Connect with us

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Unirea Principatelor Române reamintește necesitatea ca politica externă să rămână o temă de consens național, susținând construirea durabilă a rezilienței interne și externe

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Unirea Principatelor Române reamintește necesitatea ca politica externă să rămână o temă de consens național, susținând construirea durabilă a rezilienței interne și externe a României, transmite ministrul de externe Bogdan Aurescu, la 24 ianuarie, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aniversarea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 dobândește, în acest an, semnificații deosebite pentru Diplomația Română și pentru Ministerul Afacerilor Externe. Ea coincide, în 2022, cu împlinirea celor 160 de ani de la formarea primului Guvern și a primei Adunări Legislative ale României unite, de la 24 ianuarie 1862, marcând realizarea unirii depline și trecerea la etapa modernizării statului. Cu acest prilej, a fost atribuit în Guvernul României primul portofoliu de ministru al afacerilor externe, în persoana lui Apostol Arsache. Apoi, a fost înființată, la 27 iulie/8 august 1862, și instituția dedicată acestui portofoliu, sub denumirea ,,Departamentul Trebilor Străine și de Stat”.

Cu această ocazie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis următorul mesaj:

,,Actualul context internațional complex, marcat inclusiv de evoluțiile generate sau accelerate de pandemia de COVID-19, scoate în evidență, poate mai pregnant decât oricând, nevoia unei diplomații vizionare, eficiente, pragmatice, principiale și multidimensionale. De aceea, valențele pe care le conferim în 2022 acestui moment de referință în istoria noastră națională sunt puternic legate de procesul de adaptare și reflecție prin care trece Diplomația Română.

Unirea Principatelor Române a determinat întemeierea instituțiilor României moderne, printre care și instituția care gestionează neîntrerupt, în ultimii 160 de ani, politica externă a țării – Ministerul Afacerilor Externe, sub denumirea ,,Departamentul Trebilor Străine și de Stat”, așa cum este menționat în actul constitutiv de la 27 iulie/8 august 1862.

În această zi semnificativă în istoria țării și a Diplomației Române, încurajez pe fiecare să reflecteze la contribuția de excepție a precursorilor noștri în îndeplinirea obiectivului fundamental al recunoașterii internaționale și desăvârșirii Unirii Principatelor. În plan strategic, Unirea Principatelor Române reamintește necesitatea ca politica externă a țării noastre să să rămână, pe termen lung, o temă de consens național, susținând construirea durabilă a rezilienței interne și externe a statului și obiectivele majore urmărite de țara noastră, inclusiv pe plan extern.

Vom continua să ne îndeplinim și pe viitor datoria față de cetățenii români, păstrând ca reper activitatea diplomaților care au contribuit la întemeierea României unite și moderne, prin conduită și acțiune diplomatică dedicate aceluiași scop fundamental: protejarea și promovarea valorilor, intereselor și obiectivelor țării noastre și ale bunăstării și securității cetățenilor noștri. Acesta este firul roșu care străbate istoria diplomației române moderne, care a coincis întotdeauna cu istoria devenirii țării noastre.

Pe parcursul întregului an, Ministerul Afacerilor Externe și-a propus rememorarea și explicarea istoriei diplomației române pentru publicul larg și, în mod special, pentru tineri, în țară și în statele în care România este reprezentată diplomatic, printr-un program variat de evenimente și campanii de informare, sub o identitate vizuală aniversară”.


În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, diplomații români ai acelor timpuri au obținut, prin eforturi intense și demersuri profesioniste abile, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza. Doi ani mai târziu, unirea politică și administrativă deplină a țării era de asemenea recunoscută la nivel internațional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea Prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne.

Realizarea recunoașterii internaționale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și desăvârșirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reușite ale diplomației românești moderne, iar în acest scop au fost trimiși reprezentanți diplomatici însărcinați cu această misiune la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Scriitorul, omul politic și diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost printre cei mai importanți și activi dintre aceștia.

Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituționale corespondente. De profesie medic, stabilit în Țara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Țării Românești și în perioadele 24 aprilie 1835 – 13 mai 1837 și 30 aprilie 1861 – 21 ianuarie 1862.

Departamentul Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi, a fost înființat la 27 iulie/8 august 1862, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, publicat în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”. Apostol Arsache a fost în funcție, ca ministru al noului stat, în perioada 22 ianuarie 1862 – 24 iunie 1862. Următorul ministru al afacerilor externe al României, conducând Departamentul Trebilor Străine în perioada 24 iunie – 29 septembrie 1862, a fost Alexandru Cantacuzino.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina, a afirmat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un discurs istoric susținut miercuri în fața Parlamentului European, în care a făcut apel la țările UE să susțină aspirațiile europene ale țării sale.

În discursul său adresat eurodeputaților la Bruxelles, președinta Sandu a subliniat modul în care invazia de către Rusia a țării vecine, Ucraina, a reamintit de trecutul îngrijorător al Europei cu “acaparări de regiuni, cuceriri geopolitice și sfere de influență”. În același timp, ea a subliniat modul în care Republica Moldova și cetățenii săi au reacționat la șocul, agonia și incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate și compasiune, găzduind un număr mare de refugiați ucraineni și oferind sprijin umanitar Ucrainei.

 

În contextul războiului, Republica Moldova a depus o cerere oficială de aderare la UE în luna martie a acestui an. În acest sens, președinta Sandu a subliniat, de asemenea, convingerea fermă că țara sa face parte din comunitatea europeană.

“Suntem conștienți de faptul că trebuie luate decizii politice la nivelul UE. De asemenea, suntem conștienți de faptul că aceste decizii nu sunt simple. Dar acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova este decizia corectă. Locul nostru este în Uniunea Europeană”, a declarat ea.

În cele din urmă, cu privire la agresiunea Rusiei, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova a condamnat imediat războiul împotriva Ucrainei.

“Sprijinim suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, așa cum am făcut întotdeauna. Crimeea este Ucraina. Donbas este Ucraina. Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna”, a spus ea.

Citiți și În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe, a devenit primul șef de stat al Republicii Moldova care s-a adresat plenului Parlamentului European și i-a urmat a în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European Charles Michel, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”, dar și cu prim-ministrul Regatului Belgiei Alexander De Croo. Joi, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a decis miercuri să pună 248 de milioane de euro la dispoziția a cinci state membre, printre care și România, care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care au găzduit un număr mare de refugiați, pentru a le sprijini sistemele de primire și de gestionare a frontierelor, informează comunicatul oficial

Această decizie survine în urma evenimentului  din 9 aprilie 1Stand Up for Ukraine”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să aloce până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații din Ucraina în statele membre cele mai afectate.

Această asistență de urgență din fondurile afacerilor interne va sprijini Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a oferi asistență imediată, cum ar fi alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, sporindu-și totodată capacitatea de gestionare a frontierelor externe ale UE.

Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în oferirea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că această finanțare de urgență ajunge și la acestea.

Pentru a se asigura că fondurile sunt plătite rapid, fără o povară administrativă grea, Comisia va elibera finanțarea pe baza rezultatelor obținute, mai degrabă decât pe baza costurilor reale.

Pentru a continua să sprijine nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 de milioane de euro după acordul autorității bugetare.

Citiți și: Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 930.341 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

Published

on

© Ministerul Energiei/Facebook

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 18 mai, o serie de măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a face față prețurilor mari la energie și pentru a aborda posibilele întreruperi ale aprovizionării din Rusia, informează comunicatul oficial

De asemenea, Comisia Europeană prezintă o serie de domenii în care se poate optimiza configurația pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru tranziția către renunțarea la combustibilii fosili și mai rezistentă la șocurile de preț, protejând în același timp consumatorii și furnizând energie electrică la prețuri accesibile.

„UE a creat o piață energetică interconectată și funcțională, care continuă să asigure o aprovizionare fiabilă cu energie în situația dificilă de astăzi. Dar vremurile excepționale necesită măsuri excepționale, iar astăzi prezentăm măsuri suplimentare pe care statele membre le pot lua pentru a combate prețurile ridicate. În timp ce Rusia își continuă războiul neprovocat din Ucraina, trebuie să ne pregătim, de asemenea, pentru întreruperile în aprovizionarea cu gaze și impactul acestora prin măsuri de solidaritate și posibile intervenții asupra prețurilor. În paralel, continuăm lucrările de îmbunătățire a pieței energiei electrice pentru a proteja mai bine consumatorii, a reduce volatilitatea și a continua să sprijinim tranziția ecologică”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Măsuri de intervenție pe termen scurt

Comisia Europeană invită statele membre să continue să utilizeze setul său de instrumente privind prețurile la energie, care conține măsuri de reducere a facturilor la energie plătite de consumatorii europeni. În plus, o serie de măsuri pe termen scurt sunt puse la dispoziția statelor membre și pot fi utilizate acum și în următorul sezon de încălzire.

Pe piețele de gaze:
  • Posibilitatea ca statele membre să extindă temporar reglementarea prețurilor pentru consumatorii finali la o gamă largă de clienți, inclusiv gospodării și industrie.
  • „Întrerupătoare de circuit” temporare și măsuri de lichiditate de urgență pentru a sprijini funcționarea eficientă a piețelor de mărfuri, cu respectarea deplină a dispozițiilor privind ajutoarele de stat.
  • Utilizarea Platformei energetice a UE pentru a agrega cererea de gaze, pentru a asigura prețuri competitive la gaze prin achiziții comune voluntare și pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia
Opțiuni de intervenție pe piețele de energie electrică pentru statele membre:
  • Posibilitatea de a realoca venituri excepțional de mari (așa-numitele profituri excepționale) pentru a sprijini consumatorii este extinsă pentru a acoperi următorul sezon de încălzire.
  • În plus, veniturile din congestii pot fi utilizate pentru a finanța sprijinul acordat consumatorilor.
  • O extindere temporară a prețurilor cu amănuntul reglementate pentru a acoperi întreprinderile mici și mijlocii.
  • Pentru regiunile cu o interconectare foarte limitată, posibilitatea de a introduce subvenții pentru costurile de combustibil în producția de energie electrică pentru a reduce prețul energiei electrice, cu condiția ca acestea să fie concepute într-un mod compatibil cu tratatele UE, în special în ceea ce privește absența restricțiilor la exporturile transfrontaliere, legislația sectorială și normele privind ajutoarele de stat.
Măsurile Uniunii Europene în cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaze naturale

În cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaz rusesc, ar putea fi necesare măsuri excepționale suplimentare pentru a gestiona situația. Comisia Europeană invită statele membre să își actualizeze planurile de urgență, ținând seama de recomandările cuprinse în analiza pregătirii UE realizată de Comisie.

  • Comisia va facilita elaborarea unui plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE, cu măsuri voluntare de reducere a consumului, pentru a fi gata în caz de urgență. Într-un spirit de solidaritate, statele membre mai puțin afectate și-ar putea reduce cererea de gaz în beneficiul statelor membre mai afectate.
  • Pentru a însoți aceste măsuri, ar putea fi necesară o plafonare administrativă a prețului la gaze la nivelul UE ca răspuns la o întrerupere totală a aprovizionării. În cazul în care este introdus, acest plafon ar trebui să se limiteze la durata situației de urgență din UE și nu ar trebui să compromită capacitatea UE de a atrage surse alternative de aprovizionare cu gaze prin conducte și GNL și de a reduce cererea.
Un proiect de piață a energiei electrice pregătit pentru viitor

Recentul raport ACER concluzionează că elementele fundamentale ale structurii pieței aduc beneficii semnificative consumatorilor. De asemenea, acesta constată că există mai multe modalități de a proteja mai bine consumatorii și de a furniza energie electrică la prețuri accesibile, de a face piața mai robustă și mai rezistentă la șocurile viitoare și de a o alinia în continuare la obiectivele europene ale „Green Deal”.

Prin urmare, Comisia Europeană stabilește o serie de aspecte care trebuie analizate pentru o funcționare optimă a pieței în viitor. Printre acestea se numără instrumente bazate pe piață pentru a proteja consumatorii împotriva volatilității prețurilor, măsuri de îmbunătățire a răspunsului la cerere și de promovare a schemelor de autoconsum individual, semnale de investiții adecvate și o supraveghere mai transparentă a pieței.

Pe baza analizei prezentate astăzi, Comisia Europeană va lansa un proces de evaluare a impactului privind posibilele ajustări ale structurii pieței energiei electrice.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

INTERNAȚIONAL13 hours ago

UE dezvăluie primul parteneriat strategic din istorie cu țările din Golf

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

SUA16 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO21 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.2 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO4 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO4 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL4 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO4 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Team2Share

Trending