BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
BCE: Perspectivele stabilității financiare din zona euro rămân fragile, pe fondul unor condiții macrofinanciare slabe și al unor tensiuni neașteptate în sectorul bancar din unele economii mature
Published
2 years agoon

Potrivit Raportului privind stabilitatea financiară pentru luna mai 2023 publicat miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), perspectivele privind stabilitatea financiară în zona euro rămân fragile, în contextul recentelor tensiuni bancare din afara uniunii monetare.
Deși condițiile economice s-au îmbunătățit ușor, perspectivele incerte de creștere, asociate cu inflația persistentă și înăsprirea condițiilor de finanțare, continuă să greveze asupra bilanțurilor firmelor, gospodăriilor și guvernelor. În plus, o deteriorare neașteptată a condițiilor economice sau o înăsprire financiară ar putea duce la ajustări dezordonate ale prețurilor pe piețele financiare și imobiliare sau pe ambele.
„Stabilitatea prețurilor este esențială pentru o stabilitate financiară durabilă”, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. „Însă, pe măsură ce înăsprim politica monetară pentru a reduce inflația ridicată, acest lucru poate scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului financiar. Este esențial să monitorizăm aceste vulnerabilități și să punem în aplicare pe deplin uniunea bancară pentru a le ține sub control.”
Privind mai atent la vulnerabilități, firmele din zona euro se confruntă cu condiții de finanțare mai stricte și cu perspective de afaceri incerte. Acest lucru ar putea fi deosebit de dificil pentru acele firme care au ieșit din pandemie cu datorii mai mari și cu venituri mai slabe. În același timp, inflația ridicată afectează gospodăriile – în special pe cele cu venituri mai mici – reducându-le puterea de cumpărare și compromițându-le capacitatea de rambursare a împrumuturilor. Cererea de noi împrumuturi, în special de credite ipotecare, a scăzut puternic în primul trimestru al anului 2023, ca răspuns la creșterea ratelor dobânzilor. Deși scăderea prețurilor la energie din ultimele luni a redus presiunile asupra guvernelor pentru a finanța un sprijin fiscal suplimentar, autoritățile publice se confruntă totuși cu costuri de finanțare în creștere.
Piețele imobiliare din zona euro trec printr-o corecție. Pe piețele rezidențiale, creșterile de prețuri la locuințe s-au temperat considerabil în ultimele câteva luni, reducând supraevaluarea din acest sector. Deși ajustările prețurilor au fost ordonate până acum, acestea ar putea deveni dezordonate dacă ratele mai mari la creditele ipotecare ar reduce tot mai mult cererea. Piețele imobiliare comerciale rămân în recesiune, confruntându-se cu condiții de finanțare mai stricte și cu o perspectivă economică incertă, precum și cu o cerere mai slabă în urma pandemiei. Corecția în curs de desfășurare ar putea pune la încercare rezistența fondurilor de investiții cu interese în sectorul imobiliar comercial.
Piețele financiare și fondurile de investiții rămân vulnerabile la ajustările prețurilor activelor. Evaluările extinse, condițiile de finanțare mai stricte și lichiditatea mai redusă de pe piață ar putea crește riscul ca orice ajustare să devină dezordonată, în special în cazul unor noi temeri de recesiune. Până în prezent, fondurile de investiții nu au fost afectate în mare măsură de recentele tensiuni din sectoarele bancare din SUA și Elveția. Acest lucru s-ar putea schimba, totuși, dacă fondurile ar avea brusc nevoie de lichidități, obligându-le să vândă rapid active.
De asemenea, băncile din zona euro s-au dovedit rezistente la tensiunile suferite de băncile americane și elvețiene, datorită expunerilor lor limitate. Această reziliență a fost susținută de poziții solide de capital și de lichiditate rezultate în urma eforturilor depuse de autoritățile de reglementare și de supraveghere în ultimii ani. Va fi esențial să se mențină această reziliență în contextul unor preocupări legate de capacitatea băncilor de a acumula capital. De exemplu, ratele mai mari ale dobânzilor reduc volumele de creditare și cresc costurile de finanțare ale băncilor, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea acestora. În plus, există deja semne de deteriorare a calității activelor în portofoliile de credite expuse la proprietăți imobiliare comerciale, la firmele mai mici și la creditele de consum. Prin urmare, este posibil ca băncile să fie nevoite să pună deoparte mai multe fonduri pentru a acoperi pierderile și pentru a-și gestiona riscurile de credit.
În acest context, este esențial să se finalizeze uniunea bancară și, în special, să se instituie un sistem european comun de asigurare a depozitelor. În plus, vulnerabilitățile din sectorul financiar nebancar necesită un răspuns politic cuprinzător și decisiv pentru a spori în continuare încrederea în sistemul financiar și în capacitatea acestuia de a face față riscurilor.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană
ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală
De la Beijing, șefa BCE avertizează că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare”
Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință la 2%, pe fondul unui viitor economic incert
Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro la 1 ianuarie 2026. Comisia Europeană confirmă că Sofia îndeplinește toate criteriile
Norvegia, model de pregătire și apărare integrată pentru România, țară poziționată în prima linie a apărării pe frontul războiului hibrid al Rusiei în Marea Neagră (studiu New Strategy Center)
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană
Published
22 minutes agoon
June 13, 2025By
Diana Zaim
Premierul chinez Li Qiang i-a transmis joi președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, că țara sa este deschisă să întărească cooperarea cu BCE, inclusiv în privința reformei sistemului monetar internațional. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri la Beijing, relatează Agerpres.
Lagarde se află în această săptămână într-o vizită de lucru în capitala Chinei, pe fondul tensiunilor comerciale crescute dintre China, Uniunea Europeană și Statele Unite, generate de introducerea unor tarife vamale de către administrația Trump.
„Pe fundalul sporirii rezistenței la adresa globalizării, doar cooperarea poate aduce beneficii reciproce”, a declarat Li citat de televiziunea de stat din China, CCTV.
În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.
„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.
Reamintim că un Summit UE-China este programat pentru 24-25 iulie, potrivit Politico.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
De la Beijing, șefa BCE avertizează că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare”
Published
2 days agoon
June 11, 2025By
Andreea Radu
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a afirmat, miercuri, la Beijing, că „politicile comerciale coercitive nu reușesc să rezolve dezechilibrele” și că este necesar să se acționeze pentru a se „evita o escaladare a tensiunilor reciproc dăunătoare” la nivel global, transmite EFE, potrivit Agerpres.
Lagarde, care se află la Beijing pentru o întâlnire la Banca Populară a Chinei (banca centrală), conform anunțului făcut marți după-amiază pe X, a rostit un discurs în care a evidențiat faptul că, „în ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale și un peisaj geopolitic complex ce complică din ce în ce mai mult cooperarea”.
„De-a lungul istoriei, ajustările unilaterale pentru a rezolva fricțiunile globale s-au dovedit adesea insuficiente”, a subliniat ea, potrivit comunicatului oficial.
Aceasta a adăugat că, de asemenea, ele „pot avea consecințe imprevizibile sau costisitoare” și pot fi „în mod special problematice atunci când politicile comerciale sunt folosite ca substitut pentru a aborda cauzele fundamentale”.
Lagarde a subliniat că „din ce în ce mai multe fricțiuni apar între regiuni ale căror interese geopolitice pot să nu fie pe deplin aliniate” dar că, în același timp, „regiunile sunt integrate economic mai profund ca niciodată”.
„Rezultatul este că, deși stimulentele de a coopera se reduc, costurile de a nu o face se amplifică”, a spus ea.
În opinia economistei franceze, toate lumea trebuie să acționeze pentru a „menține cooperarea” în pofida fragmentării, în contextul în care globalizarea „s-a dezvoltat într-o lume în care nu toate națiunile sunt unite prin aceleași garanții de securitate”.
„Unele țări care aveau venituri mici au experimentat progrese notabile, și niciuna mai mult decât China. Economiile avansate au beneficiat, de asemenea, dar într-un mod inegal. Deși unele industrii au experimentat presiuni din partea unei competiții mai mari, consumatorii s-au bucurat de prețuri mai mici. Iar pentru companiile capabile să urce în lanțul valoric, recompensele au fost substanțiale, în special în Europa”, a susținut președinta Băncii Centrale Europene.
Cu toate acestea, acum „am fost martorii impunerii unor niveluri tarifare inimaginabile cu doar câțiva ani în urmă”, a mai afirmat Lagarde.
Pentru Lagarde, excedentele și deficitele „nu sunt în mod intrinsec problematice, mai ales atunci când ele reflectă factori structurali precum avantajul comparativ sau tendințele demografice”, însă „dezechilibrele devin mai controversate dacă nu se rezolvă în timp și se creează percepția că se bazează pe decizii politice”.
De aceea, „puține țări sunt dispuse să continue să depindă de altele”, ceea ce nu implică că trebuie „să se renunțe la beneficiile mai ample ale comerțului”, a evidențiat economista franceză.
„Politicile comerciale coercitive nu sunt o soluție durabilă. Protecționismul abordează dezechilibrele, dar nu o face rezolvând cauzele lor profunde, ci erodând temeliile prosperității globale”, a estimat ea.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință la 2%, pe fondul unui viitor economic incert
Published
1 week agoon
June 5, 2025By
Andreea Radu
Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii de referință cu încă un sfert de punct procentual, până la 2%, întrucât scăderea inflației îi oferă libertatea de a susține o economie afectată de războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump, informează Politico Europe.
Reducerea era așteptată aproape în unanimitate, după ce factorii de decizie politică au semnalat din timp că vor continua politica de relaxare monetară, care i-a determinat să reducă ratele de opt ori în ultimul an.
„Majoritatea indicatorilor inflației de bază sugerează că inflația se va stabiliza în mod durabil în jurul țintei pe termen mediu de 2% stabilite de Consiliul guvernatorilor”, a declarat BCE într-un comunicat, avertizând în același timp asupra „incertitudinii excepționale”.
Reducerea ratelor dobânzilor la un nivel la care acestea nu mai împiedică activitatea economică a fost destul de ușoară, într-o perioadă în care politicile imprevizibile ale SUA și războiul care făcea ravagii la granițele uniunii monetare aruncau o umbră apăsătoare.
De aici înainte, însă, deciziile vor deveni mult mai dificile, au avertizat economiștii, având în vedere că, pe măsură ce războiul comercial se prelungește, devine tot mai probabilă o perturbare a lanțurilor de aprovizionare globale.
Personalul BCE a redus previziunile privind inflația pentru 2025, pentru a o situa exact la nivelul țintei de 2%, în scădere față de 2,3% în urmă cu trei luni. Personalul se așteaptă acum ca inflația să scadă la 1,6% în 2026, înainte de a reveni la 2% în 2027. Perspectivele de creștere au rămas în mare parte neschimbate, cu previziuni de 0,9% pentru anul viitor, 1,1% în 2026 și 1,3% în 2027.
Noul guvern german a indicat că va încerca să atenueze șocul provocat de războiul comercial prin noi programe finanțate din datorii, menite să stimuleze infrastructura internă și cheltuielile pentru apărare.
Deși datele recente sugerează că aceste măsuri încep să susțină activitatea economică, majoritatea analiștilor se așteaptă ca acestea să aibă nevoie de timp înainte de a avea un impact semnificativ asupra creșterii economice.
O sarcină și mai complicată pentru BCE este faptul că actuala slăbiciune economică ar putea împinge inflația sub ținta stabilită pe termen scurt, în timp ce o creștere a cheltuielilor fiscale și eventuale tarife vamale ar putea duce la creșterea prețurilor pe termen mai lung.
O altă complicație pentru BCE este faptul că actuala slăbiciune economică ar putea determina scăderea inflației sub nivelul țintă pe termen scurt, în timp ce stimularea cheltuielilor fiscale și eventualele tarife ar putea determina creșterea prețurilor pe termen lung. Având în vedere întârzierea cu care funcționează politica monetară, stabilirea politicii potrivite la momentul potrivit se poate dovedi extrem de dificilă.
Deși majoritatea analiștilor se așteaptă la noi reduceri ale ratei dobânzii în cursul anului, momentul și amploarea acestora rămân incerte. Declarația de politică monetară nu a oferit prea multe indicii, afirmând doar că „în special în condițiile actuale de incertitudine excepțională, se va urma o abordare bazată pe date și pe fiecare ședință în parte” și că „nu se angajează în prealabil la o anumită traiectorie a ratei dobânzii”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

China pledează pentru o colaborare consolidată cu Banca Centrală Europeană

Cătălin Predoiu, la 35 de ani de la „Fenomenul Piața Universității”: Lupta pentru democrație și apartenență occidentală continuă

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina”, afirmă aliații Kievului, care pledează pentru „o abordare 360° a securității euro-atlantice”

Fost șef al Comitetului Militar NATO, președintele ceh cere o “autonomie” europeană mai mare în NATO: Rolul SUA în securitatea Europei s-a modificat

Mark Rutte, apel la aliații NATO să colaboreze pentru a reduce tensiunile în Orientul Mijlociu

35 de ani de la Mineriada din 1990. Nicușor Dan subliniază că “justiția are datoria de a face lumină”: Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe

Occidentul face apel la ”reținere” și ”întoarcere la diplomație” după atacurile israeliene asupra Iranului: ”Îndemnăm toate părțile să reducă tensiunile de urgență”

40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Ce angajamente își asumă Consiliul UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală