Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO&TEXT Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat, la Sibiu, dezbaterea “Uniunea Europeană, de la 28 la 27 de state membre: provocări și oportunități”

Published

on

Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Universitatea Lucian Blaga organizează la Sibiu, joi, 10 și vineri, 11 mai 2018, două evenimente ce vor pune în dezbatere teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene.

Joi, alături de Universitatea Lucian Blaga, Biroul de Informare al Parlamentului European îi invită pe studenți la o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene.

Intitulată “Uniunea Europeană, de la 28 la 27 de state membre: provocări și oportunități”, dezbaterea va avea loc joi, 10 mai, cu începere de la orele 16:00, în sala Senatului din strada Lucian Blaga 2 – 2A. Dezbaterea va fi moderată de conf. univ. dr. Dragoș Dragoman. Evenimentul va fi transmis LIVE în format VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro.

LIVE VIDEO: 

Evenimentul se bucură  de participarea deputaților Daniel Buda (Grupul Partidului Popular European), Marian-Jean Marinescu (Grupul Partidului Popular European), Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Adina Vălean (Grupul Partidului Popular European), Maria Grapini (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Andi Cristea (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților). Agenda actualizată poate fi consultată aici.

Participanții au prilejul unui schimb de idei cu eurodeputații pe marginea contextului european actual, marcat de desfășurarea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune, de criza fluxurilor migratorii, de procesul legislativ la finalul căruia se va stabili bugetul Uniunii până în anul 2027, dar și de discuțiile pe marginea scenariilor posibile pentru a asigura coeziunea unei Uniuni de 27 de state membre.

LIVE TEXT. Principalele declarații: 

Livia Ilie, prorector al Universității Lucian Blaga:

– mă bucur că avem studenți prezenți, deși este o perioadă încărcată

– universitatea înțelege rolul de educație pentru cetățeni activi nu doar ai României, ci și ai Europei

-astfel de discuții fac bine

-Sunt convinsă că vor afla informații și un stimul suficient de a se gândi la posibile cariere în instituții europene

Daniel Buda, europarlamentar PPE:

Foto: Europarlamentarul Daniel Buda // CaleaEuropeană

-vrem să vă deschidem apetitul pentru ce înseamnă munca în instituțiile europene

-deși avem dreptul la 22 de directori în DG-uri, avem doar 2 și acest lucru ar trebuie să fie o preocupare din partea noastră

-ora exactă se dă de la Bruxelles, politicile sectoriale se fac la Bruxelles și noi trebuie să implementăm

– astăzi îmi dau seama că nu se mișcă nimic din regulament fără să fie întrebat statul membru

-este de datoria noastră ca acele directive să îmbrace nevoile și interesele României

Maria Grapini, europarlamentar S&D:

eu cred foarte mult în comunicare, de profesie sunt inginer, mi-am făcut cariera ca femeie de afaceri și mai târziu am intrat în politică

Foto: Europarlamentarul Maria Grapini// CaleaEuropeană

-în PE am ajuns după ce am fost în parlamentul național și ministru pt IMM-uri

-Sunt în Comisia Piața Internă (INCO), a celor 28 de state UE, reglementări legate de economie

-sper ca în anul centenarului vom fi mai uniți pe obiective, lăsând barierele politice

-pe proiectele majore să fim uniți, cei 32, de la anul 33 de eurodeputați români să reprezinte interesele României

-noi, europarlamentarii, avem această obligație să mergem în teritoriu și să ne întâlnim cu cetățenii

-europarlamentarii trebuie să își promoveze țara: avem buget prin care putem organiza diverse evenimente în PE, dar putem să facem și invers (evenimente cu reprezentanți ai Comisiei Europene și instituții europene în țară)

-avem nevoie să avem un feedback din partea cetățenilor, ce probleme au

Andi Cristea, europarlamentar S&D:

Foto: Europarlamentarul Andi Cristea // CaleaEuropeană

– europarlamentarii români votau de multe ori așa cum o dictează grupului politic din care făcea parte, acum nu mai este cazul

-am onoarea să fiu șeful delegației PE pt Republica Moldova

-diferența majoră de substanță între parlamentarii naționali și europarlamentari este că noi în pE nu avem drept de inițiativă legislativă

-Consiliul împreună cu PE ajung să adopte legislația, directive, regulamente șamd

-pentru noi, ca români, aderarea noastră în 2007 la UE a însemnat conectarea cu sensul bun de curgere a istoriei europene

-România în afara NATO și a UE ar fi arătat precum R. Moldova, Ucraina sau Serbia

Întrebări

Cum ar putea România să ajungă la standardele europene din punct de vedere al educației?

Maria Grapini: Soluția se află la noi (…) Nu există o directivă anume care să spună ce pași trebuie urmați. La nivel de UE facem bugete, Erasmus ar putea fi dublat față de perioada trecută, putem lua exemple de bună practică și universitățile și studenții. Calitatea educației este la mâna noastră.

Foto: CaleaEuropeană

Andi Cristea: Educația din România are un decalaj. Fără a face istorie, vreau să vb despre cauzele structurale. La sf celui de-al Doilea Război Mondial, Europa era divizată, cea occidentală și cea din spatele Cortinei de Fier. (…) Unele persoane nu au avut același start în viață, exista un deficit de valori europene.

Daniel Buda: Vă rog să investiți în educație, este singura carte de vizită. Legat de ce înseamnă diferențe, am fost recent la un liceu agricol, nu aveau manuale după care să învețe. (…) trebuie reduse decalajele dintre est și vest. 

Maria Grapini: avem o neconcordanță între pregătire și ce se cere, creează frustări în rândul tinerilor, e nevoie de o corelare. Nu plecați crezând că nu avem dotările cele mai grozave.

Livia Ilie: un factor cheie este calitatea profesorilor. Curriculele trebuie adaptate, dar dacă nu ai profesorul care să o aplice în clasă e degeaba. 

Cum apreciați, dle Andi Cristea, relația Republicii Moldova cu UE, în general, și cum argumentați?

Andi Cristea: Relațiile UE-R.Moldova. Politica de Extindere a UE se adresează statelor din fosta Iugoslavie, statele din Balcanii de Vest. Statele din parteneriatul Estic sunt în Politica de Vecinătate a UE, din păcate, pentru că nu există perspectiva de aderare la UE.

Federația Rusă își doreste ca această zonă să fie una tampon, să țină UE și NATO cât mai departe de granițelel sale. Dacă pentru UE, R. Moldova înseamnă un partener de egalitate, pentru Rusia este doar un teritoriu cu întrebuințare geopolitică.

Chiar dacă nu are o perspectivă europeană, de a deveni stat membru la un anumit moment, din 2014 până acum sunt foarte multe lucruri pozitive care s-au întâmplat: cetățenii nu mai au nevoie de viză pentru a merge în spațiul UE, două treimi din comerț vine dinspre UE.

Daniel Buda: R. Moldova este o preocupare constantă. Am dat o sumă de 100 de milioane de euro pentru sprijinul R. Moldova.

– Care este cea mai mare provocare a UE în 2018 având ca variante de răspuns Brexit, terorism și migrație?

Foto: Europarlamentarii Maria Grapini și Andi Cristea // CaleaEuropeană

Maria Grapini: Toate cele trei sunt provocări pentru UE. Marea Britanie a decis, printr-un referendum, este o decizie democratică, s-a decis și nu vor să rămână nici în uniunea vamală ceea ce înseamnaă că va exista un impact reciproc. Întreprinzătorii de ambele părți vor avea niște costuri mai mari, vor trebui să plătească taxe vamale. Aș pune nu Brexitul pe primul loc, ci politica migrației – UE nu a avut un plan de verificare bun, cum se face politica de azil, verificările șamd.

Andi Cristea: Cred că principala provocare este păstrarea coeziunii, redescoperirea solidarității. Văd în PE, cele mai mari bătălii se dau pe resurse financiare. Brexit înseamnă dispariția celui mai mare contributor net la buget, după Germania. Referitor la migrație, spunea un analist bulgar că ”migrația este revoluția secolului 21” pentru că este posibil ca într-o singură generație plecând din statul A în statul B să schimbi totul. 95% din PIB-ul de pe continentul african este extras din Africa și doar 5% rămân pentru oamenii de acolo care nu au un viitor. Elementul de condiționalitate care este un narativ insitutțional foarte corect este un pretext pentru alocarea banilor. Dincolo de valori, principii și în cadrul UE avem interese.

Alte țări ar putea urma exemplul Brexit? România este pregătită pentru a intra în zona euro?

Daniel Buda: A fost o greșeală a decidenților politici și o incapacitate a UE. Cea mai mare rată a votului a fost în zonele cu cea mai mare absorbție de fonduri europene, dar nu știau că au absorbit fonduri europene. Nu cred că va mai fi vreo țară care să iasă din UE.

Foto: CaleaEuropeană

Maria Grapini: Nu s-a explicat suficient. Când ceva e rău „e de vină UE”, când e ceva bun ”noi am făcut”. Trebuie să fim tratați egal. Țările mari decid, acolo unde trebuie să fim bine reprezentați.

Andi Cristea: După ce Marea Britanie va ieși din UE, 80% din capabilitățile militare ale NATO vor fi în afara UE. UE, ca model de prosperitate și vă dau 2 exemple: în 2013 salariul mediu era dublu față de salariul din 2006. În 1990, România și Ucraina eram într-o perioadă de tranziție, am fructificat perioada și am intrat ulterior în NATO și UE. PIB-ul României a crescut între timp de cinci ori, în timp ce PIB-ul Ucrainei abia s-a dublat.

Despre corupție:

Foto: CaleaEuropeană

Maria Grapini: Diferența majoră între dictatură și democrație este responsabilitatea cetățeanului. Toți cei aleși sunt rezultatul votului sau ne-votului cetățenilor.

Andi Cristea: E adevărată această idee că establishmentul politic este oglinda societății statului respectiv. Este greșit că politicienii sunt resposnabili pentru toate neajunsurile din țară. Doar prin puterea exemplului putem schimba ceva.

Maria Grapini: Am intrat în politică din revoltă, cineva împărțea energie ieftină (…) un fel de corupție între un cetățean și un politician. Am înțeles că am fost egoistă, că voiam să fac doar business-ul meu.

V-am dat exemplul meu să nu faceți greșeala ”aia nu sunt buni, dar eu nu intru” în politică.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

A IX-a ediție a Forumului EUROSFAT se desfășoară între 25-29 octombrie sub egida Conferinței privind Viitorul Europei

Published

on

© Europuls - Centrul de Expertiză Europeană

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, lansează a IX-a ediție a Forumului EUROSFAT, care se desfășoară sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Forumul va loc în perioada 25-29 octombrie 2021, atât în format fizic, cât și online.

5 zile, peste 55 de vorbitori și 9 sesiuni în care Europuls își propune să ofere cetățenilor români cadrul propice pentru a discuta următoarele direcții strategice ale Uniunii Europene. 

Sesiunea de deschidere reprezintă un dialog între Anca Dragu – Președinta Senatului, Parlamentul României, Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei – Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, România, Doina Gherman – Deputat, Parlamentul Republicii Moldova și Raimar Wagner – Director de Programe, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Europei.

Cele mai importante dezbateri din acest an:

  • Viitorul Europei la feminin (Parteneri: Fundația Friedrich Naumann) – 25 octombrie, 10.00-11.30 AM, Hotel InterContinental, reprezintă o dezbatere despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Uniunii Europene,
  • Conturarea viitorului digital al României (Parteneri: UiPath, eMAG, Glovo) – 25 octombrie, 13.00-14.30 PM,  va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital.
  • Cursa net-zero 2050: Cum va progresa România către neutralitate climatică? – 25 octombrie, 15.00-16.30, va aborda tema asigurării tranziției verzi,  prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR)
  • Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? (Parteneri: UiPath, Fundația Friedrich Naumann) – 26 octombrie, 10.30-12.00 AM, format online va aborda strategia și reformele cheie care vor conduce la un spațiu de muncă de calitate pentru tinerele generații, dar și viziunea României pentru implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), beneficiind de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
  • Viitorul cooperării transatlantice: provocări și interese comune 27 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, va aborba identificare soluțiilor prin cooperarea transatlantică pentru provocările de zi cu zi
  • Prioritățile societății civile în contextul Conferinței privind Viitorul Europei (Parteneri: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România) 28 octombrie, 10.30- AM -12.00 PM, reprezintă un dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.
  • Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital (Parteneri: eMAG, Glovo) 28 octombrie, 16.00- 17.30 PM, format online, oferă o perspectivă complexă a tranziției către sustenabilitate și importanța rolului sectorului digital,
  • Eforturile îndelungate ale României de a reforma sistemul de justiție  29 octombrie,10.30 AM -12.00 PM, format online, aduce în discuție necesitatea reformării a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept
  • Colocviu –  Lansarea Revistei Europuls Policy Journal – 29 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, reprezintă lansarea primei ediții a Revistei Europuls Policy Journal alături de participanții primului program de fellowship demarat de Europuls

Vă puteți înregistra la Forumul Eurosfat 2021: https://www.eurosfat.ro/#register 

Partenerii Strategici ai EUROSFAT 2021: UiPath, Glovo, eMAG, Fundația Friedrich Naumann, Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România

Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene.


EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România. Bazat pe valorile europene ale democrației, implicării civice și dialogului deschis, forumul reprezintă oportunitatea de a dezbate subiecte actuale la nivel european, național și regional. Fiecare dintre edițiile precedente a găzduit peste 600 de participanți, peste 50 de vorbitori, 30 de sponsori și parteneri. În fiecare an, conferința este organizată sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, inițiatorul și fondatorul forumului Eurosfat, este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul Europuls este de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, în timp ce membrii Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, experți și jurnaliști se întrunesc pentru a discuta temele relevante din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

EVENIMENTE

Global Shapers Bucharest Hub organizează „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0

Published

on

© Shaping conversations: Industria 4.0, încotro? / Facebook

Global Shapers Bucharest Hub, în parteneriat cu InnovX BCR și România Tech Nation, organizează  marți, 28 septembrie, evenimentul „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0, analizând impactul din sectorul public-privat.

 În cadrul acestei discuții constructive, sunt invitați:

  • Ionuț Stanimir – Director de Marketing & Comunicare al Băncii Comerciale Române (BCR) și co-leader Romania Tech Nation
  • Luiza Drăghicean – fost Coordonator Regional de Comunitate la UiPath și Community Advisor – reprezentant al InnovX BCR.
  • Vlad Cazan – Co-fondator Kfactory.

Discuția va fi moderată de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro și membru al Global Shapers Bucharest Hub.

Dezbaterea se va desfășura într-un format neconvențional și își propune să aducă în discuție și să răspundă următoarelor întrebări în contextul dimensiunilor celei de-a patra revoluții industriale:

  • Care sunt provocările și oportunitățile pentru lumea prezentului și a viitorului?
  •  Ce impact are asupra mediului de business?
  •  Ce impact are asupra mediului decizional guvernamental?
  • Ce impact are asupra societății, a indivizilor?
  • Cât de (ne)pregătiți suntem și ce măsuri sunt necesare, cât și așteptate în spațiu public-privat pentru a avea un impact societal pozitiv?

Evenimentul este cu prezență fizică, găzduit de Mindspace Business District.

Având în vedere situația sanitară, participanţii trebuie să prezinte certificatul Digital EU COVID-19.

𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗮̆ 𝗶̂𝗻𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗮̂𝗻𝗱 𝗹𝗶𝗻𝗸-𝘂𝗹 𝗘𝘃𝗲𝗻𝘁𝗯𝗿𝗶𝘁𝗲.

A patra revoluție industrială schimbă modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Reformează și formează guverne, educația, asistența medicală și comerțul; aproape fiecare aspect al vieții. În viitorul apropiat, are potențialul de a schimba lucrurile pe care le prețuim și modul în care le prețuim.

Mai mult, a patra revoluție industrială este un mod de a descrie estomparea granițelor dintre lumile fizice, digitale și biologice. Este o fuziune de progrese în inteligență artificială (AI), robotică, Internetul obiectelor (IoT), imprimarea 3D, ingineria genetică, calculul cuantic și alte tehnologii.

World Economic Forum (WEF) evaluează impactul celei de-a patra revoluții industriale în următorul raport.

Shaping Conversations este un proiect al Global Shapers Bucharest Hub. Comunitatea Global Shapers este o rețea de hub-uri dezvoltate și conduse de tineri care se remarcă prin potențialul lor excepțional, prin realizările lor și prin dorința lor de a contribui la dezvoltarea comunităților lor.

Comunitatea Global Shapers este una dintre mai multe comunități multilaterale din cadrul Forumului Economic Mondial.

Continue Reading

EVENIMENTE

Festivalul Internațional George Enescu continuă până pe 26 septembrie. 32 de orchestre din 14 țări participă în cea de-a 25-a ediție

Published

on

© Festival George Enescu - Facebook

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu a luat startul pe  28 august și continuă până pe 26 septembrie. În ciuda pandemiei care a adus restricții, atât pentru spectatori cât și pentru ziariști, muzica se aude din nou în sălile de concerte.

Festivalul Internațional George Enescu este finanțat cu precădere de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, din vânzarea de bilete și din sponsorizări. Mulțumim instituțiilor, sponsorilor, partenerilor media care au fost alături de noi în acest an, mai dificil ca niciodată, potrivit comunicatului oficial.

Ediția din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înființare, în 1958, și celebrând 140 de ani de la nașterea marelui compozitor.

25 DE LUCRURI MEMORABILE DESPRE CEA DE-A 25-A EDIȚIE A CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL INTERNAȚIONAL ORGANIZAT DE ROMÂNIA

Cu o tradiție de a aduce la București cele mai mari nume ale muzicii clasice mondiale și de a ține România ancorată în circuitele culturale internaționale, Festivalul Enescu 2021 promite o experiență de neuitat spectatorilor și artiștilor. Din tot ceea ce este special în acest an, notăm mai jos 25 de lucruri memorabile despre cea de-a 25 ediție a Festivalului Enescu, pentru restul, invităm publicul la concerte.

  1. Festivalul Enescu are loc în ciuda pandemiei, continuând performanța din 2020, când organizatorii au reușit să salveze Concursul Enescu, reinventându-l în format hibrid. Pandemia a complicat efortul de organizare și a cauzat și modificări de program. Festivalul solicită publicului care vine în săli să respecte regulile sanitare. Toți artiștii străini care vin la festival sunt vaccinați si au Certificat Verde COVID. De asemenea, se poate prezenta și un document care să ateste rezultatul negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, în termenul prevăzut de lege.
  2. Cea mai lungă durată din istoria Festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artiști români și străini vin la Festival. Evenimentele se desfășoară în București și mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești. În paralel cu cele patru serii principale de concerte, multe instituții muzicale bucureștene se alătură Festivalului cu evenimente incluse în seria Bucureștiul creativ: Muzeul Național George Enescu, Muzeul Național Cotroceni, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.
  3. Număr record de lucrări enesciene prezentate în festival cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea compozitorului: 37.
  4. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival pe 23 septembrie.
  5. Toate concertele din programul Festivalului Internațional George Enescu vor fi transmise gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge din pagina de program. În plus, un pop-up afișează ecranul pe pagina de pornire a site-ului, în fiecare zi.
  6. Violonistul francez Nicolas Dautricourt, cunoscut deja ca ambasador pasionat al muzicii lui Enescu, a pregătit un eveniment special dedicat aniversării marelui compozitor: The Enescu Project, pe 25 septembrie, la Ateneul Român.
  7. Festivalul Enescu aduce noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum Der Zwerg de Zemlinsky, Die tote Stadt de Korngold, Lulu de Berg.
  8. Mai multe lucrări vocal-simfonice prezentate în festival vor fi acompaniate de proiecții multimedia semnate de Carmen Lidia Vidu și Nona Ciobanu.
  9. Seria Enescu și contemporanii revine în programul festivalului și prezintă universul cameral al primei jumătăți de secol XX, prin 8 programe construite în jurul muzicii lui Enescu ce vor fi oferite publicului la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.
  10. În seria Muzica Secolului XXI, vor fi prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră de Jonathan Dove, O Simfonie, de Tim Benjamin, Der Nachbar des Chaos de Mihnea Brumariu, Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră de Fred Popovici și Obelisk de Adrian Iorgulescu.
  11. Forumul Internațional al Compozitorilor, condus de Dan Dediu, concept inedit ajuns acum la a treia ediție, aduce compozitorii față în față, îi provoacă la discuții și destăinuiri din universul lor creator și întregește astfel triada fenomenului muzical: creație – interpretare – receptare.
  12. José Cura – renumit tenor, compozitor și dirijor argentinian – a creat un Te Deum dedicat ediției aniversare a Festivalului Enescu, pe care îl va dirija pe 5 septembrie la Sala Palatului. Opera va fi prezentată cu proiecții multimedia, în regia lui Carmen Vidu, realizate pe baza expoziției originale “Enescu. Geniul și Festivalul. Chipuri de iubire”, realizate de echipa de comunicare a Festivalului Enescu, cu imagini ale fotografilor oficiali ai Festivalului – Andrei Gândac, Cătălina Filip, Alex Damian –, precum și cu imagini din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe și de la Muzeul George Enescu.
  13. Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare enesciană de tinerețe, va fi interpretată, de asemenea, pentru prima dată în festival de Saskia Georgini, muziciană care lansa în 2019 un disc cu lucrări de Enescu.
  14. 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Igor Stravinski sunt aniversați printr-un număr important de lucrări compuse de Igor Stravinsky prin care realizează un adevărat dialog Enescu-Stravinsky în 2021.
  15. Pe 1 septembrie Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin și dirijorul Vladimir Jurowski prezintă un concert exclusiv Stravinski.
  16. Lucrarea muzical-teatrală Potopul de Stravinski se cântă pentru prima dată în România. Vocea naratorului este nimeni altul decât Robert Powell, actor celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli – Iisus din Nazareth.
  17. Tot pe 1 septembrie, pentru a interpreta Nunta lui Stravinski – lucrare în premieră în România – în care vor fi utilizate patru piane pe scena Sălii Palatului, aduse de Bösendorfer de la Viena special pentru acest concert.
  18. Un program Enescu-Stravinski va fi prezentat la Sala Palatului pe 29 august, cu London Symphony Orchestra și Sir Simon Rattle la pupitru.
  19. Festivalul se bucură de o serie de prezențe în premieră în România: Sonya Yoncheva, Sir Simon Keenlyside, Andrés Orozco-Estrada, Gil Shaham, Lahav Shani, Daniel Harding, Baltic Sea Orchestra, Filarmonica din Atena si cea din Zagreb, Alisa Weilerstein, Santtu-Mattis Rouvali, Nemanja Radulovic, London Mozart Players, Felix Klieser, Ramon Vargas, Avishai Cohen, Gabriela Montero.
  20. Revin pe scena festivalului mai mulți soliști care au avut concerte sold out în edițiile precedente: Joshua Bell, Joyce DiDonato, Yuja Wang, Diana Damrau, Philippe Jaroussky, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Vengerov, Valery Gergiev, Daniele Gatti și mulți alții.
  21. La ediția de anul acesta participă nu mai puțin de 32 de orchestre din 14 țări. Din cauza pandemiei însă, nu au putut veni orchestre din cele două Americi și din Israel, care au fost invitate.
  22. Cele mai cunoscute ansambluri muzicale românești susțin concerte în seriile Festivalului, Muzica secolului XXI fiind dedicată aproape în totalitate orchestrelor din România.
  23. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam continuă tradiția de a încheia Festivalul pe 26 septembrie, de data aceasta alături de un dirijor ce se va afla pentru prima dată în România, Daniel Harding.
  24. Interpretarea informată istoric este un curent din ce în ce mai proeminent pe scena muzicii clasice mondiale care va fi prezent și în festival grație mai multor ansambluri de muzică veche renumite: L’Arpeggiata, Orchestra Controcorrente, LA CETRA BAROCKORCHESTER Basel, LES ARTS FLORISSANTS, MÜNCHENER BACH-ORCHESTER și MÜNCHENER BACH-CHOR.
  25. Trei actori mari urcă în premieră pe scena Festivalului Internațional George Enescu în 2021 – Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov – cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă19 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.19 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu20 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.21 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA22 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL2 days ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL2 days ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending