au vizat provocările globale majore precum războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia, inclusiv în planul securităţii alimentare, schimbările climatice şi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Secretarul general al ONU şi liderii europeni s-au referit la necesitatea unei acţiuni unite a întregii comunităţi internaţionale în faţa provocărilor actuale generate de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi, în acest scop, a demersurilor de comunicare şi sensibilizare a statelor din “Sudul Global”.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa unităţii şi a solidarităţii comunităţii internaţionale cu Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a evidenţiat că acţiunile destabilizatoare ale Federaţiei Ruse sunt resimţite şi de Republica Moldova şi Georgia. Şeful statului a pledat pentru dialog şi consultarea statelor din “Sudul Global” în pregătirea diverselor acţiuni şi decizii, ca soluţie pentru creşterea angajamentului acestora.
Liderii europeni au continuat discuţiile cu situaţia din Ucraina, cu participarea prin videoconferinţă a preşedintelui Volodimir Zelenski. Consiliul a reafirmat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin puternic Ucrainei, în plan politic, economic, militar, financiar şi umanitar. A fost salutat şi acordul recent privind livrarea urgentă de muniţie Ucrainei, inclusiv prin achiziţii comune şi prin mobilizarea unei finanţări adecvate, o sursă fiind Facilitatea europeană pentru pace.
De asemenea, Consiliul European a luat notă de mandatele de arestare emise recent de Curtea Penală Internaţională pe numele preşedintelui Federaţiei Ruse şi al comisarului său pentru drepturile copilului, pentru deportarea şi transferul ilegal al copiilor ucraineni din zonele ocupate. Liderii europeni au reafirmat angajamentul de a consolida presiunea asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prin posibile măsuri restrictive suplimentare şi intensificarea eforturilor pentru evitarea eludării sancţiunilor, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Consiliul European a luat notă şi de extinderea Iniţiativei privind cerealele la Marea Neagră, subliniind importanţa acesteia, alături de Culoarele de solidaritate, pentru consolidarea securităţii alimentare globale.
Administraţia Prezidenţială arată că, în urma demersurilor susţinute ale României, liderii europeni au agreat că UE va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru consolidarea rezilienţei, securităţii, stabilităţii, economiei şi aprovizionării cu energie a ţării în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi şi, respectiv, pentru parcursul de aderare la UE, invitând Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea reuniune.
Conform sursei citate, şeful statului a reiterat susţinerea României pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele, cât timp va fi necesar, şi a salutat demersul european comun de furnizare urgentă de muniţie acestei ţări. El s-a referit la sprijinul bilateral oferit de ţara noastră Ucrainei în contextul războiului, inclusiv prin eforturile masive de facilitare a exportului a peste 14 milioane de tone de cereale şi produse oleaginoase din Ucraina către pieţele globale.
În context, preşedintele Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, pentru a face faţă dificultăţilor generate de situaţia actuală. Preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a anunţat că urmează să fie reanalizat sprijinul oferit României.
De asemenea, şeful statului a salutat mesajul puternic pentru Republica Moldova, arătând că un sprijin suplimentar, consistent, din partea Uniunii Europene, inclusiv prin avansarea procesului de aderare, este necesar pentru consolidarea rezilienţei acestui stat în faţa acţiunilor destabilizatoare şi a ameninţărilor cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.
Liderii UE au abordat şi demersurile pentru asigurarea competitivităţii economiei europene, prin aprofundarea Pieţei Unice şi consolidarea politicilor industriale, agricole şi comerciale, cu respectarea principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă, urmând ca la nivelul Consiliului să fie evaluat anual progresul înregistrat.
În domeniul energiei, Consiliul European a solicitat CE şi statelor membre să asigure pregătirea pentru următorul sezon rece, cu utilizarea deplină a mecanismului de achiziţii comune de gaz natural şi prelungirea aplicării măsurilor de urgenţă, dacă este necesar. Liderii europeni au solicitat avansarea fără întârziere a lucrărilor privind propunerea de reformă a pieţei europene de energie electrică, cu scopul finalizării acesteia până la finalul anului.
“Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit iniţiativele pentru creşterea competitivităţii pe termen lung a Uniunii Europene, cu accent asupra importanţei Pieţei Unice, dezvoltării bazei industriale a Uniunii şi protejarea consumatorilor”, menţionează sursa citată.
Comisia Europeană a informat liderii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor din februarie privind migraţia. În context, a fost evocată şi contribuţia României la implementarea concluziilor, prin agrearea, împreună cu CE, a unui proiect pilot la frontiera româno-sârbă, care va permite ţării noastre să împărtăşească bunele practici în materie de azil, returnări, gestionarea frontierelor şi cooperare internaţională şi să aducă valoare adăugată eforturilor comune de abordare a migraţiei şi de consolidare a securităţii frontierelor externe ale UE. Consiliul European a solicitat implementarea rapidă a tuturor măsurilor convenite în luna februarie, urmând să revizuiască implementarea în luna iunie.
În domeniul relaţiilor externe, au fost trecute în revistă recenta Conferinţă a Donatorilor pentru Turcia şi Siria, Acordul recent privind calea spre normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina, încălcările drepturilor omului în Belarus şi agrearea Acordului Windsor între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.
În cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au discutat despre situaţia economică şi financiară, exprimând angajamentul de a coordona îndeaproape politicile economice, în vederea creşterii rezilienţei. A fost solicitată intensificarea eforturilor colective în vederea aprofundării Uniunii pieţelor de capital şi finalizarea Uniunii bancare, fiind subliniată rezilienţa sistemului bancar european.

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit
Team2Share


Trending
-
PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE
-
Daniel Buda1 week ago
Ursula von der Leyen îi mulțumește lui Daniel Buda pentru ”eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale” ucrainene. Eurodeputatul îi cere acesteia sprijin pentru fermierii români
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
România, în cooperare cu Comisia Europeană, lansează un proiect-pilot pentru gestionarea migrației
-
ROMÂNIA1 week ago
”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Vot final în Parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui ”limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova