Connect with us

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială: Fondurile UE ar trebui să fie utilizate pentru a asigura dezvoltarea și creșterea zonelor urbane din România într-un mod sustenabil, inclusiv și competitiv

Published

on

România ar trebui să canalizeze fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanțare, pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv și competitiv, conform unui studiu al Băncii Mondiale privind dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027, elaborat împreună cu Comisia Europeană și actorii relevanți din România, parte a inițiativei ”Catching-up Regions”.

Polonia și România au fost primele țări care au testat această inițiativă, activitatea fiind extinsă punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot să devină mai competitive și mai incluzive, potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale. 

”Analiza noastră arată clar că orașele și aglomerările urbane sunt motoare de creștere în România și în UE în sens larg”, a spus Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.

”Pentru a ajuta centrele urbane să prospere, acestea au nevoie de o abordare globală a investițiilor și furnizării de servicii, care să evite fragmentarea pe sectoare sau oprirea dezvoltării la limita administrativă a unei localități”, a completat Tatiana Proskuryakova.

Printre recomandările făcute de Banca Mondială pentru perioada de programare 2021-2027 se numără: o abordare mai descentralizată cu programe operaționale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România și cu autorități de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane; o anvelopă mai mare pentru investirea în dezvoltare urbană durabilă în 2021-2027 care să depășească cerința minimă de 6% a Fondului European de Dezvoltare Regională; concentrarea pe zonele urbane funcționale (nu doar pe orașe) și abordările interjurisdicționale; precum și o paletă mai mare a domeniilor de intervenție pentru orașe.

”În următoarea perioadă de programare, Comisia își propune să consolideze și mai mult dimensiunea urbană a politicii de coeziune prin investiții țintite pentru a sprijini orașe competitive, durabile și incluzive”, a spus Vittoria Alliata di Villlafranca, director în Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene.

”Acest studiu poate să ajute orașele din România să coopereze mai mult cu zonele din jur în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare. Aceasta ar duce la utilizarea mai eficientă a finanțării publice, un potențial mai mare pentru dezvoltarea locală și servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi”, a mai spus Vittoria Alliata di Villlafranca.

Investițiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Traseul de dezvoltare și creștere al României nu este cunoscut încă, dar este clar că orașele vor fi actorii principali. Și modul în care se dezvoltă orașele din România acum va defini felul în care va arăta România mâine.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

SIPRI: China, al doilea producător de arme din lume, după SUA și în fața Rusiei

Published

on

© European Union, 2018

China este în prezent cel de-al doilea mare producător de arme din lume, situându-se în spatele Statelor Unite și în fața Rusiei, potrivit unui nou raport realizat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) și publicat la 27 ianuarie, relatează Agerpres. 

China a înregistrat progrese majore în producția sa de armament în ultimii cinci ani,  cei mai mari cinci exportatori de arme la nivel mondial fiind Statele Unite, Rusia, Franța, Germania și abia pe locul cinci China, în perioada 2014-2018.

La nivelul Organizației Națiunilor Unite, China este  membru permanent cu drept de veto al Consiliului de Securitate, alături de cu SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia.

Potrivit SIPRI, China a investit considerabil în modernizarea industriei sale de arme începând cu anii 1960, și în special din 1999 încoace.

Unul dintre obiectivele principale ale Chinei este de a fi independentă în producerea de arme și tehnologii avansate pentru forțele sale armate.

Cu toate acestea, din cauza lipsei de transparență, valoarea reală a vânzărilor de arme chineze este necunoscută, fiind bazată pe estimări. Astfel, SIPRI a identificat patru companii chineze ca fiind lideri în industria armamentului din China în baza estimărilor la vânzările de arme între 2015 și 2017.

În 2017, dintre cele mai mari 20 de companii din Top 100 SIPRI, 11 aveau sediul în SUA, șase în Europa de Vest și trei în Rusia.

Dacă cele patru companii chineze producătoare de arme, menționate în studiu, ar fi incluse în Top 100 SIPRI, toate s-ar încadra printre primele 20, vânzările combinate de arme ridicându-se la o valoare totală de 54,1 miliarde de dolari. Din cele patru companii, trei ar fi clasate în top 10, a precizat SIPRI.

Companiile identificate sunbt Aviation Industry Corporation of China (AVIC), China North Industries Corporation (NORINCO), China Electronics Technology Group Corporation CETC) și China South Industries Group Corporation (CSGC).

Aceste companii sunt clasate în urma celor mai mari patru producători de arme din lume: Lockheed Martin, Boeing, Northrop Grumman și Raytheon – toate cu sediul în SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA cer Irakului să protejeze unitățile diplomatice americane după un nou atac cu rachete asupra ambasadei din Bagdad

Published

on

© US Embassy Baghdad/Facebook

Statele Unite au cerut duminică Irakului să protejeze reprezentanța diplomatică americană după ce trei rachete au lovit în cursul serii ambasada americană la Bagdad, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Solicităm guvernului irakian să îşi îndeplinească obligaţiile de a ne proteja unităţile diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Cel puțin cinci rachete katyusha au aterizat în zona verde puternic fortificată din capitala Irakului, trei dintre acestea lovind direct ambasada SUA, a declarat luni prim-ministrul interimar, Adil Abdul-Mahdi, potrivit Deutsche Welle.

„Acest atac ostil asupra unei misiuni străine a fost repetat cu rachete căzute în complexul ambasadei SUA. În timp ce condamnăm acest act ilegal, am instruit forțele noastre de securitate să-i aresteze pe atacatori și să îi aducă în fața justiției “, a declarat Abdul-Mahdi într-un comunicat de presă, adăugând că acest tip de atac ar putea transforma Irakul într-o zonă de conflict, relatează sursa citată.

Până în prezent, oficialii nu au raportat victime sau daune materiale.

Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru atac, care survine la două zile după ce mii de irakieni s-au adunat la Bagdad, cerând trupelor americane să părăsească țara, informează CNN

Parlamentul irakian a votat expulzarea trupelor străine din țară în urma atacului, dar administrația Trump a declarat că nu intenționează să scoată retragă trupele, luând măsuri doar pentru relocarea temporară a acestora. 

Prezența trupelor străine a început să fie un subiect tot mai fierbinte în țară după ce generalul iranian Qassem Soleimani a fost asasinat la începutul acestei luni într-un atac al unei drone americane din afara Aeroportului Internațional Bagdad.

Pe 31 decembrie 2019, ambasada SUA de la Bagdad a fost atacată de membri ai grupării paramilitare Kata’ib Hezbollah și susținătorii Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), iar Iranul a fost învinuit pentru organizarea atacului.

Potrivit președintelui Donald Trump, uciderea generalului Qassem Soleimani a venit ca răspuns la atacul de la finele anului trecut.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending