Concentrarea de trupe în apropiere de frontiera Ucrainei îi permite preşedintelui rus Vladimir Putin să dea un ordin de atac care să fie executat foarte rapid, a declarat miercuri secretarul de stat american, Antony Blinken, aflat într-o vizită la Kiev.
El a adăugat că speră ca Rusia să urmeze o cale diplomatică şi paşnică la întâlnirea pe care o va avea săptămâna aceasta la Geneva cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a detensiona criza legată de Ucraina, transmite Reuters.
“Ştim că există planuri de întărire a forţei (ruse – n. red.) respective, cu un preaviz foarte scurt, pentru a acţiona mai agresiv împotriva Ucrainei”, a spus Blinken în faţa unor diplomaţi, la ambasada americană de la Kiev, informează Agerpres.
Blinken a ajuns miercuri în Ucraina, în contextul îngrijorărilor Kievului şi ale unor aliaţi occidentali cu privire la prezenţa a mii de militari ruşi desfăşuraţi la frontiera ucraineană. El va avea întrevederi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu ministrul afacerilor externe Dmitro Kuleba.
În cursul vizitei sale la Kiev, administraţia SUA a anunţat deblocarea unei sume suplimentare de 200 de milioane de dolari drept ajutor acordat Ucrainei pentru apărare, în timp ce alte forme de sprijin au fost deblocate de Marea Britanie sau NATO. Londra a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, iar NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice.
SUA au anunţat în decembrie acordarea acestei sume de ajutor suplimentar pentru Ucraina, în scop defensiv.
“Susţinem suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi vom continua să acordăm Ucrainei sprijinul de care are nevoie”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat american, care îl însoţeşte pe secretarul de stat Antony Blinken în vizita la Kiev, precizează Agerpres.
Afirmațiile lui Blinken de la Kiev întăresc semnalul transmis cu o zi în urmă de Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Biden, Jen Psaki, a avertizat că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”. De altfel, și șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.
Blinken se va afla joi la Berlin, unde se va întâlni cu omologul său german, Annalena Baerbock. Tot la Berlin, Blinken și Baerbock vor participa la o reuniune “Transatlantic Quad” alături de omologii lor britanic și francez, Liz Truss și Jean-Yves Le Drian. Și șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.
Vineri, el se va întâlni la Geneva cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză.
Și din partea altor membri G7 și NATO se întețesc semnalele de avertisment către Rusia și de susținere față de Ucraina. Aflată tot la Kiev, șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, a avertizat că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure. Un semnal puternic a venit și din partea premierului britanic Boris Johnson, care s-a pronunțat în favoarea dreptului suveran al Ucrainei de a ”aspira la aderarea la NATO” și l-a atenționat pe Vladimir Putin că nu poate ”rescrie normele” internaționale, iar cancelarul german Olaf Scholz a cerut Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina.
Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.
Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.