Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat joi că susține apelul președintelui american Donald Trump ca statele membre NATO să își majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, față de actualul prag de 2%, informează DW.

„Sunt de acord cu evaluarea președintelui Trump – această creștere drastică este necesară”, a afirmat Wadephul după o întâlnire cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, desfășurată în Antalya.

Washingtonul presează aliații să adopte noul obiectiv de 5% din PIB la summitul NATO din luna iunie. În prezent, țările membre sunt obligate să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, însă multe dintre ele încă nu ating această țintă. Germania, de exemplu, cheltuiește în prezent puțin peste 2%.

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat săptămâna trecută că fiecare punct procentual suplimentar va însemna pentru Berlin o cheltuială anuală de aproximativ 45 miliarde de euro.

La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că „Alianța este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă a sa, iar noi ne străduim să nu existe verigi slabe în NATO”.

Citiți și Secretarul general al NATO propune un compromis pentru majorarea cheltuielilor de apărare ale Aliaților care să satisfacă cerința lui Trump privind pragul de 5% din PIB

Una dintre variantele aflate în discuție pentru a facilita adoptarea noii ținte este includerea unor cheltuieli extinse pentru infrastructura cu utilizare militară. Un compromis posibil ar fi o împărțire: 3,5% din PIB pentru apărare tradițională și 1,5% pentru infrastructură militarizabilă. Termenul-limită luat în calcul pentru atingerea noilor obiective ar fi anul 2032.

Rubio a precizat și în cadrul reuniunii NATO din aprilie, la Bruxelles, că „nimeni nu se așteaptă ca obiectivul de 5% să fie atins într-un an sau doi”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a explicat că investițiile sunt necesare nu doar pentru apărarea colectivă împotriva amenințărilor – precum Rusia, acumularea de forțe în China sau terorismul – ci și pentru a stimula producția industrială de apărare a Alianței.

„Trebuie să ne asigurăm că investim suficient pentru a ne menține în siguranță. Avem nevoie să producem mai mult în întregul spațiu NATO, în special în contextul confruntării cu Rusia”, a spus Rutte.

De asemenea, fondurile suplimentare sunt esențiale „pentru a garanta că Ucraina poate învinge și pentru ca, împreună, să aducem acest război la un deznodământ pașnic, durabil și just”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că mingea este în terenul Rusiei în ceea ce privește negocierea încheierii războiului din Ucraina, informează EFE și AFP, potrivit Agerpres.

„Mingea este, în mod clar, acum în terenul Rusiei”, a declarat politicianul olandez la sosirea la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai Alianței din orașul turc Antalya.

De asemenea, Rutte a declarat că Ucraina este „în mod clar” pregătită să se angajeze la un armistițiu și la „negocieri imediate”.

„Acest lucru este absolut clar. Mingea este acum, în mod clar, în terenul Rusiei. Trebuie să explice ce fac, de ce sunt aici sau de ce nu sunt aici și cu ce echipă sau orice altceva, dar să ne asigurăm că înțelegem cu toții că mingea este în terenul lor”, a insistat el, referindu-se la Moscova.

Mark Rutte a subliniat că Ucraina dorește să înceapă negocierile pentru încheierea războiului „cât mai curând posibil”.

Secretarul general al NATO a mai declarat că Statelor Unite și președintelui Donald Trump le revine meritul de a fi reușit „să depășească impasul” în contactele dintre Kiev și Moscova.

„Acum depinde de ruși să se asigure că iau măsurile necesare”, a spus el.

Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la potențialele prime negocieri directe de pace dintre Moscova și Kiev, programate joi, după o pauză de trei ani. 

Miercuri seara, Kremlinul a anunțat că delegația rusă va fi compusă din consilierul prezidențial Vladimir Medinsky și ministrul adjunct al apărării, Alexander Fomin.

Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov și consilierul pe politică externă al Kremlinului, Yuri Ușakov, nu au fost incluși în delegație, deși toți trei fuseseră vehiculați anterior ca potențiali principali negociatori.

După anunțul Kremlinului privind componența delegației, un oficial american a declarat că președintele Donald Trump nu va participa, în ciuda faptului că, cu doar câteva zile înainte, afirmase că ia în considerare deplasarea.

În privința scenariului în care se vor desfășura joi negocierile privind Ucraina, Rutte a considerat că Turcia joacă „un rol important”, deoarece are „relații bune cu toți actorii relevanți” și are „puterea de convocare” și oamenii potriviți – o referire la președintele turc Recep Tayyip Erdogan și la ministrul său de externe, Hakan Fidan – pentru a „ajuta la încheierea cu succes a acestor discuții”.

„Dar asta se poate întâmpla doar dacă rușii se prezintă cu o delegație relevantă. Va trebui să vedem ce se întâmplă în următoarele zile. Sunt încă optimist prudent că, dacă și rușii sunt dispuși să colaboreze și nu doar ucrainenii (…), putem face unele progrese în următoarele două săptămâni. Sunt încă un optimist prudent”, a insistat secretarul general al NATO.

Totodată, Mark Rutte a subliniat că este „clar” că Rusia trimite „doar o delegație de nivel inferior” la discuțiile de joi de la Istanbul.

Cu toate acestea, el a refuzat să dea sfaturi americanilor despre cum trebuie procedat, deoarece „președintele Trump a fost cel care a deblocat situația”.

„Am încredere deplină în modul în care el și echipa sa gestionează această situație, așa că se vor gândi la următorii pași și se vor coordona îndeaproape cu aliații, dar mingea este în mod clar în terenul Rusiei”, a insistat el.

Citiți și:

Ucraina pune presiune pe Rusia: Zelenski nu se va întâlni la Istanbul cu altcineva decât Putin. Refuzul de a negocia, semnal că Moscova nu vrea să încheie războiul

Zelenski speră ca Trump să înțeleagă că Putin este adevărata piedică în calea păcii

Forțele Navale Române găzduiesc, în perioada 12 – 15 mai, la Cercul Militar Național din București, Conferința Medicală Maritimă a NATO, aflată la cea de-a 26-a ediție.

„Scopul principal al acestui eveniment este acela de a consolida cooperarea medico-militară între statele participante, precum și de a stabili și identifica cerințele și liniile de acțiune necesare sprijinului medical în cadrul operațiilor navale”, au transmis Forțele Navale Române.

Delegația română este reprezentată de medicul șef al Statului Major al Forțelor Navale, locotenent-colonel dr. Lucian Alexandru, și compusă din comandantul Centrului de Medicină Navală, colonel dr. Ionel Odagiu, medicul șef al Comandamentului Flotei „Viceamiral Vasile Urseanu”, colonel dr. Paul Dincă, precum și din personal medico – sanitar militar din unitățile subordonate Statului Major al Forțelor Navale.

Deschiderea oficială a conferinței organizate de Comandamentul Maritim Aliat (MARCOM – Allied Maritime Command), în colaborare cu Forțele Navale Române s-a desfășurat marți, 13 mai, în prezența șefului Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, și a reunit lideri militari și medici șefi din 22 state aliate și partenere.