Secretarul de stat american, Antony Blinken, și-a intensificat avertismentul împotriva unei invazii a Rusiei în Ucraina, după discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și înainte de o întâlnire, prin videoconferință, cu șefii diplomațiilor din statele membre UE.
”Dacă o singură forță rusă va invada Ucraina, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei. Și, din nou, există și alte lucruri pe care Rusia le-ar putea face, care nu se rezumă la trimiterea efectivă de forțe suplimentare în Ucraina și, din nou, în general, suntem pregătiți împreună cu Europa pentru un răspuns rapid și calibrat și foarte unit. Analizăm fiecare scenariu în parte, ne pregătim pentru fiecare dintre ele”, a explicat Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Secretarul de stat american a ținut să clarifice că administrația americană nu va impune sancțiuni în mod preventiv, încercând să epuizeze toate căile dialogului înainte de a recurge la măsuri economice.
”Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă. Dacă vor fi impuse acum, se pierde efectul de descurajare. Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv construirea în mod unit cu Europa a unor consecințe masive pentru Rusia, sunt menite să influențeze calculul președintelui Putin și să îl determine să renunțe la acțiuni agresive, urmărind, în același timp, diplomația”, a detaliat Blinken.
Washingtonul va prezentat Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.
În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.
Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.
Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.
În cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov.
Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.
Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.
Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly.
Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei.
Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.
”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.
Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
