Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Universitatea Lucian Blaga organizează la Sibiu, joi, 10 și vineri, 11 mai 2018, două evenimente ce vor pune în dezbatere teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene.
Joi, alături de Universitatea Lucian Blaga, Biroul de Informare al Parlamentului European îi invită pe studenți la o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene.
Intitulată “Uniunea Europeană, de la 28 la 27 de state membre: provocări și oportunități”, dezbaterea va avea loc joi, 10 mai, cu începere de la orele 16:00, în sala Senatului din strada Lucian Blaga 2 – 2A. Dezbaterea va fi moderată de conf. univ. dr. Dragoș Dragoman. Evenimentul va fi transmis LIVE în format VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro.
LIVE VIDEO:
Evenimentul se bucură de participarea deputaților Daniel Buda (Grupul Partidului Popular European), Marian-Jean Marinescu (Grupul Partidului Popular European), Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Adina Vălean (Grupul Partidului Popular European), Maria Grapini (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Andi Cristea (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților). Agenda actualizată poate fi consultată aici.
Participanții au prilejul unui schimb de idei cu eurodeputații pe marginea contextului european actual, marcat de desfășurarea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune, de criza fluxurilor migratorii, de procesul legislativ la finalul căruia se va stabili bugetul Uniunii până în anul 2027, dar și de discuțiile pe marginea scenariilor posibile pentru a asigura coeziunea unei Uniuni de 27 de state membre.
LIVE TEXT. Principalele declarații:
Livia Ilie, prorector al Universității Lucian Blaga:
– mă bucur că avem studenți prezenți, deși este o perioadă încărcată
– universitatea înțelege rolul de educație pentru cetățeni activi nu doar ai României, ci și ai Europei
-astfel de discuții fac bine
-Sunt convinsă că vor afla informații și un stimul suficient de a se gândi la posibile cariere în instituții europene
Daniel Buda, europarlamentar PPE:
-vrem să vă deschidem apetitul pentru ce înseamnă munca în instituțiile europene
-deși avem dreptul la 22 de directori în DG-uri, avem doar 2 și acest lucru ar trebuie să fie o preocupare din partea noastră
-ora exactă se dă de la Bruxelles, politicile sectoriale se fac la Bruxelles și noi trebuie să implementăm
– astăzi îmi dau seama că nu se mișcă nimic din regulament fără să fie întrebat statul membru
-este de datoria noastră ca acele directive să îmbrace nevoile și interesele României
Maria Grapini, europarlamentar S&D:
–eu cred foarte mult în comunicare, de profesie sunt inginer, mi-am făcut cariera ca femeie de afaceri și mai târziu am intrat în politică
-în PE am ajuns după ce am fost în parlamentul național și ministru pt IMM-uri
-Sunt în Comisia Piața Internă (INCO), a celor 28 de state UE, reglementări legate de economie
-sper ca în anul centenarului vom fi mai uniți pe obiective, lăsând barierele politice
-pe proiectele majore să fim uniți, cei 32, de la anul 33 de eurodeputați români să reprezinte interesele României
-noi, europarlamentarii, avem această obligație să mergem în teritoriu și să ne întâlnim cu cetățenii
-europarlamentarii trebuie să își promoveze țara: avem buget prin care putem organiza diverse evenimente în PE, dar putem să facem și invers (evenimente cu reprezentanți ai Comisiei Europene și instituții europene în țară)
-avem nevoie să avem un feedback din partea cetățenilor, ce probleme au
Andi Cristea, europarlamentar S&D:
– europarlamentarii români votau de multe ori așa cum o dictează grupului politic din care făcea parte, acum nu mai este cazul
-am onoarea să fiu șeful delegației PE pt Republica Moldova
-diferența majoră de substanță între parlamentarii naționali și europarlamentari este că noi în pE nu avem drept de inițiativă legislativă
-Consiliul împreună cu PE ajung să adopte legislația, directive, regulamente șamd
-pentru noi, ca români, aderarea noastră în 2007 la UE a însemnat conectarea cu sensul bun de curgere a istoriei europene
-România în afara NATO și a UE ar fi arătat precum R. Moldova, Ucraina sau Serbia
Întrebări
–Cum ar putea România să ajungă la standardele europene din punct de vedere al educației?
Maria Grapini: Soluția se află la noi (…) Nu există o directivă anume care să spună ce pași trebuie urmați. La nivel de UE facem bugete, Erasmus ar putea fi dublat față de perioada trecută, putem lua exemple de bună practică și universitățile și studenții. Calitatea educației este la mâna noastră.
Andi Cristea: Educația din România are un decalaj. Fără a face istorie, vreau să vb despre cauzele structurale. La sf celui de-al Doilea Război Mondial, Europa era divizată, cea occidentală și cea din spatele Cortinei de Fier. (…) Unele persoane nu au avut același start în viață, exista un deficit de valori europene.
Daniel Buda: Vă rog să investiți în educație, este singura carte de vizită. Legat de ce înseamnă diferențe, am fost recent la un liceu agricol, nu aveau manuale după care să învețe. (…) trebuie reduse decalajele dintre est și vest.
Maria Grapini: avem o neconcordanță între pregătire și ce se cere, creează frustări în rândul tinerilor, e nevoie de o corelare. Nu plecați crezând că nu avem dotările cele mai grozave.
Livia Ilie: un factor cheie este calitatea profesorilor. Curriculele trebuie adaptate, dar dacă nu ai profesorul care să o aplice în clasă e degeaba.
– Cum apreciați, dle Andi Cristea, relația Republicii Moldova cu UE, în general, și cum argumentați?
Andi Cristea: Relațiile UE-R.Moldova. Politica de Extindere a UE se adresează statelor din fosta Iugoslavie, statele din Balcanii de Vest. Statele din parteneriatul Estic sunt în Politica de Vecinătate a UE, din păcate, pentru că nu există perspectiva de aderare la UE.
Federația Rusă își doreste ca această zonă să fie una tampon, să țină UE și NATO cât mai departe de granițelel sale. Dacă pentru UE, R. Moldova înseamnă un partener de egalitate, pentru Rusia este doar un teritoriu cu întrebuințare geopolitică.
Chiar dacă nu are o perspectivă europeană, de a deveni stat membru la un anumit moment, din 2014 până acum sunt foarte multe lucruri pozitive care s-au întâmplat: cetățenii nu mai au nevoie de viză pentru a merge în spațiul UE, două treimi din comerț vine dinspre UE.
Daniel Buda: R. Moldova este o preocupare constantă. Am dat o sumă de 100 de milioane de euro pentru sprijinul R. Moldova.
– Care este cea mai mare provocare a UE în 2018 având ca variante de răspuns Brexit, terorism și migrație?
Maria Grapini: Toate cele trei sunt provocări pentru UE. Marea Britanie a decis, printr-un referendum, este o decizie democratică, s-a decis și nu vor să rămână nici în uniunea vamală ceea ce înseamnaă că va exista un impact reciproc. Întreprinzătorii de ambele părți vor avea niște costuri mai mari, vor trebui să plătească taxe vamale. Aș pune nu Brexitul pe primul loc, ci politica migrației – UE nu a avut un plan de verificare bun, cum se face politica de azil, verificările șamd.
Andi Cristea: Cred că principala provocare este păstrarea coeziunii, redescoperirea solidarității. Văd în PE, cele mai mari bătălii se dau pe resurse financiare. Brexit înseamnă dispariția celui mai mare contributor net la buget, după Germania. Referitor la migrație, spunea un analist bulgar că ”migrația este revoluția secolului 21” pentru că este posibil ca într-o singură generație plecând din statul A în statul B să schimbi totul. 95% din PIB-ul de pe continentul african este extras din Africa și doar 5% rămân pentru oamenii de acolo care nu au un viitor. Elementul de condiționalitate care este un narativ insitutțional foarte corect este un pretext pentru alocarea banilor. Dincolo de valori, principii și în cadrul UE avem interese.
–Alte țări ar putea urma exemplul Brexit? România este pregătită pentru a intra în zona euro?
Daniel Buda: A fost o greșeală a decidenților politici și o incapacitate a UE. Cea mai mare rată a votului a fost în zonele cu cea mai mare absorbție de fonduri europene, dar nu știau că au absorbit fonduri europene. Nu cred că va mai fi vreo țară care să iasă din UE.
Maria Grapini: Nu s-a explicat suficient. Când ceva e rău „e de vină UE”, când e ceva bun ”noi am făcut”. Trebuie să fim tratați egal. Țările mari decid, acolo unde trebuie să fim bine reprezentați.
Andi Cristea: După ce Marea Britanie va ieși din UE, 80% din capabilitățile militare ale NATO vor fi în afara UE. UE, ca model de prosperitate și vă dau 2 exemple: în 2013 salariul mediu era dublu față de salariul din 2006. În 1990, România și Ucraina eram într-o perioadă de tranziție, am fructificat perioada și am intrat ulterior în NATO și UE. PIB-ul României a crescut între timp de cinci ori, în timp ce PIB-ul Ucrainei abia s-a dublat.
Despre corupție:
Maria Grapini: Diferența majoră între dictatură și democrație este responsabilitatea cetățeanului. Toți cei aleși sunt rezultatul votului sau ne-votului cetățenilor.
Andi Cristea: E adevărată această idee că establishmentul politic este oglinda societății statului respectiv. Este greșit că politicienii sunt resposnabili pentru toate neajunsurile din țară. Doar prin puterea exemplului putem schimba ceva.
Maria Grapini: Am intrat în politică din revoltă, cineva împărțea energie ieftină (…) un fel de corupție între un cetățean și un politician. Am înțeles că am fost egoistă, că voiam să fac doar business-ul meu.
V-am dat exemplul meu să nu faceți greșeala ”aia nu sunt buni, dar eu nu intru” în politică.
.
