Connect with us

NEWS

Alegerile europarlamentare din 2014 – cum si cand se desfasoara in celelalte tari

Published

on

Zemanta Related Posts ThumbnailAlegerile europarlamentare din 22-25 mai vor desemna cei 751 de alesi ce vor lua loc in Parlamentul European pentru urmatorii cinci ani. Romania pierde un loc, de la 33 la 32 de europarlamentari.

Fiecare stat membru are propriile legi electorale si fiecare decide in ce zi vor merge cetatenii sai la urne, in perioada de patru zile de alegeri. Rezultatele votului din cele 28 de state membre vor fi anuntate in seara zilei de 25 mai, se arata pe site-ul Parlamentului European, potrivit Ziare.com.

Cand vor avea loc alegerile?

new-parliament-infographicTrebuie stiut ca exista cel putin doua tari in care alegerile vor avea loc in doua zile: Cehia – 23 si 24 mai si Italia – 24 si 25 mai.

Cea de-a treia tara ar putea fi Romania, dupa ce USL a decis organizarea alegerilor europarlamentare si a referendumului pentru modificarea Constitutie la aceeasi data, cu observatia ca pentru indeplinirea cvorumului de prezenta la vot de 50 la suta, necesar validarii referendumului, acesta se va desfasura pe doua zile, astfel ca si alegerile europarlamentare s-ar putea desfasura tot in zilele de 24 si 25 mai.

rimele tari in care se vor desfasura alegeri europarlamentare sunt Olanda si Marea Britanie, pe 22 mai, urmate de Irlanda, pe 23 mai. Pe 24 mai, cetatenii din Letonia, Malta si Slovacia vor merge la vot, in timp ce restul tarilor urmeaza sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European duminica, pe 25 mai.

Cum se va vota?

In trei dintre cele 28 de state nu va fi permis votul cetatenilor din afara tarii, potrivit Infograficului Parlamentului European. Acestea sunt Irlanda, Malta si Slovacia.

De cealalta parte, intr-o singura tara, Estonia, cetatenii din afara tarii pot vota prin trei modalitati – fie prin posta, fie la ambasada estona din tara respectiva, fie prin posta electronica, fiind singura tara care ofera aceasta facilitate.

In patru tari – Belgia, Cipru, Grecia si Luxemburg – votul este obligatoriu. In ce priveste varsta candidatilor, aceasta variaza intre 18 ani, in 15 tari, si 25 de ani, in Cipru, Grecia si Italia. Romania este singura tara unde varsta minima a candidatilor este de 23 de ani. De asemenea, varsta minima a celor care voteaza este de 18 ani, cu exceptia Austriei, unde este de 16 ani.

In plus, in ce priveste pragul electoral pentru partide, cel mai mare este de 5 la suta, in 9 tari, printre care si Romania. In schimb, 13 tari nu prevad niciun prag electoral la aceste alegeri, printre care si Bulgaria.

In prezent, Partidul Popularilor Europeni are 275 de europarlamentari, social-democratii au 195, iar liberalii – ALDE – au 85.

 

Sursa: Ziare.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ziariști cu experiență vor fi angajați de Facebook pentru selectarea știrilor

Published

on

Facebook va angaja o echipă de zece ziarişti cu experienţă pentru a nu mai lăsa selecţia ştirilor promovate exclusiv pe seama algoritmilor, semnalează AFP, potrivit Agerpres

Cu toate acestea, analiştii consultaţi de agenţie consideră că efortul nu va fi suficient pentru a revoluţiona mass-media.

Reamintim că directorul Facebook a făcut modificări algoritmilor ”de rankare” încă de la sfârșitul anului 2018, pierzătorii fiind publisherii, site-urile de știri care au avut vizibilitate din ce în ce mai redusă în ”news-feed-ul” utilizatorilor. Această modificare a fost făcută pentru că Mark Zuckenberg și-a dorit ca rețeaua socială să pună mai mult accent pe interacțiunea socială, în locul consumului pasiv de năutăți.

Reţeaua socială afirmă că urmăreşte afişarea ştirilor relevante într-un News Tab, o filă dedicată ştirilor, separată de fluxul tradiţional în care este afişat conţinutul promovat de prietenii fiecărui utilizator de Facebook. Jurnaliştii proprii ai reţelei nu vor edita articole, ci doar vor selecta ştirile de pe diferite site-uri.

Va fi prima funcţie a Facebook care foloseşte moderatori umani, după ce anul trecut a fost închisă secţiunea controversată Trending Topics (Subiecte populare – n. red.). Echipele naţionale care moderau aceste categorii au fost de multe ori acuzate de subiectivism şi cenzură. În News Tab, jurnaliştii vor modera doar secţiunea Top News, în timp ce selecţia tuturor articolelor se va baza în continuare pe algoritmi, conform presupuselor preferinţe ale fiecărui utilizator şi istoricului de navigare pe internet, relatează Agerpres.

Continue Reading

NEWS

Biroul german de Statistică: Unul din patru locuitori din Germania provine din imigrație, înregistrându-se un nou record

Published

on

Numărul locuitorilor Germaniei cu origini străine a atins un nou record în anul 2018, conform rezultatelor publicate miercuri de Biroul Federal de Statistică în urma unui microrecensământ, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit achetei democgrafice, unul din patru locuitori ai Germaniei, adică 20.8 milioane de persoane, provine din imigrație, cifră ce indică o creștere cu 2.5% față de anul trecut.

Această categorie de populaţie se referă la cetăţeni străini şi germani care nu au dobândit cetăţenia germană prin naştere, precum şi la cei care au cel puţin un părinte care nu s-a născut cu cetăţenia germană.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, 13,5 milioane dintre cei cu origini străine nu s-au născut în Germania, ci au imigrat.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au venit în Germania din motive profesionale, în jur de 20% citând motive personale. 15% au avut drept scop principal să solicite azil în această ţară.

Românii sunt şi cel mai mare grup de imigranţi veniţi din Balcani, o treime din totatul celor 2,6 milioane de oameni care s-au mutat în Germania din această zonă a Europei. Doar turcii, polonezii, ruşii şi kazahii sunt mai numeroşi pe teritoriul german decât românii, informează Digi24.

859.000 de locuitori din Germania au rădăcini româneşti, arată cele mai recente date publicate de Biroul german de statistică.

Toţi cei care nu s-au născut cetăţeni germani sau care au cel puţin un părinte care nu este cetăţean german prin naştere sunt consideraţi imigranţi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Boris Johnson dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru desemnarea lui George Osborne în fruntea Fondului Monetar Internațional

Published

on

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru ca fostul ministru britanic de Finanțe, George Osborne, să fie desemnat viitorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a precizat pentru Bloomberg o sursă din apropierea acestui dosar, informează Agerpres.

George Osborne a fost ministru de Finanţe în guvernul condus de David Cameron între 2010 şi 2016, iar în prezent este editor la cotidianul londonez Evening Standard. Osborne l-a susţinut pe Boris Johnson pentru a deveni prim ministru.

Potrivit unei cutume nescrise, care datează de la înființarea Băncii Mondiale (BM) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în fruntea BM a fost numit un american, urmând ca europenilor să le revină dreptul de a desemna persoana care se va afla în fruntea Fondului Montar Internațional.

Boris Johnson, care va participa pentru prima dată la summitul G7, de la Biarritz, ce va avea loc pe 24-26 august, dorește să profite de întâlnirile bilaterale pe care le va avea în marja acestei reuniuni pentru a-i convinge pe liderii mondiali, inclusiv pe președintele SUA, Donal Trump, să sprijine încercarea Marii Britanii de a-l desemna pe George Osborne drept succesor al lui Christine Lagarde.

Regatul Unit a avut obiecții cu privire la decizia altor guverne din Uniunea Europeană de a o desemna pe Kristalina Georgieva, fost director general al Băncii Mondiale, pentru postul ocupat de Christine Lagarde.

Actualul director al Băncii Mondiale și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Kristalina Georgieva a fost desemnată la 2 august de miniștrii de finanțe din țările UE pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de director al Fondului Monetar Internațional, urmând să devină primul director al FMI din Europa de Est.

Amintim că Christine Lagarde a fost propusă pentru a-l înlocui pe Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Numele lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene reprezintă rezultatul negocierilor purtate de președintele Franței, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel.

Până în prezent, niciun britanic nu a acupat funcția de director general al Fondului Monetar Internațional, iar analiștii sunt de părere că încercarea premierului Boris Johnson de a susține un candidat propriu este doar un instrument pentru a păstra imaginea Marii Britanii pe scena internațională după Brexit, care ar urma să aibă loc la 31 octombrie.

Potrivit procedurii, directorul FMI este ales de cei 24 membri ai Consiliului său executiv.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending