Connect with us

BUSINESS

Aspectele strategice ale parteneriatului Azerbaidjan-România

Published

on

caucazIeri, luni 17 martie 2014, a avut loc conferință intitulată „Azerbaidjan – geopolitică și strategii energetice în Caucazul de Sud”, organizată de către Fundația Heydar Aliyev în parteneriat cu Fundația Europeană Nicolae Titulescu și cu Asociația de Geopolitică Ion Conea.

Organizarea acestei dezbateri a dat ocazia unui panel constituit din parlamentari, oameni de afaceri, experți, dar și reprezentanți ai companiei petroliere și de gaze naturale  SOCAR, de a promova relațiile bilaterale privilegiate între Azerbaidjan și România.

Discuțiile au conturat colaborarea strategică între cele două state, iar subiectele principale au pus în valoare punctul forte al Azerbaidjanului, și anume marile rezerve de resurse energetice de care dispune, precum și subiectul sensibil al conflictului teritorial din Nagorno-Karabah.

Într-un moment tensionat pe scena internațională, în care integritatea teritorială a Ucrainei este în continuare incertă ca urmare a referendumului din Crimeea, iar Uniunea Europeană caută să își reducă dependența energetică față de Rusia, unele priviri se îndreaptă spre Caucazul de Sud. Într-adevăr, acestă regiune ar putea reprezenta o soluție pe termen mediu și lung, statul azer fiind un partener care trebuie luat în considerare. Deputatul Qaniyra Pașayeva a fost de părere că resursele naturale de care dispune țara sa pot reprezenta o alternativă viabilă, având în vedere că „Azerbaidjanul și Uniunea Europeană au încheiat acorduri energetice, și acesta nu joacă doar un rol de exportator, ci și unul de intermediar în tranzitarea resurselor din întreaga regiune”.

Cu scopul de a consolida acest parteneriat pe viitor, România are un rol important de jucat având în vedere poziția sa geografică și relațiile privilegiate pe care le deține cu omologii săi azeri.

Relațiile între cele două state s-au intensificat după  dizolvarea Uniunii Sovietice, atât din punct de vedere diplomatic, cultural, cât și economic, inclusiv prin activitatea desfășurată de Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan în mediul energetic românesc. Directorul acestui actor ambițios al resurselor naturale, Hamza Karimov, exprimându-se într-o română perfectă, a fost de părere că  „în ziua de astăzi, putem vorbi despre reconfigurarea unei noi hărți energetice mondiale”, apreciind totodată intensificarea „cooperării internaționale” și menționând buna funcționare a „parteneriatului strategic cu România”.

Un alt exemplu relevant al relației privilegiate pe care îl au cele două state este proiectul Azerbaidjan–Georgia–Romania Interconnector, prevede înființarea unei conducte de gaze care ar tranzita pe teritoriile statelor sus-menționate, pentru a alimenta piața Uniunii Europene. Dacă programul a fost inițial dependent de succesul proiectului Nabucco, acesta a rămas valabil din moment ce intenția actorilor implicați de a continua demersurile se va menține, iar studiile de fezabilitate vor prezenta costuri care se vor dovedi rentabile. După opinia directorului responsabil cu elaborarea studiui de fezabilitate , Mitică Savu, „acest proiect reprezintă ultima șansă pentru ca România, prin poziția sa geografică, să devină un pol regional care să asigure necesitățile energetice ale Europei”.

În ceea ce privește conflictul din Nagorno-Karabah, caz în care Azerbaidjan-ul denunță încălcarea integrității sale teritoriale de către statul vecin, Armenia, Qaniyra Pașayeva a insistat asupra faptului că „Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție fermă, condamnând separatismul în mod oficial, pentru a nu afecta proiectele energetice”. Din punct de vedere oficial, diferendul teritorial este înghețat de aproape 20 de ani, iar regiunea separatistă nu este recunoscută pe plan internațional, cu excepția altor entități teritoriale confruntate cu aceeași dorință de independență, și anume Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud. Acest statut a fost de nenumărate ori denunțat de către oficialii azeri de-a lungul timpului, însă această strategie nu a dus la un consens cu oficialii armeni pe acest subiect. Astfel, un stat precum Azerbaijdan-ul, care „la Summit-ul de la Vilnius s-a arătat dispus să semneze un contract de parteneriat cu Uniunea Europeană”, conform deputatului azer Azay Quliyev, profită de situația prezentă, și anume de alternativa energetică pe care o caută Europa, pentru a cere garanții asupra integrității sale teritoriale. Au adoptat așadar în mod incontestabil o strategie diplomatică de tip „win-win”.

În această ecuație, România va avea un rol important de jucat în următoarea perioadă pe plan regional, atât în ceea ce privește poziția sa oficială asupra situației din Crimeea, în relația strategică bilaterală cu Azerbaidjanul, precum și în postura de susținător al procesului de integrare europeană exprimat de către poporul azer. Tasin Gemil, director al Institutului de Turcologie și Studii Central-Asiatice și fost Ambasador al României în Azerbaijan și Turkmenistan, a ilustrat cel mai bine această idee, iar după părerea sa, „ca urmare a intrării în Uniunea Europeană, România ar trebui să își propună ca și obiectiv de a deveni o poartă de intrare a Azerbaidjanului, iar acesta ar putea să devină la rândul său o cale de acces către Asia Centrală”.

 

Alexandru Popovici

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BUSINESS

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă”

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, vă invită la conferința cu tema Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă care are loc în București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomate.

Vor susține prezentări: academician, prof. univ. Daniel Dăianu, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, prof. univ. dr. Gabriela Drăgan, conf. univ. dr. Clara Volintiru, prof. univ. dr. Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. Andreea Paul, președintele INACO, Florian Marin, expert fonduri europene, Claudiu Zamfir, jurnalist specializat în fonduri europene. Moderator: Constantin Rudnitchi, jurnalist.

Conferința se desfășoară cu sprijinul publicației www.caleaeuropeană.ro și va fi transmisă live.

 

Evenimentul organizat de Renew Europe, al treile grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

La conferința de la București, se va face o evaluare a nivelului de convergență economică a României și se va analiza în ce măsură fondurile europene contribuie la creșterea convergenței și, totodată, la creșterea economică.

Pentru participarea la conferința, va puteți înregistra la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. In limita locurilor disponibile.

Continue Reading

BUSINESS

Ziua Internațională Anticorupție. România, pe primul loc în UE: 88% dintre oamenii de afaceri percep corupția drept un impediment desfășurarea normală a activității firmelor

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Aproape 90% dintre reprezentanții mediului de afaceri din România percep corupția ca pe un impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, arată un sondaj publicat de Comisia Europeană și remis CaleaEuropeană.ro.

Sondajul privind atitudinea mediului de afaceri european față de corupția din Uniunea Europeană a fost publicat cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție, iar rezultatele arată o tendință descendentă, însă un număr semnificativ (63%) de întreprinderi consideră corupția ca fiind larg răspândită, o scădere de la 75% în 2013. 

Cât privește situația din România, 97% din reprezentanții mediului de afaceri susțin că problema corupției este răspândită la nivel național.

Mai mult decât atât, 88% dintre aceștia văd corupția ca pe un impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, comparativ cu o medie europeană de 37%. De altfel, România ocupă primul loc la acest capitol, fiind urmată de Malta (60%) și Croația (57%).

La polul opus se află Danemarca (5%), Estonia (9%) și Irlanda (11%).

La nivel european, mediul de afaceri este sceptic cu privire la modul în care este abordată corupția, 51 % dintre respondenți considerând că este puțin probabil ca persoanele corupte sau întreprinderile cu astfel de tendințe să fie raportate poliției sau procurorilor.

”Corupția subminează democrația și statul de drept, fundamentul societăților noastre. În timp, influența sa crește inegalitățile și subminează coeziunea socială. Ca Uniune, am făcut progrese importante de-a lungul anilor, dar mai sunt încă multe de făcut. Vom continua să colaborăm cu autoritățile naționale, cu organizațiile internaționale, cu societatea civilă și cu sectorul privat pentru a eradica corupția.”, a declarat, în context, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Uniunea Europeană a înregistrat progrese în lupta împotriva corupției cu noi norme privind protecția avertizorilor de integritate, combaterea spălării banilor și accesul autorităților de asigurare a respectării legii la informații financiare, precum și cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii, respectiv înființarea Parchetului European. 

Comisia Europeană va continua să își consolideze activitatea cu privire la acest subiect în cooperare cu toate părțile interesate.

Lupta împotriva corupției va fi, de asemenea, un element-cheie al noului ciclu de revizuire a statului de drept.

Continue Reading

IT&C

Klaus Iohannis, prezent la evenimentul ”GoTech World”: ”Sectorul digital este marea revelație a economiei românești. Industria IT&C a ajuns la 6% din PIB într-un timp record”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a ținut un discurs în cadrul evenimentului „GoTech World”, prin care a subliniat că ”sectorul digital este marea revelație a economiei românești. În ultimul deceniu, industria IT&C a ajuns la 6% din PIB într-un timp record.”

”GoTech World” se află la cea de-a 8-a ediție și este cel mai amplu eveniment care pune digitalizarea în centrul preocupărilor companiilor din România şi din Europa Centrală şi de Est.

Evenimentul de astăzi reunește numeroase companii cunoscute, companii competitive, ale căror produse sunt prezente în toată lumea: ”Sunt încântat să văd și mulți tineri care au decis să își încerce talentul tehnologic și antreprenorial prin construirea de start-up-uri inovatoare”, a menționat șeful statului, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Klaus Iohannis consideră că liderii comunității de afaceri globale au un rol important în sprijinirea tinerilor antreprenori: ”În ecuația progresului, eu cred că cea mai puternică forță este cea a ideilor transformate în realitate. De aceea astăzi, poate mai mult ca oricând, este nevoie ca liderii comunității de afaceri globale să devină un exemplu și, totodată, un punct de sprijin pentru tinerii antreprenori.”

Șeful statului a făcut referire la creșterea PIB-ului de către sectorul IT&C în economia românească: ”Sectorul digital este marea revelație a economiei românești. În ultimul deceniu, industria IT&C a ajuns la 6% din PIB într-un timp record.”

Totodată, Klaus Iohannis dorește ca ”sectorul IT&C să devină un vârf de lance în dezvoltarea economiei și a societății, atât prin liderii consacrați, cât și prin cei intrați recent pe piață.”

Potrivit șefului statului, în acest domeniu există un capital uman de peste 140 de mii de profesioniști angajați în domeniu și o valoare actuală de circa 4,5 miliarde de euro a pieței autohtone de profil. 

În contextul în care Klaus Iohannis s-a aflat într-o vizită oficială la Bruxelles, ieri, 1 octombrie, acesta a avut ocazia să discute cu Majestatea Sa Regele Belgiei și cu câțiva miniștri din guvernul belgian și le-a ”spus exact aceste lucruri”: La noi, în mai puțin de un deceniu, IT&C a crescut de la practic 0 la 6% și m-au întrebat de două ori „la 6%?!”. Deci, oamenii au fost extrem de impresionați de această performanță nemaipomenită a României. Și acest lucru vi se datorează.”

Totodată, președintele României se declară încrezător că România se poate schimba în bine: ”Eu sunt convins că împreună putem schimba România în bine! Vă felicit pentru acest eveniment și vă doresc tuturor mult succes!”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending