Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să continue reducerea dobânzilor pe măsură ce inflația scade, iar atenția se mută către sprijinirea unei economii europene fragile, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, preluat de Reuters, potrivit Agerpres.

„Îngrijorările cu privire la inflația ridicată s-au reorientat spre creșterea economică. Traiectoria politicii noastre monetare este clară: dacă prognozele noastre se vor confirma, vom continua să facem politica monetară mai puțin restrictivă”, a afirmat Luis de Guindos.

BCE a redus deja de trei ori dobânda de referință în acest an, iar piețele financiare se așteaptă la o nouă reducere la ședința de politică monetară din decembrie, cel mai probabil până la nivelul de 3%.

„Este clar că vom continua să facem politica noastră monetară mai puțin restrictivă, pentru că inflația se apropie de țintă”, a adăugat Guindos, subliniind totodată că economia zonei euro se confruntă cu „unul dintre principalele riscuri pe care le vedem în prezent”.

Vicepreședintele BCE a avertizat, de asemenea, cu privire la posibilele consecințe ale realegerii lui Donald Trump în SUA și ale tarifelor comerciale suplimentare care ar putea fi introduse. „În cele din urmă, asta ar putea să se transforme într-un război comercial, ceea ce ar fi extrem de nefavorabil pentru economia mondială”, a spus Guindos.

În prezent, rata dobânzii la facilitatea de depozit oferită de BCE este de 3,25%, în timp ce ratele dobânzilor pentru operațiunile principale de refinanțare și facilitatea de creditare marginală sunt stabilite la 3,40% și 3,65%. Aceste niveluri sunt așteptate să scadă în cadrul politicii monetare viitoare a BCE.

Politicile protecţioniste ale viitoarei administraţii americane vor afecta creşterea economiei mondiale,  iar Europa trebuie să fie mai bine pregătită decât în 2018 pentru acest scenariu, au avertizat marţi mai mulţi oficiali de la Banca Centrală Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

Donald Trump a promis o majorare semnificativă a barierelor comerciale, inclusiv un tarif universal de 10% la importurile din toate ţările şi un tarif de 60% la importurile din China, în ideea de a reduce deficitul balanţei comerciale americane.

„Ceea ce ştim este că tarifele semnificative la import care sunt vehiculate ar putea avea ramificaţii negative pentru economia mondială. Un nou război comercial este ultimul lucru de care avem nevoie astăzi, în contextul rivalităţilor geopolitice, în special între aliaţi”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn.

La rândul său, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Robert Holzmann, a avertizat că dacă aceste politici vor fi implementate, ele vor menţine dobânzile şi inflaţia în SUA la un nivel ridicat, ceea ce va pune presiuni de creştere asupra preţurilor în alte părţi.

Potrivit lui Rehn, tensiunile comerciale au început să crească între SUA şi Europa, pe parcursul primului mandat al lui Donald Trump, iar Europa a avut dificultăţi în a ajunge la un răspuns comun, „o greşeală care ar trebui să nu se mai repete de data aceasta”.

„Dacă va începe un război comercial, Europa nu trebuie să fie nepregătită, cum s-a întâmplat în 2018. BCE trebuie, în limitele mandatului său, să fie o ancoră de stabilitate economică şi financiară în acest peisaj de provocări uriaşe. Nimeni nu trebuie să se îndoiască de faptul că vom suporta pe deplin această responsabilitate”, a mai spus Rehn.

Amintim că fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier italian, Mario Draghi, a avertizat săptămâna trecută că  reformele economice în UE au devenit „încă şi mai urgente” după alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA.

Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că „Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.

Europa trebuie să sprijine formarea unor bănci mai mari și mai competitive la nivel global, capabile să facă față rivalilor din SUA și China, a declarat luni președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în Parlamentul European. Declarația vine în contextul în care UniCredit SpA, a doua mare bancă din Italia, ia în considerare preluarea Commerzbank AG, una dintre cele mai mari bănci din Germania, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

UniCredit și-a majorat recent participația la Commerzbank, intensificând presiunile pentru o alianță transfrontalieră, însă acest demers a fost criticat de autoritățile de la Berlin și de conducerea băncii germane, care preferă să mențină independența instituției.

Lagarde a susținut că astfel de fuziuni sunt în interesul Europei, dar decizia ar trebui să aparțină companiilor implicate.

„Fuziunile transfrontaliere – bănci care pot concura la scară, amploare și adâncime cu alte instituții din întreaga lume – inclusiv băncile americane și chineze – sunt în opinia mea de dorit,” a afirmat Lagarde.

Ea a clarificat că nu intervine direct în discuțiile despre o anumită tranzacție, ci vorbește în principiu despre beneficiile fuziunilor.

„Fuziunile transfrontaliere, dacă produc instituții mai mari, care sunt mai agile, de mărime mai mare, au o mulțime de beneficii. Nu este ceva lipsit de riscuri, dar antreprenorii din sectorul privat trebuie să evalueze și să decidă dacă o tranzacție este justificată sau nu,” a explicat Lagarde.

În timp ce BCE sprijină în principiu această tranzacție, surse citate de Reuters afirmă că opoziția Berlinului ar putea contraveni principiilor integrării europene. Decizia finală privind planurile UniCredit de a-și extinde controlul asupra Commerzbank va reveni autorității de supervizare din cadrul BCE și Consiliului guvernatorilor BCE, care trebuie să aprobe orice fuziune de acest tip.