Premierul chinez Li Qiang i-a transmis joi președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, că țara sa este deschisă să întărească cooperarea cu BCE, inclusiv în privința reformei sistemului monetar internațional. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri la Beijing, relatează Agerpres.

Lagarde se află în această săptămână într-o vizită de lucru în capitala Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale crescute dintre China, Uniunea Europeană și Statele Unite, generate de introducerea unor tarife vamale de către administrația Trump. 

„Pe fundalul sporirii rezistenței la adresa globalizării, doar cooperarea poate aduce beneficii reciproce”, a declarat Li citat de televiziunea de stat din China, CCTV.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Citiți și: De la Beijing, șefa BCE avertizează că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare”

Reamintim că un Summit UE-China este programat pentru 24-25 iulie, potrivit Politico.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a afirmat, miercuri, la Beijing, că „politicile comerciale coercitive nu reușesc să rezolve dezechilibrele” și că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare” la nivel global, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Lagarde, care se află la Beijing pentru o întâlnire la Banca Populară a Chinei (banca centrală), conform anunțului făcut marți după-amiază pe X, a rostit un discurs în care a evidențiat faptul că, „în ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale și un peisaj geopolitic complex ce complică din ce în ce mai mult cooperarea”.

„De-a lungul istoriei, ajustările unilaterale pentru a rezolva fricțiunile globale s-au dovedit adesea insuficiente”, a subliniat ea, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta a adăugat că, de asemenea, ele „pot avea consecințe imprevizibile sau costisitoare” și pot fi „în mod special problematice atunci când politicile comerciale sunt folosite ca substitut pentru a aborda cauzele fundamentale”.

Citiți și: Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință la 2%, pe fondul unui viitor economic incert

Lagarde a subliniat că „din ce în ce mai multe fricțiuni apar între regiuni ale căror interese geopolitice pot să nu fie pe deplin aliniate” dar că, în același timp, „regiunile sunt integrate economic mai profund ca niciodată”.

„Rezultatul este că, deși stimulentele de a coopera se reduc, costurile de a nu o face se amplifică”, a spus ea.

În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.

„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.

Cu toate acestea, acum „am fost martorii impunerii unor niveluri tarifare inimaginabile cu doar câțiva ani în urmă”, a mai afirmat Lagarde.

Pentru Lagarde, excedentele și deficitele „nu sunt în mod intrinsec problematice, mai ales atunci când ele reflectă factori structurali precum avantajul comparativ sau tendințele demografice”, însă „dezechilibrele devin mai controversate dacă nu se rezolvă în timp și se creează percepția că se bazează pe decizii politice”.

De aceea, „puține țări sunt dispuse să continue să depindă de altele”, ceea ce nu implică că trebuie „să se renunțe la beneficiile mai ample ale comerțului”, a evidențiat economista franceză.

„Politicile comerciale coercitive nu sunt o soluție durabilă. Protecționismul abordează dezechilibrele, dar nu o face rezolvând cauzele lor profunde, ci erodând temeliile prosperității globale”, a estimat ea.

Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință cu încă un sfert de punct procentual, până la 2%, întrucât scăderea inflației îi oferă libertatea de a susține o economie afectată de războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump, informează Politico Europe.

Reducerea era așteptată aproape în unanimitate, după ce factorii de decizie politică au semnalat din timp că vor continua politica de relaxare monetară, care i-a determinat să reducă ratele de opt ori în ultimul an.

„Majoritatea indicatorilor inflației de bază sugerează că inflația se va stabiliza în mod durabil în jurul țintei pe termen mediu de 2% stabilite de Consiliul guvernatorilor”, a declarat BCE într-un comunicat, avertizând în același timp asupra „incertitudinii excepționale”.

Reducerea ratelor dobânzilor la un nivel la care acestea nu mai împiedică activitatea economică a fost destul de ușoară, într-o perioadă în care politicile imprevizibile ale SUA și războiul care făcea ravagii la granițele uniunii monetare aruncau o umbră apăsătoare.

De aici înainte, însă, deciziile vor deveni mult mai dificile, au avertizat economiștii, având în vedere că, pe măsură ce războiul comercial se prelungește, devine tot mai probabilă o perturbare a lanțurilor de aprovizionare globale.

 Personalul BCE a redus previziunile privind inflația pentru 2025, pentru a o situa exact la nivelul țintei de 2%, în scădere față de 2,3% în urmă cu trei luni. Personalul se așteaptă acum ca inflația să scadă la 1,6% în 2026, înainte de a reveni la 2% în 2027. Perspectivele de creștere au rămas în mare parte neschimbate, cu previziuni de 0,9% pentru anul viitor, 1,1% în 2026 și 1,3% în 2027.

Noul guvern german a indicat că va încerca să atenueze șocul provocat de războiul comercial prin noi programe finanțate din datorii, menite să stimuleze infrastructura internă și cheltuielile pentru apărare.

Deși datele recente sugerează că aceste măsuri încep să susțină activitatea economică, majoritatea analiștilor se așteaptă ca acestea să aibă nevoie de timp înainte de a avea un impact semnificativ asupra creșterii economice.

O sarcină și mai complicată pentru BCE este faptul că actuala slăbiciune economică ar putea împinge inflația sub ținta stabilită pe termen scurt, în timp ce o creștere a cheltuielilor fiscale și eventuale tarife vamale ar putea duce la creșterea prețurilor pe termen mai lung.

O altă complicație pentru BCE este faptul că actuala slăbiciune economică ar putea determina scăderea inflației sub nivelul țintă pe termen scurt, în timp ce stimularea cheltuielilor fiscale și eventualele tarife ar putea determina creșterea prețurilor pe termen lung.  Având în vedere întârzierea cu care funcționează politica monetară, stabilirea politicii potrivite la momentul potrivit se poate dovedi extrem de dificilă.

Deși majoritatea analiștilor se așteaptă la noi reduceri ale ratei dobânzii în cursul anului, momentul și amploarea acestora rămân incerte. Declarația de politică monetară nu a oferit prea multe indicii, afirmând doar că „în special în condițiile actuale de incertitudine excepțională, se va urma o abordare bazată pe date și pe fiecare ședință în parte” și că „nu se angajează în prealabil la o anumită traiectorie a ratei dobânzii”.