Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, deoarece Ankara este un aliat important în cadrul NATO.

“Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea“, a scris Stoltenberg pe Twitter după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu.

“Trebuie să fim uniți în acest moment istoric“, a adăugat el.

Spoke with Foreign Minister @MevlutCavusoglu about the decisions by our closest partners #Finland & #Sweden to apply for #NATO membership. #Turkey is a valued Ally & any security concerns need to be addressed. We must stand together at this historic moment.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) May 16, 2022

În același timp, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe turc Sedat Onal, cu care a discutat despre “sprijinul ferm și vocal al Turciei pentru Ucraina” și “despre necesitatea solidarității între aliații și partenerii NATO în confruntarea cu atacul premeditat, neprovocat și nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei și în impunerea unor costuri reale lui Putin și acoliților săi”.

De asemenea, remarcile lui Stoltenberg vin după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei.

El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină “organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.

Citiți și Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

Erdogan s-a poziționat astfel după ce, luni, Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să solicite oficial aderarea la NATO, iar duminică, Finlanda a anunțat că va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUA, Finlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

România salută decizia Suediei de la adera la Alianța Nord-Atlantică și își afirmă sprijinul pentru proces rapid de aderare, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, după ce autoritățile de la Stockholm au luat hotărârea să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO.

“Odată cu aderarea Suediei și Finlandei la familia NATO, alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Romania welcomes Sweden’s decision to apply for @NATO membership, announced today by @SwedishPM Magdalena Andersson. 🇷🇴 fully supports a swift NATO accession process. With 🇸🇪 & 🇫🇮 joining the NATO family, our Alliance will be stronger than ever.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) May 16, 2022

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUA, Finlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin.