Consilierul prezidențial pentru educație și cercetare, Sorin Costreie, a participat recent la lansarea a două rapoarte despre literația digitală și literația științifică a elevilor, realizate de BRIO pentru UNICEF România, cu sprijinul Ministerul Educației și Cercetării și al Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Potrivit acestuia, rezultatele ilustrează cât de bine pot aplica elevii competențele dobândite atât în școală, cât și în afara ei.
„Aproximativ 70% dintre elevi se află sub pragul competenței digitale funcționale. Cu alte cuvinte, deși folosesc zilnic telefoane sau alte dispozitive, nu știu să utilizeze tehnologia în mod critic, sigur și eficient. Doar 43% dintre elevi ating un nivel funcțional de literație științifică, iar o treime sunt în zona de risc (au dificultăți reale în a înțelege informații științifice, a interpreta date sau a gândi pe bază de dovezi)”, a explicat Sorin Costreie, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Consilierul prezidențial a precizat că datele evidențiază decalaje clare și tot mai îngrijorătoare între mediul urban și cel rural, precum și influența semnificativă a mediului familial și a accesului la resurse asupra atingerii unui nivel mai ridicat de literație. Totodată, studiile demonstrează că simplul acces la telefoane inteligente, internet sau dispozitive de ultimă generație nu garantează, în mod automat, un nivel ridicat de literație digitală.
„Știința și tehnologia sunt instrumente care ne ajută să înțelegem și să modelăm lumea. Inteligența artificială este deja parte a vieții cotidiene, fiind integrată în activități de educație și cercetare. De aceea, literația digitală și cea științifică a copiilor trebuie tratate prioritar, iar astfel de rapoarte ne arată cât de mare este nevoia unor politici educaționale dedicate, bazate pe date, care să aibă stabilitate și predictibilitate în timp”, a adăugat Sorin Costreie.
De asemenea, consilierul prezidențial a subliniat că datele evidențiază atât probleme structurale, cât și oportunități reale de reformă. Acesta a arătat că este esențială adoptarea unei abordări sistemice și conștientizarea importanței realizării unor astfel de rapoarte și în viitor, pentru a urmări dinamica evoluției unor indicatori dar, mai ales, pentru a elabora politici publice care să țină cont și să se fundamenteze pe astfel de rapoarte.
„Deciziile politice și sociale trebuie să se bazeze pe analizele științifice, nu pe opinii. Asta, dacă dorim să arătăm literație științifică la nivelul clasei politice românești. Rapoartele nu fac decât să confirme semnalul de alarmă tras de mulți specialiști în educație în ultimul timp. Așa cum, în urmă cu câțiva ani, aveam semnale clare de la analiștii financiari și macro-economici că nu e bună direcția spre care ne îndreptăm, tot așa și aici, avem semnale de alarmă, că educația copiilor noștri, adică viitorul nostru, devine din ce în ce mai irelevantă. Este un grav risc de țară”, a subliniat Costreie.
În același context, consilierul prezidențial a avertizat că analfabetismul funcțional, alături de iliterația digitală și științifică, devin tot mai mult o problemă de siguranță națională. Acesta a subliniat că aproape unul din doi români întâmpină dificultăți în a înțelege lumea în care trăiește, știința și mecanismele societății contemporane, ceea ce limitează capacitatea de a aplica cunoștințele în viața de zi cu zi. Potrivit acestuia, mulți oameni ajung să aibă o „inteligență naturală iliterată”: pot citi, dar nu înțeleg în profunzime informațiile, observă fenomenele din jur, fără a le înțelege pe deplin funcționarea și utilitatea.
Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România evidențiază faptul că accesul la tehnologie nu este echivalent cu dezvoltarea competențelor digitale. Utilizarea frecventă a dispozitivelor nu garantează formarea unor abilități critice, sigure și funcționale, iar școala nu reușește să producă în mod sistematic astfel de competențe. Progresul elevilor este lent și inegal, fără salturi semnificative asociate etapelor de școlarizare, ceea ce indică lipsa unui parcurs coerent de formare în acest domeniu.
Totodată, raportul arată că decalajele dintre mediul urban și cel rural au un caracter structural, fiind rezultatul unor factori de context și al unor politici educaționale insuficient adaptate. Intervențiile punctuale sau bazate pe proiecte izolate se dovedesc insuficiente, întrucât nu reușesc să modifice distribuția generală a competențelor la nivel de sistem. În acest context, cercetarea subliniază necesitatea unei abordări integrate, care să includă un curriculum explicit pentru competența digitală, formarea continuă a cadrelor didactice, evaluări periodice cu rol diagnostic și politici țintite pentru reducerea inegalităților.
Potrivit raportului, aproximativ 70% dintre elevi se află în categorii care indică risc sau funcționalitate limitată. Aceste rezultate trebuie interpretate ca un diagnostic de sistem, nu ca o evaluare individuală sau instituțională. Diferențele de gen sunt minore și consistente cu literatura internațională: fetele înregistrează scoruri ușor mai ridicate decât băieții, însă diferențele sunt reduse și nu explică variațiile majore observate în date. În schimb, decalajele între mediul urban și mediul rural sunt semnificative și persistente pe aproape toate grupele de vârstă și nivelurile de școlarizare. Elevii din mediul rural au scoruri mediane cu aproximativ 4–5 puncte centile mai mici decât cei din mediul urban și o probabilitate mai mare de a se afla în categoriile de risc. Aceste decalaje indică factori structurali și de context educațional, nu diferențe individuale de capacitate sau motivație.
Raportul național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România arată că diferențele observate între nivelurile de învățământ nu indică un declin al competenței științifice pe măsură ce elevii avansează în sistemul educațional, ci reflectă creșterea progresivă a complexității cerințelor cognitive evaluate. De la recunoaștere și utilizare ghidată în ciclul primar, cerințele evoluează către abstractizare, integrare și raționament bazat pe dovezi în gimnaziu și liceu. Analiza evidențiază un gradient descendent al performanței, cu cele mai ridicate scoruri relative înregistrate în ciclul primar, urmate de gimnaziu, liceu și învățământ profesional, fără ca această evoluție să indice o pierdere a cunoștințelor de bază, ci mai degrabă dificultăți crescute de transfer și integrare a acestora.
Totodată, raportul relevă diferențe consistente și semnificative între mediul urban și cel rural, elevii din rural obținând scoruri mediane mai scăzute la toate nivelurile de școlarizare. Diferențele de gen sunt moderate, fetele având, în medie, rezultate ușor mai bune decât băieții, fără a reprezenta însă un factor explicativ major. La nivel teritorial, se constată variații între județe, majoritatea situându-se în jurul medianei naționale, fără existența unor performanțe generalizate foarte ridicate. Acest tablou indică un nivel relativ uniform, dar insuficient consolidat, al literației științifice la nivel național, determinat de inegalități structurale de context educațional și de oportunități de învățare.
