Connect with us

NEWS

Alegerile europarlamentare din 2014 – cum si cand se desfasoara in celelalte tari

Published

on

Zemanta Related Posts ThumbnailAlegerile europarlamentare din 22-25 mai vor desemna cei 751 de alesi ce vor lua loc in Parlamentul European pentru urmatorii cinci ani. Romania pierde un loc, de la 33 la 32 de europarlamentari.

Fiecare stat membru are propriile legi electorale si fiecare decide in ce zi vor merge cetatenii sai la urne, in perioada de patru zile de alegeri. Rezultatele votului din cele 28 de state membre vor fi anuntate in seara zilei de 25 mai, se arata pe site-ul Parlamentului European, potrivit Ziare.com.

Cand vor avea loc alegerile?

new-parliament-infographicTrebuie stiut ca exista cel putin doua tari in care alegerile vor avea loc in doua zile: Cehia – 23 si 24 mai si Italia – 24 si 25 mai.

Cea de-a treia tara ar putea fi Romania, dupa ce USL a decis organizarea alegerilor europarlamentare si a referendumului pentru modificarea Constitutie la aceeasi data, cu observatia ca pentru indeplinirea cvorumului de prezenta la vot de 50 la suta, necesar validarii referendumului, acesta se va desfasura pe doua zile, astfel ca si alegerile europarlamentare s-ar putea desfasura tot in zilele de 24 si 25 mai.

rimele tari in care se vor desfasura alegeri europarlamentare sunt Olanda si Marea Britanie, pe 22 mai, urmate de Irlanda, pe 23 mai. Pe 24 mai, cetatenii din Letonia, Malta si Slovacia vor merge la vot, in timp ce restul tarilor urmeaza sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European duminica, pe 25 mai.

Cum se va vota?

In trei dintre cele 28 de state nu va fi permis votul cetatenilor din afara tarii, potrivit Infograficului Parlamentului European. Acestea sunt Irlanda, Malta si Slovacia.

De cealalta parte, intr-o singura tara, Estonia, cetatenii din afara tarii pot vota prin trei modalitati – fie prin posta, fie la ambasada estona din tara respectiva, fie prin posta electronica, fiind singura tara care ofera aceasta facilitate.

In patru tari – Belgia, Cipru, Grecia si Luxemburg – votul este obligatoriu. In ce priveste varsta candidatilor, aceasta variaza intre 18 ani, in 15 tari, si 25 de ani, in Cipru, Grecia si Italia. Romania este singura tara unde varsta minima a candidatilor este de 23 de ani. De asemenea, varsta minima a celor care voteaza este de 18 ani, cu exceptia Austriei, unde este de 16 ani.

In plus, in ce priveste pragul electoral pentru partide, cel mai mare este de 5 la suta, in 9 tari, printre care si Romania. In schimb, 13 tari nu prevad niciun prag electoral la aceste alegeri, printre care si Bulgaria.

In prezent, Partidul Popularilor Europeni are 275 de europarlamentari, social-democratii au 195, iar liberalii – ALDE – au 85.

 

Sursa: Ziare.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Franța și Noua Zeelandă se unesc pentru a combate terorismul online. Emmanuel Macron și Jacinda Ardern vor prezida un summit în care vor face apel la companiile de tehnologie să își asume angajamentul de a elimina conținutul terorist și violent de pe internet

Published

on

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a anunțat miercuri că se va întâlni în luna mai cu președintele francez Emmanuel Macron, la Paris, pentru a discuta despre căile prin care actele de violență extremă și terorism pot fi cenzurate online, anunță Deutsche Welle.

Cei doi lideri vor prezida un summit, programat pentru data de 15 mai, la care vor participa lideri mondiali și directori executivi ai companiilor de tehnologie. Macron și Ardern au de gând să ceară acestora să își asume un angajament de a elimina conținutul terorist și violent de pe internet, ce va purta numele de ”Christchurch Call”, numele orașului unde, în urma unui atac terorist care a avut loc la mijlocul lunii martie și care a fost transmit live pe Facebook, au murit 50 de persoane.

”Atacurile teroriste din 15 martie au relevat că social media au fost utilizate ca instrument de promovare a unui act de terorism și ură. Cerem un leadership pentru a ne asigura că mass-media nu va mai fi folosită în modul în care a fost în atacul terorist din 15 martie”, a spus Ardern într-o declarație.

Cu toţii trebuie să acţionăm iar acest lucru include ca platformele online să îşi asume responsabilitatea pentru conţinutul de pe site-urile lor .. este crucial ca platforme de tehnologie precum Facebook să nu devină instrumente pentru terorism şi să devină în schimb o parte a soluţiei globale împotriva terorismului”, a adăugat ea.

Ardern a declarat că a vorbit deja cu CEO ai marilor companii de tehnologie, inclusiv cu cei de la Facebook, Twitter, Microsoft şi Google. Ea a descris conversaţiile ca fiind ”pozitive”, anunță The Guardian.

”Nicio companie de tehnologie, la fel ca niciun guvern, nu îşi doreşte să vadă extremism şi terorism online aşa că avem acest punct de început al unităţii”, a declarat ea.

”Ceea ce încercăm să gestionăm aici este o problemă globală şi cred că este nevoie de un răspuns global. Noua Zeelandă doreşte să joace un rol important pentru că ce s-a întâmplat aici este fără precedent aşa că avem o responsabilitate pentru a încerca să schimbăm lucrurile”, a precizat Ardern.

La 15 martie, orașul neo-zeelandez Christchurch era martorul unui atac terorist anti-musulmat care s-a soldat cu moartea a 50 de persoane.

Pe Internet a fost difuzat un film cu atentatul comis la una dintre cele două moschei. Se pare că suspectul a filmat cu o cameră montată la cască și a transmis totul live online. S-a putut vedea cum își ia armele din portbagaj, intră în moschee și deschide cu sânge rece focul asupra oamenilor din incintă.

Video-ul a fost copiat și distribuit la scară largă pe internet.

Compania Facebook a anunțat că, de când au avut loc atacurile, a interceptat și împiedicat peste un milion de încercări de a încărca și distribui din nou videoclipul.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Recep Tayyip Erdogan îi critică pe ”cei care dau lecții” Turciei cu privire la genocidul armean: Vom vedea că toţi au un trecut sângeros

Published

on

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a critiat aspru, miercuri, pe ”cei care dau lecții Turciei” cu privire la genocidul armean, în special Franța, pe care el o acuză că a fost responsabilă de genocidul din Rwanda, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Dacă ne uităm la cei care încearcă să dea lecţii cu privire la drepturile omului sau la democraţia Turciei prin intermediul problemei armene şi a luptei împotriva terorismului, vom vedea că toţi au un trecut sângeros”, a afirmat Erdogan, în timpul unui discurs televizat, la Ankara.

”Este evident cine a ucis 800.000 de oameni în genocidul din Rwanda, responsabili sunt francezii”, a acuzat Erdogan, evocând şi Algeria. ”Avem arhive şi documente care o demonstrează foarte clar”, a adăugat el.

Franţa este acuzată de puterea rwandeză că a fost complice a regimului hutu responsabil de genocidul din 1994 şi, prin urmare, că a luat parte activă la masacre, ceea ce Parisul a continuat să nege.

Afirmațiile liderului de la Ankara vin în contextul în care, în luna februarie, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va declara ziua de 24 aprilie ”zi națională de comemorare a genocidului armean”.

Franța are cea mai mare comunitate armeană din Europa, mulți dintre armeni sosind după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Comunități armene din Siria și Liban, dar și din fosta Uniune Sovietică au sosit, de asemenea, în Franța după 1991.

Istoricii estimează că aproximativ 1.5 milioane de armeni au fost uciți de către turcii otomani în timpul Primului Război Mondial, un eveniment perceput de mulți precum primul genocid al secolului XX.

Turcia neagă faptul că aceste omoruri începute în 1915 constituie un genocid și consideră că aceștia au fost victimele războiului civil și revolte. Ankara a insistat totodată asupra faptului că estimările sunt exagerate și că în realitate numărul morților este mult mai mic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Benjamin Netanyahu anunță că o nouă colonie israeliană din Înălțimile Golan urmează să poarte numele lui Donald Trump

Published

on

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat marți că o nouă colonie israeliană din Înălțimile Gonal să poarte numele președintelui american Donald Trump, pentru a-i mulțumi că a recunoscut luna trecută suveranitatea Israelului în această zonă strategică, informează DPA și EFE, citate de Agerpres.

Israelienii au fost ”profund mişcaţi” de decizia lui Trump de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, a subliniat Netanyahu într-o înregistrare video difuzată în timpul unei vizite cu familia în zonă.

”De aceea, după vacanţa de Paşte, intenţionez să propun în guvern o rezoluţie privind numirea unei noi comunităţi de pe Înălţimile Golan după preşedintele Donald J.Trump”, a declarat Netanyahu, care a lansat discuţii cu potenţiali parteneri de coaliţie pentru a forma un nou cabinet, după ce a câştigat alegerile legislative din 9 aprilie.

Înălţimile Golan – zonă bogată în apă – au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

Preşedintele SUA a semnat la sfârşitul lui martie, la Casa Albă, în prezenţa premierului israelian, decretul prin care recunoaşte oficial suveranitatea Israelului asupra acestui teritoriu, decizie criticată de lumea arabă.

Nu trebuie omis faptul că premierul Benjamin Netanyahu anunța la începutul lunii aprilie, cu doar câteva zile înainte de aflarea rezultatelor alegerilor generale din Israel, că, dacă va câștiga competiția electorală, plănuiește să anexeze și coloniile evreieşti din Cisiordania, frângând astfel speranțele palenstinienilor, care aspiră să-și creeze propriul stat în Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

Consilierul de la Casa Albă, Jared Kushner a anunțat că planual de pace israeliano-palestinian promis de președintele Donald Trump urmează să fie dezvăluit după Ramadan, care se încheie pe 4 iunie.

Fără experienţă diplomatică la început, ginerele preşedintelui a reuşit până acum să păstreze secretul asupra conţinutului planului său, pe care lideri palestinieni l-au respins înainte ca măcar să fie publicat, negându-i preşedintelui american orice statut de mediator, după ce a recunoscut în mod unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului.

Amintim faptul că foști politicieni europeni de rang înalt, între care și fostul prim-ministru al României, Dacian Cioloș, au condamnat la 15 aprilie politica unilaterală a Administrației Trump și au cerut într-o scrisaore adresată Uniunii Europene respingerea oricărui plan de pace al SUA pentru Orientul Mijlociu în cazul în care acesta nu este unul echitabil și pentru palestinieni.

”Este timpul ca Europa să se alăture parametrilor noştri de principiu pentru procesul de pace israeliano-palestinian”, se arată în scrisoarea care cere o soluţie a două state vecine, israelian şi palestinian. Europa ar trebui să respingă orice plan care nu prevede crearea unui stat palestinian alături de Israel având capitală Ierusalimul pentru ambele state.

”Din păcate, actuala administraţie americană s-a abătut de la politica americană îndelungată”, se arată în scrisoarea care critică recunoaşterea în 2017 de către Donald Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Washingtonul a ”demonstrat de asemenea o indiferenţă deranjantă faţă de extinderea colonizării israeliene” în Cisiordania şi a tăiat ajutorul de sute de milioane de dolari pentru palestinieni, o mişcare care, potrivit scrisorii, ”pune în pericol securitatea şi stabilitatea diferitelor ţări situate în vecinătatea Europei”.

Europa trebuie să fie ”vigilentă şi să acţioneze strategic” atunci când Trump prezintă noul plan, se arată în scrisoarea trimisă de foşti lideri europeni. Aceasta a fost trimisă duminică şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini şi miniştrilor de externe din UE.

Între semnatarii scrisorii se află Jean-Marc Ayrault, Carl Bildt, Wlodzimierz Cimoszewicz, Massimo D’Alema, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş, foşti premieri din Franţa, Suedia, Polonia, Italia, Belgia şi România, notează publicaţia citată.

Foştii secretari generali ai NATO Willy Claes şi Javier Solana şi fostul preşedinte irlandez Mary Robinson au semnat de asemenea scrisoarea. Doi foşti miniştri de externe britanici David Miliband şi Jack Straw şi-au adăugat de asemenea numele pe documentul citat.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending