Connect with us

NATO

Barometrul Securității Naționale: Majoritatea românilor au multă încredere în NATO și UE. 30% cred că este posibil ca UE să dispară, iar 25% cred că NATO ar putea deveni o alianță mai slabă

Published

on

© MApN

Pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului – Armată, Biserică – și instituțiile politice, în timp ce Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană, arată datele Barometrului Securității Naționale, publicat luni de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Astfel, încrederea în instituțiile din România rămâne ridicată în cazul Armatei (foarte multă: 54,9% și multă: 31,7%) și Bisericii (foarte multă: 47,1% și multă: 23,1%). De un grad sporit de încredere se bucură și Serviciul Român de Informații (foarte multă: 34,9%, multă: 32,4%) și Ministerul Afacerilor Externe (foarte multă: 34,3%, multă: 33,0%).

Românii au însă încredere puțină și foarte puțină în instituția prezidențială, Guvern, Parlament, spitale, justiție sau presă.

În ce privește dimensiunea internațională, încrederea în Uniunea Europeană (foarte multă: 21,1% și multă: 38,1%) și în NATO (foarte multă: 29,3% și multă: 38,0%) se află la cote ridicate.

Aproape 30% dintre români cred că este posibil ca UE să dispară într-un viitor apropiat. Deși părerile privind cum ar trebui să funcționeze pe viitor UE sau despre relația României cu Bruxelles-ul sunt destul de împărțite, românii rămân pro-europeni convinși.

Potrivit respondenților, cele mai mari amenințări la adresa UE sunt criza economică, pandemia, migrația din afara UE, neînțelegerile dintre unele țări membre, iar cele mai mari amenințări la adresa României sunt criza economică, corupția, pandemia, incompetența clasei politice.

Românii ar prefera să evite situația de a fi puși să aleagă între SUA și UE: 36,6% cred că România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA și UE, 24,5% mai apropiată de UE și doar 10,9% mai apropiată de SUA decât de UE. Un procent semnificativ 27,7% crede însă că România ar trebui să își vadă mai bine de propriile interese decât de aliații/partenerii internaționali – aici este o zonă din care se pot recruta diferite tipuri de scepticism și atitudini antisistem.

La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mișcare, investițiile și oportunitățile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investițiile, faptul că sunt cea mai puternică țară din sistemul internațional și că oferă securitate militară aliaților.

49,1% dintre români consideră China o țară cu care nu trebuie să intrăm în conflict, pentru că este puternică și am avut mereu relații bune cu ea. Scoruri mult mai mici obțin variantele este o țară nedemocratică și periculoasă sau este prea departe ca să ne intereseze.

Aproape jumătate din publicul nostru crede că este posibil să se ajungă în viitorul apropiat la război între China și SUA. Dacă așa ceva s-ar întâmpla, cei mai mulți români cred că ar trebui fie să rămânem neutri (40,5%), fie să facem și noi ce vor face alți aliați din NATO (42,6%).

Doar un sfert dintre români cred că NATO ar putea deveni pe viitor o alianță mai slabă și mai puțin importantă decât este azi. Cu toate acestea, 47% se tem că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei în sfera de influență a Rusiei.

38,5% dintre români consideră că retragerea SUA din Afganistan (august 2021) nu a fost un gest corect față de cei care au sprijinit America acolo în ultimii 20 de ani. 29,2% spun că oricum nu mai avea niciun rost ca armata americană să rămână acolo și 31% că nu au urmărit acest subiect în media.

Conform informațiilor oferite de ISPRI și LARICS, studiul s-a efectuat pe o perioadă de 10 zile, între 1 și 10 octombrie. La sondajul de opinie au răspuns 1002 persoane, respondenții având vârste de peste 18 ani. Tipul de eșantion a fost multi-stratificat, probalistic și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată. Specialiștii precizează faptul că eroarea datelor maximă admisă este de aproximativ 3,1%, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul de opinie a fost sub forma unui chestionar telefonic și a fost aplicat în toate județele țării și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021, a fost realizat în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și analizează percepțiile românilor în ceea ce privește pandemia și problemele de securitate națională și globală. Opiniile, constatările și concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat al SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg, întrevedere cu președintele polonez, Andrzej Duda: NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei

Published

on

© Jens Stoltenberg / Twitter

NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei în ceea ce privește criza migrației de la granița cu Belarus, a transmis joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întrevederi cu președintele polonez, Andrzej Duda. 

„Polonia este un aliat NATO care aduce contribuții importante la securitatea noastră comună. Am discutat despre Rusia și Ucraina și despre situația de la granița cu Belarus. Suntem solidari cu Polonia, Letonia & Lituania”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

„Polonia a reuşit până în prezent să gestioneze problema migrației fără implicarea directă a NATO. Urmărim evoluţia situaţiei şi suntem pregătiţi să oferim sprijinul necesar dacă Polonia îl va cere. Condamnăm acţiunea regimului Aleksandr Lukaşenko ce exploatează migranţii într-o manieră cinică şi inumană pentru a exercita o presiune împotriva ţărilor Alianţei şi suntem pregătiţi să le ajutăm. Suntem pe deplin solidari cu aliații afectați”, a punctat acesta, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat, de asemenea, problema consolidării militare rusești în apropierea granițelor Ucrainei.

„Observăm o concentrare mare și neobișnuită de forțe, combinată cu o retorică agresivă și dezinformare din partea Moscovei. Prin urmare, facem apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile. Vom continua să oferim Ucrainei sprijin politic și practic”, a mai spus el.

„Aștept cu nerăbdare să colaborez cu dvs. pentru a consolida Alianța noastră”, i-a mai transmis Jens Stoltenberg lui Andrzej Duda.

La rândul său, președintele polonez a cerut ca NATO să desfășoare forțe suplimentare pe flancul său estic, ca răspuns la recenta consolidare militară a Rusiei în apropierea graniței cu Ucraina.

În urmă cu două săptămâni, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus, adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. 

Totuși, în cadrul întrevederii de joi, președintele polonez a declarat că Polonia nu este supusă unui atac şi nu se confruntăm cu o ameninţare militară directă. „Aşadar, nu există niciun motiv pentru a invoca articolul 4 din tratatul al alianţei, a declarat Duda. Acest articol permite statelor membre ale NATO să ceară convocarea unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord asupra „oricărei chestiuni care priveşte securitatea unei ţări membre”, a spus el.

Tot în acest sens, Mateusz Morawiecki a avut o întrevedere cu Angela Merkel, la Berlin, pentru a discuta despre situația de la granița polono-belorusă și despre amenințările la adresa securității europene.

„Lukașenko a încercat să testeze frontiera Uniunii și a folosit migranții ca scuturi umane. Am pus capăt zborurilor și am încheiat ruta de tranzit”, a scris premierul Poloniei, pe Facebook.

 

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA, mesaj la reuniunea miniștrilor apărării București 9: Statele Unite își reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO

Published

on

© Guvernul României

SUA și-au reafirmat joi, la reuniunea miniștrilor din țările formatului București 9, angajamentul față de flancul estic al NATO. Secretarul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, s-a adresat online aliaților din flancul estic al NATO la reuniunea ministerială de apărare București-Nouă (B9), desfășurată joi în România, informează Departamentul Apărării într-un comunicat.

Organizat în colaborare cu România și Polonia, acest forum a reunit miniștrii apărării din B9 din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia pentru a discuta despre evenimentele recente din regiune, cooperarea în domeniul apărării, prioritățile strategice ale NATO și cooperarea UE-NATO.

Secretarul adjunct a afirmat angajamentul SUA față de flancul estic al NATO și a comentat recenta activitate a Rusiei în jurul Ucrainei, criza migranților de la granița dintre Belarus și UE, precum și competiția strategică cu Republica Populară Chineză.

Secretarul adjunct Hicks a recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește partajarea responsabilităților aliate, importanța descurajării și a apărării și contribuțiile la operațiunile internaționale. Ea a subliniat că inițiativele de apărare ale UE ar trebui să rămână coerente, să se consolideze reciproc, să fie interoperabile cu NATO și să fie disponibile pentru NATO.

Secretarul adjunct a reafirmat, de asemenea, declarațiile președintelui Biden la summitul B9 din luna mai, care au inclus importanța valorilor democratice comune și a rezilienței în sprijinul securității colective euro-atlantice.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu: România și Polonia sunt preocupate de desfășurările amenințătoare de forțe rusești în proximitatea Ucrainei și la Marea Neagră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România şi Polonia sunt preocupate de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră, a afirmat, marţi, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o declaraţie susţinută alături de omologul său polonez, Zbigniew Rau, aflat în vizită la București.

“România şi Polonia reprezintă, împreună, o forţă care contează în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică”, a afirmat şeful diplomaţiei române, informează Agerpres. El a spus că în prezent, în ceea ce priveşte securitatea regională, există “evoluţii îngrijorătoare”.

“Domnul ministru Rau mi-a prezentat evaluările părţii polone cu privire la situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarus, în condiţiile valului de migranţi, instrumentalizat de autorităţile de la Minsk împotriva Poloniei, dar şi împotriva Lituaniei şi Letoniei. Urmărim cu foarte multă atenţie dar şi cu îngrijorare aceste evoluţii şi am exprimat încă o dată solidaritatea României cu Polonia, aşa cum am exprimat această solidaritate cu Lituania şi Letonia. Aceste ţări se confruntă, din partea regimului Lukaşenko, cu o formă de ameninţare hibridă inacceptabilă şi fără precedent, adică instrumentalizarea migranţilor”, a arătat el.

Astfel, a spus Aurescu, “este creată o criză multidimensională de securitate”.

“Suntem preocupaţi, România şi Polonia, de desfăşurările ameninţătoare de forţe ruseşti în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră”, a punctat ministrul român.

Zbigniew Rau a vorbit despre situaţia migranţilor de la graniţa cu Belarus. “Noi, Polonia, am decis să ne informăm prietenii şi partenerii şi membrii NATO şi ai Uniunii Europene cu privire la situaţia de la graniţe şi cu privire la evaluarea noastră a mediului de securitate”, a afirmat el, potrivit traducerii.

Ministrul polonez a spus că a venit la Bucureşti “pentru că România şi Polonia sunt doi piloni ai flancului estic al NATO”. “Mă simt obligat să prezint evaluarea noastră a situaţiei de pe pe flancul estic celorlalţi parteneri şi prieteni ai noştri din NATO”, a adăugat el.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți, 23 noiembrie 2021, consultări politice cu omologul polonez Zbigniew Rau, în cadrul vizitei de lucru pe care șeful diplomației din Republica Polonă a efectuat-o în România.

În cadrul consultărilor politice ale celor doi miniștri de externe, au fost discutate teme de pe agenda bilaterală, precum și modalități de aprofundare a Parteneriatului Strategic dintre România și Polonia, inclusiv prin organizarea, în viitorul apropiat, a unei ședințe comune a celor două Guverne. De asemenea, șefii diplomațiilor română și poloneză au avut un dialog substanțial cu privire la criza migranților de la granița cu Belarus și pe tema evoluţiilor de securitate recente din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre, inclusiv în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, de la Riga (30 noiembrie – 1 decembrie), și a reuniunii ministeriale OSCE de la Stockholm (2 – 3 decembrie).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL7 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH8 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.8 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA10 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending