BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
BCE: Perspectivele stabilității financiare din zona euro rămân fragile, pe fondul unor condiții macrofinanciare slabe și al unor tensiuni neașteptate în sectorul bancar din unele economii mature
Published
6 months agoon

Potrivit Raportului privind stabilitatea financiară pentru luna mai 2023 publicat miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), perspectivele privind stabilitatea financiară în zona euro rămân fragile, în contextul recentelor tensiuni bancare din afara uniunii monetare.
Deși condițiile economice s-au îmbunătățit ușor, perspectivele incerte de creștere, asociate cu inflația persistentă și înăsprirea condițiilor de finanțare, continuă să greveze asupra bilanțurilor firmelor, gospodăriilor și guvernelor. În plus, o deteriorare neașteptată a condițiilor economice sau o înăsprire financiară ar putea duce la ajustări dezordonate ale prețurilor pe piețele financiare și imobiliare sau pe ambele.
„Stabilitatea prețurilor este esențială pentru o stabilitate financiară durabilă”, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. „Însă, pe măsură ce înăsprim politica monetară pentru a reduce inflația ridicată, acest lucru poate scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului financiar. Este esențial să monitorizăm aceste vulnerabilități și să punem în aplicare pe deplin uniunea bancară pentru a le ține sub control.”
Privind mai atent la vulnerabilități, firmele din zona euro se confruntă cu condiții de finanțare mai stricte și cu perspective de afaceri incerte. Acest lucru ar putea fi deosebit de dificil pentru acele firme care au ieșit din pandemie cu datorii mai mari și cu venituri mai slabe. În același timp, inflația ridicată afectează gospodăriile – în special pe cele cu venituri mai mici – reducându-le puterea de cumpărare și compromițându-le capacitatea de rambursare a împrumuturilor. Cererea de noi împrumuturi, în special de credite ipotecare, a scăzut puternic în primul trimestru al anului 2023, ca răspuns la creșterea ratelor dobânzilor. Deși scăderea prețurilor la energie din ultimele luni a redus presiunile asupra guvernelor pentru a finanța un sprijin fiscal suplimentar, autoritățile publice se confruntă totuși cu costuri de finanțare în creștere.
Piețele imobiliare din zona euro trec printr-o corecție. Pe piețele rezidențiale, creșterile de prețuri la locuințe s-au temperat considerabil în ultimele câteva luni, reducând supraevaluarea din acest sector. Deși ajustările prețurilor au fost ordonate până acum, acestea ar putea deveni dezordonate dacă ratele mai mari la creditele ipotecare ar reduce tot mai mult cererea. Piețele imobiliare comerciale rămân în recesiune, confruntându-se cu condiții de finanțare mai stricte și cu o perspectivă economică incertă, precum și cu o cerere mai slabă în urma pandemiei. Corecția în curs de desfășurare ar putea pune la încercare rezistența fondurilor de investiții cu interese în sectorul imobiliar comercial.
Piețele financiare și fondurile de investiții rămân vulnerabile la ajustările prețurilor activelor. Evaluările extinse, condițiile de finanțare mai stricte și lichiditatea mai redusă de pe piață ar putea crește riscul ca orice ajustare să devină dezordonată, în special în cazul unor noi temeri de recesiune. Până în prezent, fondurile de investiții nu au fost afectate în mare măsură de recentele tensiuni din sectoarele bancare din SUA și Elveția. Acest lucru s-ar putea schimba, totuși, dacă fondurile ar avea brusc nevoie de lichidități, obligându-le să vândă rapid active.
De asemenea, băncile din zona euro s-au dovedit rezistente la tensiunile suferite de băncile americane și elvețiene, datorită expunerilor lor limitate. Această reziliență a fost susținută de poziții solide de capital și de lichiditate rezultate în urma eforturilor depuse de autoritățile de reglementare și de supraveghere în ultimii ani. Va fi esențial să se mențină această reziliență în contextul unor preocupări legate de capacitatea băncilor de a acumula capital. De exemplu, ratele mai mari ale dobânzilor reduc volumele de creditare și cresc costurile de finanțare ale băncilor, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea acestora. În plus, există deja semne de deteriorare a calității activelor în portofoliile de credite expuse la proprietăți imobiliare comerciale, la firmele mai mici și la creditele de consum. Prin urmare, este posibil ca băncile să fie nevoite să pună deoparte mai multe fonduri pentru a acoperi pierderile și pentru a-și gestiona riscurile de credit.
În acest context, este esențial să se finalizeze uniunea bancară și, în special, să se instituie un sistem european comun de asigurare a depozitelor. În plus, vulnerabilitățile din sectorul financiar nebancar necesită un răspuns politic cuprinzător și decisiv pentru a spori în continuare încrederea în sistemul financiar și în capacitatea acestuia de a face față riscurilor.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
România, „gata să își asume rolul de hub energetic și furnizor de stabilitate” în UE. Sebastian Burduja a propus ca sediul companiei proiectului „Coridorul Verde” să fie la București
Geoană subliniază necesitatea recuperării deficitelor de investiții în apărare la nivelul NATO, dar și importanța unei abordări inteligente a României care să includă și investițiile în oameni
Acord final privind Bugetul UE 2024: Negociatorul-șef al PE, Siegfried Mureșan, convinge Consiliul UE să renunțe la tăierile bugetare și să crească alocările în domenii-cheie pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor
Siegfried Mureșan: Avizul privind începerea negocierilor de aderare înseamnă că viitorul Republicii Moldova este în UE și că influența Rusiei în regiune este tot mai mică
Burduja, discuții cu furnizorii de energie și cu reprezentanții instituțiilor bancare pentru a agrea un acord privind soluțiile de creditare: Reprezintă garanția unui preț corect la energie electrică și gaze
Nicolae Ciucă susține multiplicarea modelelor de succes ale unor administrații locale pentru reducerea disparităților dintre regiuni și construirea rezilienței României
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Șefa BCE afirmă că procesul de reducere a inflației nu s-a încheiat, iar instituția urmărește evoluțiile din Orientul Mijlociu
Published
1 month agoon
October 26, 2023
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat miercuri că procesul de reducere a inflației nu s-a încheiat, dar s-a arătat încrezătoare că aceasta va reveni în timp util la ținta de 2%, informează Bloomberg, preluat de Agerpres.
„Nu am terminat”, a conchis șefa instituției europene într-un interviu acordat presei elene ‘Antenna TV’. În acest sens, Lagarde a reiterat angajamentul instituției de a reuși să o controleze pe termen mediu, deoarece stabilitatea prețurilor este o „misiune” a BCE.
„Trebuie să monitorizăm prețurile și salariile, precum și profitabilitatea și așa mai departe, pentru a ști unde sunt riscurile”, a explicat acesta. „Dar, deocamdată, sunt sigură de faptul că suntem pe cale să readucem inflația la 2%”, a asigurat șefa BCE.
Lagarde a mai spus că cei responsabili de politica monetară ar trebui să acorde “o atenție deosebită” riscurilor potențiale pentru stabilitatea financiară, inclusiv posibilei escaladări a războiului dintre Israel și Hamas din 7 octombrie.
În acest sens, fostul ministru francez al Economiei a declarat la postul de televiziune “ERT TV” că impactul instabilității din Orientul Mijlociu se regăsește în prețul energiei, deoarece această regiune este un important producător de petrol și o zonă de tranzit. Acest lucru, „direct sau indirect”, afectează încrederea generală a economiei. Lagarde a reamintit că tranziția energetică va fi “principalul motor” al inflației în 2022, cu costurile care vor rezulta pentru activitate și familii, însă, în acest caz, motivul este invazia Rusiei în Ucraina.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Autoritatea Bancară Europeană va verifica anul viitor lichiditățile băncilor din Uniunea Europeană după crizele din 2023
Published
4 months agoon
August 4, 2023By
REDACTIA
Planurile băncilor din Uniunea Europeană de a supraviețui unei crize majore fără a fi nevoite să apeleze la banii Băncii Centrale Europene vor fi supuse unui control intens anul viitor, a declarat organismul de supraveghere bancară al UE, transmite Reuters.
Nevoia de opțiuni credibile a fost întărită după ce banca centrală elvețiană a intervenit în martie cu o garanție de lichiditate pentru Credit Suisse, înainte ca aceasta să fie preluată de rivalul UBS
Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a declarat joi că va începe să verifice anul viitor dacă autoritățile naționale de reglementare testează ipotezele băncilor privind găsirea de lichidități după o prăbușire, în special în lumina “vitezei potențiale de retragere a depozitelor, un element crucial care a apărut în contextul recentului eveniment de criză din SUA și Elveția”.
Lichiditatea se referă la o sumă de cash, sau datorii pe termen scurt de la un cumpărător pregătit, disponibil constant să finanțeze operațiunile zilnice ale unei bănci fără să fie nevoie de vânzarea activelor. Băncile aflate în Uniunea Europeană și-au propus să supraviețuiască o criză majoră fără să acceseze banii băncilor centrale.
ABE a publicat un prim raport care consideră cum autoritățile de reglementare din cele 27 de state UE aplică normele introduse după criza financiară globală pentru a evita salvarea financiară a băncilor cu banii din taxe.
Normele de rezoluție pot însemna închiderea treptată a unei bănci sau transferarea activităților cheie, precum depozite, unui creditor. Recuperarea s-ar obține prin restructurarea băncii în așa fel încât să poată utiliza anumite piețe sau alte surse de lichiditate pentru a-și continua afacerile.
Strategiile de a susține lichiditatea prin rezoluții propuse de instituțiile europene sunt limitate la accesarea facilităților oferite de băncile centrale, potrivit ABE.
Cu toate acestea, accesarea lichidității prind băncile centrale poate fi dificilă fără genera efecte colaterale. Alte opțiuni ar putea fi depozitarea activelor, emiterea datoriilor, sau accesarea liniilor de credit garantate.
Material redactat de Taisia Fusea
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Economia zonei euro depășește așteptările setate de Banca Centrală Europeană, creșterea PIB-ului accelerând în al doilea trimestru și inflația fiind în scădere
Published
4 months agoon
August 1, 2023By
REDACTIA
Economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea, după ce a stagnat în primele trei luni ale acestui an, iar inflația se află în scădere, arată o estimare preliminară publicată luni de Eurostat, informează Reuters.
Analiști de la Reuters și CNN au remarcat o creștere neașteptată a PIB-ului din zona euro. În ultimele trei luni, PIB-ul a căzut cu 0.1% și a stagnat în primul trimestru, motivând Banca Centrală Europeană să implementeze majorarea dobânzilor constant de-a lungul anului. Cererea pentru împrumuturi de afaceri a ajuns la un minim record în al doilea trimestru. Însă, datorită statisticilor recente, instituția s-ar putea să facă o pauză de la asemenea măsuri, începând din toamnă.
În luna iulie, rata de inflație anuală în zona euro a scăzut de la 6.1%, precum a fost raportat în luna mai, la 5.3%, conform Agerpres. De asemenea, PIB-ul s-a dezvoltat cu 0.3%, comparativ cu estimatul de 0.2%. Șocul cauzat de Putin se disipează, declară un specialist de la Berenberg, o firmă de consultanță. Prețurile extrem de ridicate pentru energie și alimentație au afectat profund consumatorii, dar precum inflația încetinește, piața de muncă continuă să crească.
Cu toate acestea, inflația de bază -inflația excluzând prețurile pentru bunuri volatile (alimente și energie)- a rămas neschimbată la 5.5%, potrivit articolului CNBC. Mai presus, Capital Economics atribuie dezvoltarea PIB-ului în zona euro creșterii remarcabile din Franța și Irlanda. Creșterea PIB-ului în Franța se datorează exportului ridicat, în timp ce indicatorii domestici de cerere performă mult mai rău. Organizația conclude evoluția din cele două state creează impresii înșelătoare în legătură cu posibilitatea unei potențiale recesiuni.
Conform specialiștilor menționați anterior, stagnarea sau recesiunea sunt posibilități reale care încă nu au fost complet înlăturate. În consecință, în întîlnirea BCE din septembrie, va trebui să se considere dacă PIB-ul în zona euro a avansat destul încât creșterea ratelor să se oprească.
Material redactat de Taisia Fusea
Concrete & Design Solutions

Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă

COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național

Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE

Ziua Națională. Marcel Ciolacu, la 105 ani de la Marea Unire: Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că avem un drum comun de parcurs ca națiune

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Viitorul cooperării dintre națiunile noastre devine din ce în ce mai luminos

Ziua Națională. Nicolae Ciucă, la 105 ani de la Marea Unire: Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Sănătății semnalează: În România nu producem niciun medicament inovativ. Un model economic care să încurajeze industria, necesar
- U.E.1 week ago
Lovitură de teatru în Olanda: Partidul anti-imigrație de extremă dreapta obține primul loc la alegerile parlamentare (exit-poll)
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Cu o majoritate firavă, Parlamentul European solicită liderilor statelor UE să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor
- ENERGIE1 week ago
Grupul elen PPC, care a preluat activele Enel din România, plănuiește investiții pe termen lung în energie regenerabilă, consolidarea și modernizarea rețelei de distribuție și digitalizarea activităților (P)
- U.E.1 week ago
Guvernul olandez în exercițiu, îngrijorat că Geert Wilders ar putea înceta sprijinul pentru Ucraina. Politico Europe titrează că “Wilders este cel mai mare coșmar al UE”