Connect with us

SUA

Ambasadorul UE în Cuba: Uniunea Europeană ”regretă profund” anunțarea unor noi măsuri de către SUA împotriva Cubei

Published

on

Uniunea Europeană a criticat marți anunțul făcut de un responsabil al Administrației Trump privind aplicarea iminentă a unei legi care deschide calea pentru mii de acționări în justiție a unor companii străine care activează în Cuba, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Noi deplângem profund’” această decizie deoarece ”aceasta va crea şi mai multă confuzie pentru investiţiile străine, care ajută la crearea de locuri de muncă şi la prosperitate în Cuba”’, a declarat presei Alberto Navarro, ambasadorul UE în Cuba, UE fiind primul partener comercial al insulei.

Potrivit unui oficial al Administrației Trump, consilierul pentru Securitate Națională al Casei Albe, John Bolton, va anunța miercuri, în cursul unui discurs pe care îl va susține la Miami, ”aplicarea capitolului II din legea Helms-Burton” din 1996.

Se așteaptă ca acesta să anunțe, de asemenea, noi sancțiuni împotriva Venezuelei și statului Nicaragua, doi aliați ai Cubei.

Ce prevede legea Helms-Burton?

Sistematic îngheţată de Washington pentru a nu-i ofensa pe aliaţi, legea permite, teoretic, în special cubanezilor exilaţi, să dea în judecată în instanţele federale americane companiile care au realizat câştiguri prin intermediul unor companii naţionalizate după revoluţia din 1959 în Insulele Caraibe, informează Deutsche Welle.

Ziua de miercuri pentru a anunţa aceste noi măsuri nu a fost aleasă la întâmplare şi coincide cu aniversarea atacului din Bay of Pigs (Golful Porcilor), în 1961, o tentativă a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez care s-a soldat cu o înfrângere zdrobitoare.

În plus, Administrația va pune în aplicate titlul IV din lege, care implică refuzarea acordării vizei americane pentru cei care ”vând ilegal” în proprietatea confiscată din Cuba revendicată de cetățenii Statelor Unite.

Fiecare președinte american de la Bill Clinton încoace a renunțat la legea amintită mai sus, temându-se că aplicarea sa ar putea provoca litigii comerciale cu aliați și procese care ar putea împiedica orice eventuală soluționare, împreună cu Cuba, a viitoarelor proprietăți naționalizate.

Ziua de miercuri pentru a anunţa aceste noi măsuri nu a fost aleasă la întâmplare şi coincide cu aniversarea atacului din Bay of Pigs (Golful Porcilor), în 1961, o tentativă a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez care s-a soldat cu o înfrângere zdrobitoare.

Administraţia Donald Trump, care acuză Cuba că face parte dintr-o ”troică a tiraniei” în America Latină împreună cu Venezuela şi Nicaragua, a lansat deja această ameninţare în ianuarie, încurajând atunci ”oricine persoană care avea afaceri în Cuba să verifice dacă este implicată în traficul de bunuri confiscate şi este complice la această dictatură”.

Departamentul de Stat al SUA, care a afirmat că a luat în considerare ”preocupările” aliaţilor Washingtonului, a făcut un pas înapoi la începutul lunii martie, dar nu pentru mult timp.

Scopul este de a descuraja investiţiile străine, a declarat marţi ambasadorul Alberto Navarro. Cu toate acestea,”UE a creat o legislaţie antidot, aşa cum au făcut Canada, Japonia şi Mexicul, astfel încât cetăţenii şi antreprenorii noştri au protecţia Uniunii Europene în cazul unor procese din SUA”, a precizat ambasadorul.

”Cetăţenii europeni au obligaţia de a nu colabora (în cadrul acestor proceduri judiciare) şi posibilitatea de a depune plângere împotriva companiilor cerând compensaţii pentru proprietăţile confiscate în Cuba”, a adăugat el.

Decizia Statelor Unite survine în contextul în care președintele american Donald Trump a anunţat la 9 aprilie că SUA vor impune tarife vamale de 11 miliarde de dolari produselor provenite din Uniunea Europeană, în ceea ce pare să reprezintă o recidivă a conflictului comercial dintre cei doi parteneri globali, în pofida diferitelor tentative de reglare a acestei dispute în ultimul an.

Uniunea Europeană şi SUA sunt implicate într-o dispută comercială care durează de peste un deceniu cu privire la subvenţionarea producătorilor de avioane Airbus şi Boeing. Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că ambele părţi au acordat subvenţii în valoare de miliarde de dolari pentru a dobândi un avantaj pe piaţă şi le-a cerut să înceteze să mai acorde subvenţii, în caz contrar urmând să le sancţioneze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

Aprobarea numirii lui Adrian Zuckerman ca ambasador al SUA în România, amânată pe fondul acuzațiilor de hărțuire sexuală

Published

on

© Adrian Zuckerman/ Linkedin

Comisia de Politică Externă a Senatului SUA a amânat aprobarea numirii lui Adrian Zuckerman ca ambasador în România, pe fondul acuzațiilor de hărțuire sexuală, potrivit unui document oficial al comisiei, relatează Digi24

Senatorul Bob Menendez, membru al Comisiei de Politică Externă, a anunțat la finele lunii iulie că el și colegii din comisie au aprobat 13 nume de ambasadori propuși de Casa Albă, dar au decis amânarea numirii lui Adrian Zuckerman și a altui nominalizat.

Senatorul american a cerut Casei Albe verificări suplimentare pentru Zuckerman, deoarece numele său este legat de acuzații de hărțuire sexuală, care ar putea duce la descalificarea sa din procesul de nominalizare.

Nominalizat de către Donald Trump în 2018 pentru postul de ambasador în România, acesta a fost dat în judecată în 2008 pentru hărțuire sexuală de către secretara sa, Jamie Ferrauiola, de la firma de avocatură Lowenstein Sandler, unde el era partener, potrivit unui articol dintr-o publicație americană.

Persoanele nominalizate pentru anumite posturi pentru care este nevoie de confirmarea Senatului sunt supuse unui dublu proces de verificare, care include o analiză etică și o investigare aprofundată a trecutului candidatului.

Citiți și Donald Trump a trimis Senatului american nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador al SUA în România

Adrian Zuckerman este născut în România şi a emigrat în Statele Unite, împreună cu familia, la vârsta de 10 ani. El a fost propus încă de vara trecută, dar procesul de validare a fost greoi. Casa Albă a trebuit să retrimită nominalizarea lui Adrian Zuckerman noului Senat, format după alegerile din toamnă.

Zuckerman este de profesie avocat, fiind admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Anterior,  a fost co-preşedinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

De asemenea, el a deţinut şi funcţia de judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Continue Reading

SUA

Donald Trump ar examina alături de consilierii săi posibilitatea de a cumpăra Groenlanda

Published

on

© White House

Președintele Donald Trump a adus în discuție în mai multe rânduri cumpărarea Groenlandei de la guvernul danez, iar Biroul de Consiliere al Casei Albe ar examinat posibilitatea, au declarat joi două surse pentru CNN

Interesul lui Trump de a cumpăra Groenlanda a fost menționat pentru prima dată joi de The Wall Street Journal. Publicația a relatat că oamenii familiarizați cu consultările interne de la Casa Albă au declarat că președintele a ridicat problema în timpul reuniunilor și al cinelor de lucru, consultându-se cu consilierii și ascultând cu mare atenție opinia acestora despre posibilitatea și avantajele deținerii Groenlandei. De asemenea, el a cerut anturajului său de consilieri de la Casa Albă să cerceteze problema, potrivit celor două persoane citate de CNN.

Şi preşedintele Harry Truman s-a oferit să cumpere Groenlanda în 1946 pentru 100 milioane de dolari, dar a fost refuzat.

Groenlanda, un teritoriu autonom danez, găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Ideea de a cumpăra teritoriul îngheţat danez autonom dintre Oceanele Atlantic de Nord şi Arctic a fost luată de unii consilieri drept o glumă, în timp ce alţii au tratat-o serios, potrivit surselor citate, relatează Digi24. 

În cazul în care administrația americană, sub conducerea președintelui Donald Trump, ar reuși o astfel de achiziție istorică, aceasta ar fi echivalentă cu o moștenire pe care o poate lăsa în urma sa șeful de la Casa Albă, asemenea fostului președinte Dwight Eisenhower, care a semnat legea prin care Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat american. 

 

Continue Reading

SUA

Donald Trump este convins că înființarea mai multor spitale de psihiatrie este soluția pentru reducerea atacurilor armate

Published

on

Președintele american Donald Trump pare să creadă că cel mai bun răspuns la problema violenței cauzată de arme în SUA este reprezentat de concentrarea asupra bolilor mintale – mai exact, pe construirea de instituții de profil, relatează Digi24.

Înainte de organizarea campaniei pentru realegerea sa, în New Hampshire, joi, președintele american a fost întrebat de un reporter la ce acțiuni executive se gândește pentru a amelioara situația provocată de utilizarea necorespunzătoare a armelor de foc, informează POLITICO, într-o postare pe Twitter. 

„Ne uităm la toată situația legată de arme. Vreau ca oamenii să-și amintească cuvintele „boală mintală”. Acești oameni sunt bolnavi psihic. Și nimeni nu vorbește despre asta ”, a răspuns Trump.

„Cred că trebuie să începem din nou să construim instituții”, a adăugat el, spunând că instituțiile pentru tratatea bolilor mintale au fost închise în anii ’60 -’70 și „oamenilor li s-a permis să plece pe străzi – asta a fost un lucru groaznic pentru țara noastră”.

„Trebuie să deschidem instituții – nu îi putem lăsa pe acești oameni să umble liberi pe străzi”, a adăugat șeful de la Casa Albă.

La începutul acestei luni, în SUA au avut loc două atacuri armate în masă la distanță de doar câteva ore: în El Paso, Texas, unde atacatorul a ucis 22 de persoane, și în Dayton, Ohio, unde un altul a împușcat și ucis nouă persoane.

Potrivit anchetatorilor americani, atacatorul vinovat de masacrul din El Paso a fost motivat de ura sa împotriva imigranților hispanici, care ar fi invadat Texasul, și împotriva cărora a dorit să lupte, potrivit unui manifest personal, ecou al retoricii rasiste a președintelui Trump. 

Cercetările arată că majoritatea criminalilor în masă nu au probleme grave de sănătate mintală. De asemenea, experții au reiterat în repetate rânduri că majoritatea persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu sunt violente, fiind, de fapt, mai mult victime ale violenței, relatează Huffington Post

De altfel, opinia președintelui american privind motivele care îi împing pe atacatori să comită acte criminale utilizând arme de foc a fost pentru prima oară exprimată în primul său discurs după împușcăturile din Texas și Ohio. Cu acel prilej, Trump afirma că „bolile mintale și ura declanșează trăgaciul – nu arma”.

De la împușcările din această lună, parlamentari din partea Democraților, dar și oameni obișnuiți și-au reînnoit apelurile cu privire la acțiuni legislative pentru combaterea violenței provocate de arme. Susținătorii reformei privind utilizarea armelor de foc și-au repetat apelurile pentru extinderea verificărilor de fond la vânzările de arme, mai relatează sursa citată mai sus. 

Trump a spus că face eforturi pentru verificări mai puternice de fond, dar a declarat, de asemenea, că discută problema cu National Rifle Association, care a făcut vreme  îndelungată lobby împotriva restricțiilor la achiziționarea de arme. În acest context, nu este clar cât de mult se străduiește președintele să-i convingă pe colegii republicani să sprijine legislația care extinde controalele de fond sau dacă este dispus să ia măsuri executive.

Mai puțin de 5% din cele 120.000 de omoruri legate de utilizarea armelor în SUA din 2001 până în 2010 au fost săvârșite de persoane diagnosticate cu boli mintale, potrivit datelor Centrului de Control și Prevenire a Bolilor.

Experții s-au împotrivit, de asemenea, ideii de tratament psihiatric – cu atât mai mult instituționalizării – ca soluție la violența provocată de utilizarea armelor. 

„Nu putem forța oamenii să urmeze un tratament; nu-i poți trata neapărat cu succes; și cu siguranță nu îi poți restricționa pentru totdeauna ”, a declarat pentru Huffington Post, anul trecut, Prudence Gourguechon, fost președinte al Asociației Psihanalitice Americane, pe tema violenței provocate de arme. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending