Connect with us

CONSILIUL UE

Ambasadorul Luminița Odobescu: ”Unitatea este cuvântul cheie care a definit anul 1918 și rămâne obiectivul nostru în calitate de viitoare președinție a Consiliului UE”

Published

on

,,Unitatea este cuvântul cheie care a definit anul 1918, actul marii uniri si unitatea rămâne obiectivul nostru în calitate de viitoare președinție  a Consiliului UE, iar coeziunea o valoare europeană comună va fi mottoul președinției rotative”, a declarat Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la finalul unei recepții organizate la Bruxelles cu ocazia Zilei Naționale și a Centenarului Marii Uniri.

În interviul acordat, ambasadorul a explicat pe larg beneficiile aduse românilor de la începerea președinției rotative a României în Cosiliul UE, dar și confruntările și noile provocări la care vom fi supuși. 

Foto: Calea Europeană

,,Dorim să prezentăm o Românie modernă care stie să facă față provocărilor si care este gata să răspundă prezent tuturor obiectivelor pe care le are in  prioritățile sale. Românii sunt apreciați peste tot unde se duc in UE. Sunt apreciați pentru căldura lor, pentru ospitalitate dar și pentru ceea ce fac. Suntem prezenți în multe sectoare inovatoare, precum IT, medicină sau inteigență artificială. Este foarte important să prezentăm acest lucru și de aceea anul viitor vrem să punem accent pe aceste domenii, alături de politicile tradiționale, dar in egală măsură suntem pregătiți să facem fată oricărei provocări, nu va fi o perioadă simplă, avem Brexit pe agendă, ne pregătim pentru alegerile europene, dar cum am spus la început,unitatea trebuie să ne definească si unitatea va fi si cuvantul cheie in pregatirea Summitului de la Sibiu, moment important al presedintiei noastre.

La finalul transmisiei live, ambasadorul Reprezentaței Permanente a urat la mulți ani tuturor românilor, invitandu-i în acelasi timp să urmărească activitatea campaniei pe care Reprezentața Permanentă o desfășoară pe Twitter și Facebook, prezentând România și oamenii săi.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Drumuri mai sigure. UE consolidează normele privind gestionarea infrastructurii rutiere prin extinderea domeniului de aplicare pentru a include autostrăzile și alte drumuri principale din afara rețelei transeuropene de transport

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană dorește să reducă numărul deceselor și al vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere, prin asigurarea unei mai bune proiectări și întrețineri a drumurilor, tunelurilor și podurilor.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, 7 octombrie, norme revizuite care stabilesc o abordare mai sistematică a unei infrastructuri rutiere mai sigure. Reforma face parte din eforturile UE în direcția îndeplinirii obiectivelor sale strategice de a reduce la jumătate, până în 2020, comparativ cu 2010, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere și de a se apropia de zero decese până în 2050, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva revizuită va extinde domeniul de aplicare al normelor actuale pentru a include autostrăzile și alte drumuri principale din afara rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Statisticile indică faptul că acest lucru va contribui la sporirea considerabilă a siguranței infrastructurii rutiere în întreaga UE. Domeniul de aplicare al normelor va include și drumurile situate în afara zonelor urbane, construite prin folosirea de fonduri din partea UE.

Statele membre vor trebui să efectueze o evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele cel puțin o dată la cinci ani. Prin evaluarea la nivelul întregii rețele se realizează o imagine de sinteză a întregii rețele rutiere vizate de această directivă, care este folosită pentru a evalua riscul de accidente. Autoritățile vor utiliza rezultatele pentru a efectua inspecții de siguranță rutieră mai bine orientate sau pentru măsuri directe de remediere. Primele evaluări ale siguranței rutiere la nivelul întregii rețele trebuie furnizate cel târziu în 2024.

Va fi obligatoriu să se țină seama în mod sistematic de pietoni, cicliști și alți utilizatori vulnerabili ai drumurilor în procedurile de gestionare a siguranței rutiere. În 2017, acești utilizatori ai drumurilor au reprezentat aproape jumătate din decesele cauzate de accidente rutiere în UE.

Votul de astăzi încheie procedura legislativă. La 21 februarie 2019, președinția română a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

Directiva urmează acum să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE. Ea va intra în vigoare la 20 de zile după publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a adopta dispoziții naționale în vederea punerii sale în practică.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția finlandeză a Consiliului UE: Toate țările membre UE, inclusiv Ungaria și Polonia, sunt de acord cu o legătură între bugetul european și statul de drept

Published

on

Premierul finlandez Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a declarat luni, după în întrevedere cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, că ”ideea noastră” de a lega Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de respectarea statului de drept ”este necesară pentru a proteja bugetul european, și nu este prevăzută ca ”un mecanism de sancțiune”.

În cadrul unui comunicat al Executivului finlandez, cei de șefi de guvern ”au avut discuții constructive, extrem de deschise. Unul dintre principalele subiecte a fost Cadrul Financiar Multianual”.

De altfel, duminică, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum, informează The Associated Press, citată de Adevărul.ro. 

”În acest moment, se pare că toate statele sunt dispuse să accepte”, preciza Antti Rinne într-un interviu pentru YLE, potrivit EuObserver.

Antti Rinne și Viktor Orban au discutat și despre schimbările climatice, obiectivul Finlandei fiind acela ca la summitul european din decembire să fie fixată ținta ca Uniunea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Printre prioritățile Finlandei la președinția Consiliului UE, al cărei slogan este ”Europa durabilă – un viitor durabil”, se numără consolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Mărturie în acest sens stă modul inedit în care Finlanda dorește să-și lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului.

Astfel, finlandezii vor întrerupe o tradiție a președințiilor Consiliului Uniunii Europene și nu va oferi cadouri tradiționale, banii alocați cadourilor fiind utilizați pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră de la zborurile la reuniunile Președinției de la Helsinki și Bruxelles. Astfel, emisiile vor fi compensate prin finanțarea proiectelor care reduc emisiile atmosferice.

Să nu uităm că o altă prioritate importantă fixată de Helsinki este consolidarea valorilor comune. Protejarea statul de drept este necesară pentru buna funcționare și credibilitatea Uniunii Europene.

Legarea fondurilor europene de statul de drept a condus la tensiuni în rândul statelor membre.

La 17 septembrie, Ungaria amenința prin vocea șefului de Cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyar, că va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Astăzi se reiau negocierile pentru șefia Parchetului European. Eurodeputații au ”mandat fără echivoc” în tratativele cu țările UE: ”Laura Codruţa Kövesi, procuror-șef al UE”

Published

on

© Harvard University

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai vor avea marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

Un anunț în acest sens a fost făcut de liderul delegației române din Grupul PPE, eurodeputatul Rareș Bogdan.

”Zi crucială mâine, la Strasbourg, pentru Laura Codruța Kövesi!! La ora 10:30 are loc prima rundă de negocieri dintre reprezentanții Parlamentului European și cei ai Consiliul UE pentru desemnarea Procurorului Șef european. Vă reamintesc, săptămâna trecută a fost stabilită echipa noastră de negocieri. Mandatul încredințat de Parlamentul European este fără echivoc: Kövesi, Procuror șef al UE!”, a scris Bogdan, pe Facebook.

De asemenea, un purtător de cuvânt al președinției finlandeze a Consiliului UE a declarat pentru Agerpres că preşedinţia Consiliului UE, împreună cu ceilalţi doi membri care constituie echipa de negociere – din Croaţia şi Portugalia -, a luat notă de formarea noii echipe de negociere a PE şi este gata să reia negocierile cât de repede posibil.

“Următoarea discuţie între trioul de negociere al Consiliului UE şi noua echipă de negociere a PE va avea loc marţi, 17 septembrie. Plecând de la primele contacte cu negociatorii PE, negociatorii Consiliului vor discuta apoi paşii următori în COREPER (Comitetul reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre ale UE)”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit unor surse de la Bruxelles citate de Agerpres, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE ia în calcul includerea acestui subiect pe agenda reuniunii de joi a COREPER.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending