Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat joi că Alianţa Nord-Atlantică nu este pregătită pentru ameninţările cu care se va confrunta din partea Rusiei în următorii ani şi că este timpul să treacă la o mentalitate de război, inclusiv sporind cheltuielile pentru apărare, relatează Reuters.

El le-a transmis celor 32 de state membre ale Alianței că trebuie să ia în considerare cheltuieli de apărare mult mai mari, care ar trebui să fie cu mult peste 2% din PIB.

În primul său discurs important în calitate de secretar general al NATO, Mark Rutte a subliniat necesitatea critică de a crește cheltuielile de apărare și producția de apărare într-un mediu de securitate din ce în ce mai turbulent.

Luând cuvântul în cadrul unui eveniment găzduit de Carnegie Europe la Bruxelles joi, Rutte a făcut apel la aliați “să treacă la o mentalitate de război și să dea un impuls puternic producției și cheltuielilor noastre de apărare”.

“Nu suntem pregătiți pentru ceea ce ne așteaptă în următorii patru-cinci ani. Pericolul se îndreaptă spre noi cu viteză maximă. (…) Putem preveni următorul mare război pe teritoriul NATO. Și să ne păstrăm modul de viață. Acest lucru necesită ca noi toți să fim mai rapizi și mai feroce. Este timpul să trecem la o mentalitate de război. Și să accelerăm producția și cheltuielile noastre pentru apărare”, a spus el, pe larg.

“Rusia se pregăteşte pentru o confruntare pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”, a declarat Rutte, pledând pentru intensificarea alocărilor financiare în domeniul militar.

“În timpul Războiului Rece, europenii au cheltuit mult mai mult de 3% din PIB-ul lor pentru apărare. Cu această mentalitate, am câștigat Războiul Rece. Cheltuielile au scăzut după căderea Cortinei de Fier. Lumea era mai sigură. Acum nu mai este“, a continuat secretarul general al Alianței.

Semnalul dat de Rutte reprezintă un ecou al unor afirmații similare pe care liderii mai multor state aliate le-au transmis încă de la începutul anului 2024. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Europa se află în epoca pre-război, în vreme ce Charles Michel, în perioada în care era președinte al Consiliului European, a precizat că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”. Tot la începutul anului, președintele francez Emmanuel Macron a cerut industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, subliniind că o victorie a Rusiei ar fi sfârșitul securității europene.

Dintre țările NATO, Polonia alocă cea mai mare parte din PIB pentru apărare, cu 4,12%. Bugetul pentru 2025, anunțat de prim-ministrul polonez Donald Tusk în luna august, ridică această cifră la 4,7% – o sumă record menită să consolideze securitatea Poloniei în contextul amenințărilor de agresiune rusească.

România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De altfel, un număr record de 23 de țări NATO din 32 vor atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței în anul 2024, potrivit celor mai recente statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică în vara acestui an, cu România fiind situată la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024.

Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins cifra de 2% pentru prima dată.

În toată Europa și Canada, aliații NATO au sporit, în acest an, cheltuielile pentru apărare cu 18%, aceasta fiind cea mai mare creștere din ultimele decenii.

Polonia se află în fruntea clasamentului, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%). Croația, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare.

Președintele Consiliului European, António Costa și prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, s-au întâlnit joi la Downing Street și au convenit să consolideze relația dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. 

Potrivit unui comunicat de presă, António Costa l-a invitat pe prim-ministrul britanic să participe la întâlnirea informală a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre din 3 februarie. Keir Starmer  a fost încântat să accepte invitația și așteaptă cu interes să discute despre cooperarea strategică consolidată cu UE, în special în domeniul apărării.

„Am avut o primă întâlnire excelentă la Downing Street cu Keir Starmer. Am discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Mă bucur foarte mult că premierul a acceptat invitația mea de a ni se alătura la reuniunea informală a liderilor UE din 3 februarie”, a scris António Costa, pe platforma X.

Great first meeting at Downing Street with PM @Keir_Starmer.

Discussed ways to strengthen the relationship between the United Kingdom and the European Union.

Very glad that the PM accepted my invitation to join us in a session of the informal meeting of EU leaders on 3… pic.twitter.com/w4eQ5UxGOe

— António Costa (@eucopresident) December 12, 2024

În cadrul primei lor întâlniri, cei doi lideri au discutat despre provocările geopolitice actuale. Aceștia și-au reiterat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului său atât timp cât va fi necesar și atât de intens cât va fi necesar.

Mai mult, aceștia au abordat situația și ultimele evoluții din Orientul Mijlociu. Referindu-se la Siria, au convenit asupra importanței asigurării unei tranziții pașnice către o stabilitate politică pe termen lung după căderea regimului brutal al lui Assad.

Liderii au reafirmat că Acordul de retragere, inclusiv Cadrul Windsor și Acordul de comerț și cooperare, reprezintă fundamentul relațiilor dintre Regatul Unit și UE și și-au reafirmat angajamentul comun față de punerea în aplicare deplină și fidelă a acestor acorduri.

De asemenea, au privit spre primul summit UE – Regatul Unit, care va avea loc la începutul anului 2025, convenind că acesta va oferi o ocazie importantă de a înregistra noi progrese în domenii-cheie pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor Regatului Unit și ai UE.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

Președintele ales al Statelor Unite Donald Trump a devenit din nou râvnita “Personalitate a anului” a revistei TIME, obținând recunoașterea anuală a prestigioase reviste pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu.

Fostul și viitorul lider de la Casa Albă, care a mai fost desemnat în această calitate în 2016, a devansat o listă de candidați pe care se aflau vicepreședintele Kamala Harris; Catherine, prințesă de Wales, premierul israelian Benjamin Netanyahu; președintele mexican Claudia Sheinbaum sau miliardarul Elon Musk.

Titlul – acordat din punct de vedere istoric personalităților care au influențat în mod dramatic evenimentele globale, de la lideri mondiali la revoluționari culturali – servește ca o lectură barometrică a semnificației contemporane. Fiecare președinte american de la Franklin D Roosevelt încoace – cu excepția lui Gerald Ford – a purtat coroana cel puțin o dată, făcând din selecția anuală a Time un fel de ritual de trecere prezidențial.

Acum câștigător de două ori, titlul dobândit subliniază, de asemenea, atracția gravitațională persistentă a lui Trump asupra narațiunii globale, în ciuda – sau poate din cauza – traiectoriei sale politice tumultoase, care a culminat cu o victorie decisivă în alegerile prezidențiale din noiembrie, relatează The Guardian.

© TIME

Trump a declarat pentru Time, într-un interviu acordat în contextul recunoașterii sale drept “Personalitatea anului” 2024, că unul dintre primele sale acte oficiale în calitate de președinte va fi grațierea celor mai mulți dintre revoltații acuzați sau condamnați că au luat cu asalt Capitoliul pentru a bloca certificarea victoriei lui Biden.

“Va începe în prima oră. Poate în primele nouă minute”, a spus el.

Președintele ales a vorbit cu revista TIME și despre gândurile sale cu privire la încheierea războiului din Ucraina.

“Orientul Mijlociu este o problemă mai ușor de gestionat decât ceea ce se întâmplă cu Rusia și Ucraina. Numărul de tineri soldați morți care zac pe câmpuri peste tot este uluitor. Este o nebunie ceea ce se întâmplă”, a spus el, înainte de a critica Kievul pentru lansarea de rachete fabricate în SUA pe teritoriul Rusiei luna trecută.

“Nu sunt de acord în mod vehement cu trimiterea de rachete la sute de kilometri în Rusia. De ce facem asta? Doar escaladăm acest război și îl înrăutățim”, a spus Trump, continuând cu argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.

“Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a insistat el, fără să spună explicit cum va face acest lucru.

Deși a apărut pentru prima dată pe copertă în 1989, relația lui Trump cu revista TIME a fost mult timp capricioasă. Odată ce a criticat lista celor mai influente 100 de persoane ca fiind o “glumă și o cascadorie”, el a râvnit în același timp la validarea acesteia.

În 2015, când cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, a primit această recunoaștere, Trump a postat pe Twitter: „V-am spus că @TIME Magazine nu mă va alege niciodată ca persoană a anului, deși sunt marele favorit [sic] Au ales [sic] persoana care ruinează Germania”.

Când a fost dezvăluit ca fiind câștigătorul copertei în 2016, anul următor, Trump a declarat pentru NBC News: „Să fiu pe coperta revistei Time ca persoană a anului este o onoare extraordinară”.

Recunoașterea sa din 2024 sosește într-un moment politic similar. Trump se alătură unei liste de 14 președinți americani onorați de revistă.