Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat Jalonul 437 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14- Buna guvernanță, ce vizează interconectarea şi interoperabilitatea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, consolidând astfel eficienţa şi transparenţa procesului de achiziţii publice din România, informează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al ADR, remis luni AGERPRES, această realizare a fost posibilă graţie integrării tehnologiilor digitale şi a conceptului de interconectare care au permis consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor şi entităţilor contractante.
”Prin această reformă, se contribuie la modernizarea sistemului naţional de achiziţii publice”, subliniază ADR.
În cadrul acestui proiect, SEAP a fost integrat cu următoarele instituţii şi sisteme:
- Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – alinierea Formularului de integritate ANI la cerinţele de flexibilitate în utilizare;
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – publicarea informaţiilor relevante privind contestaţiile şi deciziile aferente acestora la nivelul procedurilor de atribuire;
- Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – obţinerea cazierului judiciar pentru fluidizarea şi debirocratizarea procesului de achiziţie publică;
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – accesarea cazierului fiscal pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică;
- Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) – interconectare realizată pentru acces rapid la datele de înregistrare ale companiilor;
- Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) – colaborare eficientă prin integrarea sistemelor informatice în procesul de control ex-ante al procedurilor de atribuire;
- Ministerul Justiţiei (MJ) – publicarea informaţiilor relevante în procesul de soluţionare a plângerilor formulate în legătură cu procedurile de achiziţie publică.
Beneficiile reformei sunt:
- digitalizare – implementarea soluţiilor digitale pentru a simplifica şi a îmbunătăţi procesele de achiziţie publică;
- interconectare – crearea unor legături eficiente între diferitele entităţi şi autorităţi pentru a asigura transparenţă şi eficienţă;
- fonduri europene – utilizarea fondurilor europene pentru a sprijini această transformare şi modernizare;
- eficienţă – consolidarea capacităţii administrative şi reducerea costurilor asociate procesului de achiziţie publică.
Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții de peste 6 miliarde de euro, care vor contribui la transformarea digitală a țării, aducându-ne astfel mai aproape de un alt deziderat, acela de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
De altfel, la sfârșitul anului 2023, OCDE și Autoritatea pentru Digitalizarea României au publicat un document intitulat ”Analiza guvernării digitale a României: Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, cuprinde o serie de recomandări în patru domenii-cheie: guvernanța guvernării digitale, capacități digitale în sectorul public, un sector public bazat pe date, proiectarea și furnizarea de servicii în era digitală.
În document sunt amintite ”acțiunile concrete pentru a promova transformarea digitală a sectorului public”, printre acestea numărându-se ”stabilirea unui cloud guvernamental și a unei platforme naționale de interoperabilitate”, fapt ce face ca ”tranziția către guvernarea digitală în România” să ”se desfășoare pe o cale similară cu cea a țărilor membre OCDE”.
