Connect with us

INTERNAȚIONAL

Arabia Saudită condamnă legea adoptată de Congresul american care permite judecarea acesteia pentru atentatele de la 11 septembrie

Published

on

Ministrul de Externe al Arabie Saudite a condamnat joi adoptarea de către Congresul American a unei legi care permite supraviețuitorilor și  familiilor victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001 să dea în judecată regatul saudit pentru despăgubiri și cere acestuia să “adopte măsurile necesare pentru a evita consecințele care ar putea rezulta” , potrivit Deutsche Wellewtc

În cadrul unui comunicat am ministerului este precizat că legea în cauză reprezintă un motiv de „mare îngrijorare” și că “eroziunea imunității suverane va avea un impact negativ asupra tuturor țărilor, inclusiv a Statelor Unite”.

Senatul american a respins miercuri cu o majoritate evidentă veto-ul președintelui Barack Obama asupra legii care permite supraviețuitorilor și familiilor celor care au fost implicați sau au decedat în atentatele teroriste care au avut loc la 11 septembrie 2001 să dea în judecată Arabia Saudită, informează Agerpres, citând Reuters. 

Citiți și Congresul american a trecut peste veto-ul președintelui Barack Obama privind legea care permite judecarea Arabiei Saudite pentru atentatele de la 11 septembrie 2001

La scurt timp, Camera Reprezentanților a votat în aceeași cheie, respingând cu 348 de voturi veto-ul președintelui Barack Obama, precizează Politico Europe. Popularitatea proiectului de lege cunoscut sub numele de „Justice Against Sponsors of Terrorism Act” (Justiție împotriva sponsorilor terorismului) a determinat în cele din urmă tranformarea acestuia în lege, în ciuda obiecțiilor administrației Obama.

Dintre cei 19 atentatori de la 11 septembrie 2001, 15 erau cetățeni saudiți, dar implicarea Arabiei Saudite, aliat al Statelor Unite, nu a fost demonstrată prin dovezi de necontestat, potrivit unui raport american de anchetă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Coronavirus: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la tratament, iar starea lui este stabilă

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson, internat într-un spital din Londra după ce s-a infectat cu noul coronavirus, răspunde la tratament şi starea sa este stabilă, a anunţat miercuri Downing Street, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

”Premierul se menţine stabil clinic şi răspunde la tratament. El primeşte în continuare îngrijiri la unitatea de terapie intensivă a spitalului Sf. Thomas. Starea sa de spirit e bună”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că premierul primeşte ”tratament standard cu oxigen”, fără vreun alt mijloc de respiraţie asistată, şi a confirmat că Boris Johnson nu mai munceşte, însă poate discuta cu alte persoane dacă este nevoie.

”Suntem profund recunoscători pentru mesajele de sprijin pe care le-a primit prim-ministrul. Cred că răspunsul populaţiei în faţa coronavirusului a fost fantastic”, a mai spus purtătorul de cuvânt al executivului britanic, care în lipsa lui Johnson este condus de ministrul de externe Dominic Raab, cel care va trebui să decidă săptămâna viitoare dacă vor fi menţinute actualele măsuri de izolare a populaţiei pentru a frâna răspândirea coronavirusului.

Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, depistat pozitiv în 27 martie, este primul lider al unei mari puteri despre care s-a confirmat că este purtător al coronavirusului. El a ajuns la spital după zece zile de izolare, timp în care a continuat să manifeste simptome specifice COVID-19.

Luni, Johnson a fost transferat la secția de terapie intensivă după ce starea sa de sănătate s-a agravat

Continue Reading

NATO

Macedonia de Nord resimte beneficiile aderării la NATO: Cinci state aliate i-au oferit deja sprijin financiar și echipamente medicale în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marți sprijinul pe care statele aliate au început să-l acorde Macedoniei de Nord, cel mai nou stat membru al Alianței, Skopje primind echipamente medicale și sprijin financiar din partea mai multor aliați precum SUA, Ungaria, Slovenia, Norvegia sau Olanda.

Salut sprijinul mai multor aliați NATO pentru noul nostru membru, Macedonia de Nord. Aceasta este solidaritatea aliaților în acțiune“, a declarat secretarul general al NATO, în urma unei conversații telefonice cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski.

Pe plan bilateral, Ungaria a oferit 100.000 de măști de protecție și 5.000 de costume de protecție Macedoniei de Nord, iar Slovenia a furnizat 100.000 de măști chirurgicale și 100.000 de măști de protecție, informează NATO.

De asemenea, printr-o donație internațională din partea Olandei către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Macedonia de Nord va primi truse suplimentare de test COVID-19.

Guvernul SUA a angajat 1,1 milioane de dolari pentru a atenua răspândirea focarului de COVID-19 în Macedonia de Nord. Această asistență va sprijini mai multe inițiative, inclusiv testarea la scară largă pentru COVID-19 și prevenirea și controlul infecțiilor.

Norvegia a donat, de asemenea, materiale medicale Macedoniei de Nord (în valoare de 180 000 Euro), care vor fi expediate de la Agenția de Sprijin și Achiziții NATO (NSPA).

Macedonia de Nord folosește în prezent un spital de campanie din Norvegia, ceea ce îi permite să dubleze capacitatea la Clinica de Boli Infecțioase din cel mai mare spital din Skopje  în lupta împotriva Covid-19.

Macedonia de Nord a solicitat asistență prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare în caz de dezastre (EADRCC) al NATO pentru măști chirurgicale, costume de protecție și alte echipamente la date de 30 martie.

Centrul NATO a transmis solicitările către aliații și partenerii NATO, care oferă asistență în mod bilateral.

EADRCC este principalul mecanism al NATO de răspuns la dezastre. Acesta operează 24 de ore din 24, coordonând cererile de la aliații și partenerii NATO, precum și oferte de asistență pentru a face față consecințelor unor crize majore, cum ar fi pandemia COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Organizația Internațională a Muncii, despre impactul pandemiei de coronavirus: Cea mai gravă criză după cel de-Al Doilea Război Mondial. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale

Published

on

Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending