Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au salutat eliberarea de ostatici reținuți de Hamas și recentele pauză care a permis ca ajutorul umanitar să ajungă la civilii palestinieni din Gaza.

Într-un comunicat publicat de Departamentul de Stat al SUA, aceștia solicită eliberarea ”imediată și necondiționată” a tuturor ostaticilor și cer facilitatea ieșirii tuturor cetățenilor străini.

Ei subliniază dreptul Israelului de a se apăra, în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce încearcă să prevină o repetare a scenariului din 7 octombrie, și apreciază leadership-ul SUA și al țărilor din regiune, cu precădere Qatar și Egipt, în vederea facilitării acestei pauze și a celor viitoare.

”Acest armistițiu reprezintă un pas crucial în vederea aducerii acasă a tuturor ostaticilor rămași și a soluționării în totalitate a crizei umanitare actuale din Gaza. Facem apel la toate părțile să valorifice prevederile acordului și să se asigure că un ajutor umanitar mai mare continuă să ajungă în mod susținut la civilii din Gaza. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a asigura sprijin umanitar pentru civili, inclusiv alimente, apă, combustibil și materiale medicale. Susținem prelungirea în continuare a acestei pauze și a pauzelor viitoare, după caz, pentru a permite intensificarea asistenței și pentru a facilita eliberarea tuturor ostaticilor”, este apelul lansat de G7 prin intermediul comunicatului.

Ei subliniază ”importanța protejării civililor și a respectării dreptului internațional, în special a dreptului internațional umanitar”.

”Rămânem fermi în angajamentul nostru de a colabora cu toți partenerii din regiune pentru a împiedica escaladarea conflictului. Subliniind importanța securității maritime, facem apel la toate părțile să nu amenințe sau să interfereze cu exercitarea legală a drepturilor și libertăților de navigație de către toate navele. Facem apel în special la Houthis să înceteze imediat atacurile asupra civililor și amenințările la adresa căilor de navigație internaționale și a navelor comerciale și să elibereze nava M/V Galaxy Leader și echipajul acesteia, capturați ilegal din apele internaționale la 19 noiembrie”, solicită miniștrii de externe din G7.

În încheiere, aceștia reafirmă angajamentul față de ”un stat palestinian ca parte a unei soluții cu două state care să permită atât israelienilor, cât și palestinienilor să trăiască într-o pace dreaptă, durabilă și sigură”.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, reuniți la Tokyo, au evidențiat că nevoia ca grupul celor mai industrializate economii ale lumii să rămână unite în a transmite un mesaj clar comunității internaționale că ”angajamentul nostru ferm de a sprijini Ucraina nu se clătina niciodată” în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Miniștrii au convenit, de asemenea, că vor rămâne uniți în a ”impune sancțiuni severe împotriva Rusiei” și în a sprijini Ucraina, chiar ”și în situația internațională actuală”, conform unui comunicat al Ministerului de Externe japonez, țară care deține președinția. 

De asemenea, ei își asumă să accelereze eforturile de redresare și de reconstrucție pe termen mediu și lung în colaborare cu sectorul public și privat” și au evidențiat că este nevoie de progrese în ceea ce privește formula de pace, în cooperare cu partenerii internaționali.

Referitor la situația internațională, miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE au observat că ”devine din ce în ce mai gravă și mai complexă”, făcând trimitere la tensiunile din Orientul Mijlociu, conform aceleiași instituții. 

În viziunea lor, prioritățile principale sunt eliberarea imediată a ostaticilor și îmbunătățirea situației umanitare din Gaza, alături de furnizarea adecvată și continuă a ajutorului umanitar”.

Aceștia au subliniat că este important ca procesul de pace din regiune să fie revitalizat.

Apelul la continuarea sprijinului pentru Ucraina vine în contextul în care Kievul se teme din ce în ce mai mult de o oboseală a susţinerii de care se bucură, informează Agerpres.

Temerile apar pe fondul faptului că acțiunile de contraofensivă lansate în iunie nu au dat decât rezultate foarte limitate până în prezent şi probabilitatea unui război lung de uzură creşte.

Japonia şi Marea Britanie s-au angajat marţi să-şi întărească parteneriatul de securitate în regiunea indo-pacifică, exprimându-şi totodată preocuparea faţă de creşterea influenţei militare a Chinei în regiune, relatează Kyodo, potrivit Agerpres.

Miniştrii de externe şi apărării japonezi şi britanici şi-au reafirmat totodată sprijinul faţă de Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse şi au condamnat “atacurile teroriste” ale grupării palestiniene islamiste Hamas asupra Israelului de luna trecută, într-o declaraţie comună făcută publică după convorbiri în format “doi plus doi”.

Potrivit acesteia, cei patru au discutat despre “alinierea” Japoniei şi Marii Britanii “ca răspuns la China”, exprimându-şi “puternica opoziţie faţă de orice încercări unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă sau coerciţie” şi “grava preocupare” faţă de situaţia din mările Chinei de est şi de sud.

A fost prima reuniune doi-plus-doi dintre Japonia şi Marea Britanie de după o reuniune virtuală desfăşurată în februarie 2021 şi a avut loc în marja reuniunii miniştrilor de externe ai G7 de marţi şi miercuri de la Tokyo. Japonia deţine în acest an preşedinţia prin rotaţie a grupului celor mai puternice economii.

Din partea Japoniei, la reuniune au luat parte şefa diplomaţiei Yoko Kamikawa şi ministrul apărării Minoru Kihara, iar din partea Regatului Unit omologii lor britanici James Cleverly şi Grant Shapps.

Japonia şi Marea Britanie şi-au confirmat cu acest prilej angajamentul de a coopera pentru a “maximiza oportunităţile” oferite de viitoarea desfăşurare a unui grup de luptă britanic în regiunea indo-pacific în 2025 şi au convenit să-şi extindă exerciţiile militare comune.

Miniştrii celor două ţări au discutat de asemenea despre un proiect trilateral cu Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă ultramodern până în 2035.