Connect with us

BUSINESS

Aspectele strategice ale parteneriatului Azerbaidjan-România

Published

on

caucazIeri, luni 17 martie 2014, a avut loc conferință intitulată „Azerbaidjan – geopolitică și strategii energetice în Caucazul de Sud”, organizată de către Fundația Heydar Aliyev în parteneriat cu Fundația Europeană Nicolae Titulescu și cu Asociația de Geopolitică Ion Conea.

Organizarea acestei dezbateri a dat ocazia unui panel constituit din parlamentari, oameni de afaceri, experți, dar și reprezentanți ai companiei petroliere și de gaze naturale  SOCAR, de a promova relațiile bilaterale privilegiate între Azerbaidjan și România.

Discuțiile au conturat colaborarea strategică între cele două state, iar subiectele principale au pus în valoare punctul forte al Azerbaidjanului, și anume marile rezerve de resurse energetice de care dispune, precum și subiectul sensibil al conflictului teritorial din Nagorno-Karabah.

Într-un moment tensionat pe scena internațională, în care integritatea teritorială a Ucrainei este în continuare incertă ca urmare a referendumului din Crimeea, iar Uniunea Europeană caută să își reducă dependența energetică față de Rusia, unele priviri se îndreaptă spre Caucazul de Sud. Într-adevăr, acestă regiune ar putea reprezenta o soluție pe termen mediu și lung, statul azer fiind un partener care trebuie luat în considerare. Deputatul Qaniyra Pașayeva a fost de părere că resursele naturale de care dispune țara sa pot reprezenta o alternativă viabilă, având în vedere că „Azerbaidjanul și Uniunea Europeană au încheiat acorduri energetice, și acesta nu joacă doar un rol de exportator, ci și unul de intermediar în tranzitarea resurselor din întreaga regiune”.

Cu scopul de a consolida acest parteneriat pe viitor, România are un rol important de jucat având în vedere poziția sa geografică și relațiile privilegiate pe care le deține cu omologii săi azeri.

Relațiile între cele două state s-au intensificat după  dizolvarea Uniunii Sovietice, atât din punct de vedere diplomatic, cultural, cât și economic, inclusiv prin activitatea desfășurată de Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan în mediul energetic românesc. Directorul acestui actor ambițios al resurselor naturale, Hamza Karimov, exprimându-se într-o română perfectă, a fost de părere că  „în ziua de astăzi, putem vorbi despre reconfigurarea unei noi hărți energetice mondiale”, apreciind totodată intensificarea „cooperării internaționale” și menționând buna funcționare a „parteneriatului strategic cu România”.

Un alt exemplu relevant al relației privilegiate pe care îl au cele două state este proiectul Azerbaidjan–Georgia–Romania Interconnector, prevede înființarea unei conducte de gaze care ar tranzita pe teritoriile statelor sus-menționate, pentru a alimenta piața Uniunii Europene. Dacă programul a fost inițial dependent de succesul proiectului Nabucco, acesta a rămas valabil din moment ce intenția actorilor implicați de a continua demersurile se va menține, iar studiile de fezabilitate vor prezenta costuri care se vor dovedi rentabile. După opinia directorului responsabil cu elaborarea studiui de fezabilitate , Mitică Savu, „acest proiect reprezintă ultima șansă pentru ca România, prin poziția sa geografică, să devină un pol regional care să asigure necesitățile energetice ale Europei”.

În ceea ce privește conflictul din Nagorno-Karabah, caz în care Azerbaidjan-ul denunță încălcarea integrității sale teritoriale de către statul vecin, Armenia, Qaniyra Pașayeva a insistat asupra faptului că „Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție fermă, condamnând separatismul în mod oficial, pentru a nu afecta proiectele energetice”. Din punct de vedere oficial, diferendul teritorial este înghețat de aproape 20 de ani, iar regiunea separatistă nu este recunoscută pe plan internațional, cu excepția altor entități teritoriale confruntate cu aceeași dorință de independență, și anume Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud. Acest statut a fost de nenumărate ori denunțat de către oficialii azeri de-a lungul timpului, însă această strategie nu a dus la un consens cu oficialii armeni pe acest subiect. Astfel, un stat precum Azerbaijdan-ul, care „la Summit-ul de la Vilnius s-a arătat dispus să semneze un contract de parteneriat cu Uniunea Europeană”, conform deputatului azer Azay Quliyev, profită de situația prezentă, și anume de alternativa energetică pe care o caută Europa, pentru a cere garanții asupra integrității sale teritoriale. Au adoptat așadar în mod incontestabil o strategie diplomatică de tip „win-win”.

În această ecuație, România va avea un rol important de jucat în următoarea perioadă pe plan regional, atât în ceea ce privește poziția sa oficială asupra situației din Crimeea, în relația strategică bilaterală cu Azerbaidjanul, precum și în postura de susținător al procesului de integrare europeană exprimat de către poporul azer. Tasin Gemil, director al Institutului de Turcologie și Studii Central-Asiatice și fost Ambasador al României în Azerbaijan și Turkmenistan, a ilustrat cel mai bine această idee, iar după părerea sa, „ca urmare a intrării în Uniunea Europeană, România ar trebui să își propună ca și obiectiv de a deveni o poartă de intrare a Azerbaidjanului, iar acesta ar putea să devină la rândul său o cale de acces către Asia Centrală”.

 

Alexandru Popovici

 

 

 

.

IT&C

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României: Actul legislativ european privind serviciile digitale va clarifica modul cum giganții IT se raportează la cetățenii europeni

Published

on

© Sabin Sărmaș/ Facebook

Actul Legislativ pentru Servicii Digitale propus de Comisia Europeană vorbește de echitate între marii jucători de pe piața digitală și companiile mai mici precum IMM-urile, start-up-urile, a afirmat marți Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

“Despre echitate trebuie să vorbim foarte mult, pornind de la cetățean, dar și echitate între companiile care activează pe piața de tehnologie. Nu știu dacă putem vorbi astăzi de cuantum, dar un procent de impozitare sau un model anume de impozitare poate fi gândit, care să pornească de la modul în care serviciile pe care le furnizează giganții IT se raportează la cetățenii europeni. Trebuie să vedem ce impact au asupra cetățeanului, cât de multe date sunt colectate, cât de mult monetizează activitatea noastră în mediul online și atunci putem vorbi de modele de impozitare, dacă acestea se impun”, a scris Sărmaș, pe Facebook, în urma unei intervenții pe care a avut-o la Digi24.

Potrivit acestuia, giganții IT pot fi niște parteneri puternici, importanți, un sprijin real pentru orice guvern al lumii, oriunde, implicit în Uniunea Europeană.

Actul Legislativ pentru Serviciile Digitale pe care l-am pus și noi, Autoritatea pentru Digitalizarea României pe website-ul nostru, în consultare publică, va lămuri multe dintre aceste aspecte“, a completat el.

La data de 2 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat consultarea publică referitoare la Actul Legislativ privind Serviciile Digitale. Consultarea vizează aspecte relevante pentru economia și societatea digitală cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile.

Conform celor prezentate, atât în programul politic al Președintelui von der Leyen, cât și în Comunicarea privind Conturarea viitorului digital al Europei, actualizarea cadrului legislativ pentru serviciile digitale reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Comisiei Europene pentru următoarea perioadă.

Actul privind serviciile digitale vizează două direcții de acțiune: un set de măsuri ex-ante care să asigure un mediu concurențial adecvat în rândul platformelor online și un set de reguli care să aducă un grad mai mare de integrare la nivelul Pieței Interne pentru serviciile digitale. Noile reglementări vor contribui la asigurarea respectării drepturilor fundamentale, la protejarea cetățenilor Uniunii Europene în mediul online, asigurând un ecosistem echitabil pentru întreprinderile europene, care se pot dezvolta pentru a deveni cât mai competitive la nivel global.

Continue Reading

BUSINESS

Camera de Comerț Americană în România: Statutul de piaţă emergentă îi permite României să joace într-o ligă superioară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Statutul de piaţă emergentă îi permite României să joace într-o ligă superioară iar obiectivul pe termen mediu este îndeplinirea următorului nivel de performanţă necesar pentru încadrarea în categoria pieţelor emergente primare şi, în final, calificarea pentru statutul de piaţă dezvoltată, consideră reprezentanţii AmCham România într-un comunicat în care salută promovarea României la acest statut.

“AmCham România susţine cu prioritate demersurile care contribuie la creşterea fluxului de investiţii în România, inclusiv prin promovarea pieţei de capital. Promovarea de către FTSE Russell este o notă mare acordată nu doar Bursei de Valori Bucureşti, ci şi României, dar şi o încurajare ca toate părţile implicate până acum în transformarea acestui obiectiv în realitate să continue colaborarea lor la fel de necesară şi după acest moment mult aşteptat. Trecerea la statutul de piaţă emergentă deschide României accesul la fluxuri investiţionale semnificativ mai mari şi ne permite să jucăm într-o ligă superioară. Acest lucru vine într-un context economic global marcat de provocări, ceea ce nu poate fi decât un semnal pozitiv pentru investitorii prezenţi şi potenţiali şi este de aşteptat să aibă un efect multiplicator în economie”, a declarat Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România.

Potrivit organizaţiei, calificarea României pentru statutul de piaţă emergentă secundară, după o perioadă de trei ani de monitorizare, confirmă eliminarea unor bariere şi progresul înregistrat în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii de tranzacţionare şi a cadrului de reglementare aferent.

“Punctez şi cu acest prilej că succesul pe care îl salutăm azi este dovada că prin parteneriat şi conclucrare putem obţine rezultate benefice pentru economie în ansamblu. Totodată, ne responsabilizează să rămânem cu toţii angajaţi în susţinerea obiectivelor imediat următoare precum promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă şi în indicii MSCI. Pe termen mediu, în viziunea AmCham, obiectivul pentru dezvoltarea pieţei de capital este îndeplinirea următorului nivel de performanţă necesar pentru încadrarea în categoria pieţelor emergente primare, şi în final calificarea pentru statutul de piaţă dezvoltată”, a arătat, la rândul său, Cristian Agalopol, preşedintele Grupului de lucru dedicat pieţei de capital din cadrul AmCham România.

El punctează, în context, nevoia de listare a companiilor de stat, care pe lângă beneficiile la nivelul atragerii de investiţii va crea cadrul pentru consolidarea guvernanţei corporative.

“Dezvoltarea pieţei de capital va avea nevoie şi de măsuri de încurajare a companiilor private de a se lista pentru a-şi diversifica sursele de finanţare, ceea ce presupune viziune şi un cadru legislativ şi fiscal favorabil şi stabil, aspecte pentru care ne bazăm pe implicarea autorităţilor”, a mai spun Agalopol.

Piaţa de capital din România a fost inclusă în indicii furnizorului global de indici FTSE Russell pentru Pieţele Emergente începând din data de 21 septembrie 2020.

Momentul istoric a fost marcat printr-o ceremonie oficială de deschidere a şedinţei de tranzacţionare de luni, 21 septembrie și la care au participat prim-ministrul Ludovic Orbanconsilierul prezidențial Cosmin Marinescuministrul finanțelor Florin Cîțu și președintele Bursei de Valori București. Radu Hanga.

FTSE Russell revizuieşte anual clasificarea ţărilor în cele patru categorii – pieţe de capital dezvoltate, pieţe de capital emergente avansate, pieţe de capital emergente secundare şi pieţe de capital de frontieră, prin analizarea a 21 de criterii care urmăresc cadrul de reglementare, custodia şi decontarea, cadrul de tranzacţionare, operaţiunile cu derivative.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este de peste 25 de ani între cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din România, fiind recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaţiilor comerciale între SUA şi România.

Cele peste 450 de companii americane, multinaţionale şi româneşti membre ale comunităţii AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităţilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate. 

Continue Reading

BUSINESS

Moment istoric, luni, la București: România va dobândi oficial la statutul de “piaţă emergentă”, o promovare considerată echivalentul aderării la UE

Published

on

©️ Council of Europe

Piaţa de capital din România va fi promovată oficial, de luni, la statutul de “piaţă emergentă”, în urma unei decizii istorice luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell, informează Bursa de Valori Bucureşti. Anterior acestei decizii, România avea statul de “piaţă de frontieră”.

Evenimentul va fi marcat la BVB, operatorul pieţei de capital din România, printr-o ceremonie oficială de deschidere a şedinţei de tranzacţionare de luni, 21 septembrie, relatează Digi24.

La eveniment vor participa premierul Ludovic Orban, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, preşedintele ASF, Nicu Marcu, alături de alţi reprezentanţi ai băncilor, autorităţilor de reglementare ori financiare.

Decizia promovării României de la “piaţă de frontieră” la “piaţă emergentă secundară” a fost luată în urmă cu un an de agenţia FTSE Russell, dar ea va intra în vigoare începând de luni.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB, Lucian Anghel, declara la acel moment că promovarea României la statutul de piaţă emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic, pentru piaţa de capital, echivalentul aderării României în UE.

“Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană. România merita să fie promovată pentru că a demonstrat, în repetate rânduri, că este o piaţă funcţională şi accesibilă”, a declarat Lucian Anghel.

Promovarea este considerată importantă deoarece noul statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii. “Fonduri mult mai mari decât cele de până acum şi care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România în următorii ani pentru că până acum aceşti administratori de fonduri erau restricţionaţi, prin prospect, să investească în pieţele de frontieră”, a explicat Anghel, anul trecut.

În pofida acestei decizii importante, România se află departe de țara cu cel mai ridicat statut în acest sens din regiune. Acum doi ani, Polonia a devenit primul stat din Europa Centrală și de Est care ajunge la nivelul economiilor din Vest, Bursa din Varșovia fiind promovată la statutul de Piață Dezvoltată.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

JUSTIȚIE2 hours ago

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Brexit: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre proiectul de lege care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit, țară ”construită pe respectarea cuvântului dat”: Ar avea consecințe de lungă durată pentru evoluția relațiilor internaționale

Vlad Nistor3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Fără sprijinul UE, industria aero-spațială riscă să își piardă competitivitatea

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

MEP Vasile Blaga: The new Pact on migration and asylum presented by the European Commission is not “perfect”

RUSIA4 hours ago

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

ENGLISH4 hours ago

MEP Vasile Blaga points out that certain inaccuracies in CVM reports have affected Romania‘s entrance to the Schengen area

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending