Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat miercuri că procesul de reducere a inflației nu s-a încheiat, dar s-a arătat încrezătoare că aceasta va reveni în timp util la ținta de 2%, informează Bloomberg, preluat de Agerpres.

„Nu am terminat”, a conchis șefa instituției europene într-un interviu acordat presei elene ‘Antenna TV’. În acest sens, Lagarde a reiterat angajamentul instituției de a reuși să o controleze pe termen mediu, deoarece stabilitatea prețurilor este o „misiune” a BCE.

„Trebuie să monitorizăm prețurile și salariile, precum și profitabilitatea și așa mai departe, pentru a ști unde sunt riscurile”, a explicat acesta. „Dar, deocamdată, sunt sigură de faptul că suntem pe cale să readucem inflația la 2%”, a asigurat șefa BCE.

Lagarde a mai spus că cei responsabili de politica monetară ar trebui să acorde “o atenție deosebită” riscurilor potențiale pentru stabilitatea financiară, inclusiv posibilei escaladări a războiului dintre Israel și Hamas din 7 octombrie.

În acest sens, fostul ministru francez al Economiei a declarat la postul de televiziune “ERT TV” că impactul instabilității din Orientul Mijlociu se regăsește în prețul energiei, deoarece această regiune este un important producător de petrol și o zonă de tranzit. Acest lucru, „direct sau indirect”, afectează încrederea generală a economiei. Lagarde a reamintit că tranziția energetică va fi “principalul motor” al inflației în 2022, cu costurile care vor rezulta pentru activitate și familii, însă, în acest caz, motivul este invazia Rusiei în Ucraina.

Planurile băncilor din Uniunea Europeană de a supraviețui unei crize majore fără a fi nevoite să apeleze la banii Băncii Centrale Europene vor fi supuse unui control intens anul viitor, a declarat organismul de supraveghere bancară al UE, transmite Reuters.

Nevoia de opțiuni credibile a fost întărită după ce banca centrală elvețiană a intervenit în martie cu o garanție de lichiditate pentru Credit Suisse, înainte ca aceasta să fie preluată de rivalul UBS

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a declarat joi că va începe să verifice anul viitor dacă autoritățile naționale de reglementare testează ipotezele băncilor privind găsirea de lichidități după o prăbușire, în special în lumina “vitezei potențiale de retragere a depozitelor, un element crucial care a apărut în contextul recentului eveniment de criză din SUA și Elveția”.

Lichiditatea se referă la o sumă de cash, sau datorii pe termen scurt de la un cumpărător pregătit, disponibil constant să finanțeze operațiunile zilnice ale unei bănci fără să fie nevoie de vânzarea activelor. Băncile aflate în Uniunea Europeană și-au propus să supraviețuiască o criză majoră fără să acceseze banii băncilor centrale.

ABE a publicat un prim raport care consideră cum autoritățile de reglementare din cele 27 de state UE aplică normele introduse după criza financiară globală pentru a evita salvarea financiară a băncilor cu banii din taxe.

Normele de rezoluție pot însemna închiderea treptată a unei bănci sau transferarea activităților cheie, precum depozite, unui creditor. Recuperarea s-ar obține prin restructurarea băncii în așa fel încât să poată utiliza anumite piețe sau alte surse de lichiditate pentru a-și continua afacerile.

Strategiile de a susține lichiditatea prin rezoluții propuse de instituțiile europene sunt limitate la accesarea facilităților oferite de băncile centrale, potrivit ABE.

Cu toate acestea, accesarea lichidității prind băncile centrale poate fi dificilă fără genera efecte colaterale. Alte opțiuni ar putea fi depozitarea activelor, emiterea datoriilor, sau accesarea liniilor de credit garantate.

Material redactat de Taisia Fusea

Economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea, după ce a stagnat în primele trei luni ale acestui an, iar inflația se află în scădere, arată o estimare preliminară publicată luni de Eurostat, informează Reuters.

Analiști de la Reuters și CNN au remarcat o creștere neașteptată a PIB-ului din zona euro. În ultimele trei luni, PIB-ul a căzut cu 0.1% și a stagnat în primul trimestru, motivând Banca Centrală Europeană să implementeze majorarea dobânzilor constant de-a lungul anului. Cererea pentru împrumuturi de afaceri a ajuns la un minim record în al doilea trimestru. Însă, datorită statisticilor recente, instituția s-ar putea să facă o pauză de la asemenea măsuri, începând din toamnă.

În luna iulie, rata de inflație anuală în zona euro a scăzut de la 6.1%, precum a fost raportat în luna mai, la 5.3%, conform Agerpres. De asemenea, PIB-ul s-a dezvoltat cu 0.3%, comparativ cu estimatul de 0.2%. Șocul cauzat de Putin se disipează, declară un specialist de la Berenberg, o firmă de consultanță. Prețurile extrem de ridicate pentru energie și alimentație au afectat profund consumatorii, dar precum inflația încetinește, piața de muncă continuă să crească.

Cu toate acestea, inflația de bază -inflația excluzând prețurile pentru bunuri volatile (alimente și energie)- a rămas neschimbată la 5.5%, potrivit articolului CNBC. Mai presus, Capital Economics atribuie dezvoltarea PIB-ului în zona euro creșterii remarcabile din Franța și Irlanda. Creșterea PIB-ului în Franța se datorează exportului ridicat, în timp ce indicatorii domestici de cerere performă mult mai rău. Organizația conclude evoluția din cele două state creează impresii înșelătoare în legătură cu posibilitatea unei potențiale recesiuni.

Conform specialiștilor menționați anterior, stagnarea sau recesiunea sunt posibilități reale care încă nu au fost complet înlăturate. În consecință, în întîlnirea BCE din septembrie, va trebui să se considere dacă PIB-ul în zona euro a avansat destul încât creșterea ratelor să se oprească.

Material redactat de Taisia Fusea