Connect with us

INTERNAȚIONAL

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina. Mai mult, într-un comunicat separat, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Washington-ul impune sancțiuni împotriva a patru persoane care au legătură cu activitățile de influență desfășurate de serviciile de informații rusești, menite să destabilizeze Ucraina.

Secretarul de stat american Antony Blinken, miniștrii de externe german și francez Annalena Baerbock și Jean-Yves Le Drian și ministrul de stat britanic James Cleverly au discutat în capitala despre angajamentele diplomatice recente cu Rusia și despre eforturile comune de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei.

Discuțiile au avut loc după dialogurile intense de săptămâna trecută privind propunerile de securitate ale Rusiei, care vizează blocarea accesului Ucrainei spre Occident și încetarea activităților NATO și SUA în țările aliate din Europa de Est, dar și după noi contacte diplomatice ce au avut loc în această săptămână la Kiev, Moscova, Berlin sau Bruxelles.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, cei patru miniștri au discutat “inclusiv despre disponibilitatea aliaților și partenerilor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe pentru astfel de acțiuni”. Ulterior, Antony Blinken a anunțat într-un comunicat că “Statele Unite impun sancțiuni împotriva a patru persoane care au legătură cu activitățile de influență în curs de desfășurare, dirijate de serviciile de informații rusești, menite să destabilizeze Ucraina“.

“Înainte de o potențială invazie ulterioară a Ucrainei, serviciile de informații rusești, în principal Serviciul Federal de Securitate (FSB), o entitate sancționată de SUA, au recrutat cetățeni ucraineni în poziții cheie pentru a avea acces la informații sensibile. FSB se folosește de acești funcționari în încercarea de a crea instabilitate în Ucraina”, a spus el.

În întâlnirea cu omologii său europeni, Blinken a afirmat angajamentul SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

El a declarat că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar Moscova nu se bucură de o “forţă” comparabilă cu a lor. Blinken a insistat că atât SUA, cât şi partenerii lor europeni demonstrează o “unitate” pe care Moscova nu o are.

Occidentalii “acţionează împreună pe o singură voce când este vorba de Rusia. Această unitate ne conferă forţă – o forţă – aş putea adăuga – pe care Rusia nu o are şi nu o poate egala”, a declarat Blinken după întâlnirile de la Berlin, informează Agerpres.

Antony Blinken s-a deplasat la Berlin după o vizită la Kiev, unde a avertizat că Rusia poate ataca foarte rapid Ucraina, înainte de a se îndrepta vineri spre Geneva pentru a se întâlni cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov și a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză.

Annalena Baerbock a găzduit reuniunea miniștrilor de externe ai cvadrilateralei transatlantice după ce s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări de sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”. Tot la Kiev a fost prezentă și șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, care a avertizat că orice incursiune rusă în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Însă, ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

Published

on

© Administrația Prezidențială

România salută decizia Suediei de la adera la Alianța Nord-Atlantică și își afirmă sprijinul pentru proces rapid de aderare, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, după ce autoritățile de la Stockholm au luat hotărârea să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO.

“Odată cu aderarea Suediei și Finlandei la familia NATO, alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

NATO

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

Published

on

© European Union

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson, după cum relatează Deutsche Welle și The Guardian.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Ea a declarat într-o conferință de presă, după o dezbatere parlamentară, că Suedia se va afla “într-o poziție vulnerabilă” în timp ce cererea va fi procesată, dar că se simte “încrezătoare că există sprijin pentru acest lucru în rândul poporului suedez”.

Doctrina de neutralitate a Suediei este adesea datată din secolul al XIX-lea, deoarece țara nu a mai fost în stare de război de la sfârșitul campaniei militare suedeze împotriva Norvegiei din 1814 și după Congresul de Pace de la Viena din 1814-1815. Atât în perioada celor două războaie mondiale, cât și în timpul Războiului Rece, Suedia și-a menținut neutralitatea în materie de politică externă și de securitate.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este “cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

SUA

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

Published

on

© Valdis Dombrovskis/ Twitter

Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat luni noi inițiative lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară, controlul exporturilor, tehnologia emergentă, infrastructura digitală și comerțul, arată o declarație comună emisă de președintele american Joe Biden și de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyene după cea de-a doua reuniune ministerială a Consiliului SUA – UE pentru comerț și tehnologie (TTC), desfășurată în Franța.

Creat în baza deciziilor de la summitul UE – SUA din iunie 2021 pentru a stabili regulile de conduită pentru o economie a secolului XXI și pentru tehnologiile digitale și emergente, TTC a devenit, în mai puțin de un an, un pilon al cooperării transatlantice. Potrivit Casei Albe, Statele Unite și UE și-au rezolvat problemele bilaterale de lungă durată, precum “dezacorduri privind tarifele vamale” și au “valorificat puterea parteneriatului nostru pentru a contracara practicile de denaturare a comerțului care nu sunt de piață și pentru a răspunde rapid la războiul lui Putin cu sancțiuni fără precedent și măsuri de control al exporturilor”.

La reuniunea din Franța, desfășurată sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE, Statele Unite au fost reprezentate de secretarul de stat Antony Blinken, secretarul pentru comerț Gina Raimondo și reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, Katherine Tai, iar Uniunea Europeană de vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis.

Au mai participat și miniștrii francezi de externe și de finanțe, Jean-Yves Le Drian și Bruno Le Maire, în timp ce din partea Comisiei Europene a mai fost prezent și comisarul european pentru piață internă Thierry Breton.

Oficialii participanți “au construit pe o bază solidă și au anunțat noi inițiative privind lanțurile de aprovizionare, securitatea alimentară, controlul exporturilor, tehnologia emergentă, infrastructura digitală, comerțul și multe altele. Aceste inițiative vor consolida valorile noastre comune, vor susține competitivitatea noastră globală și vor aduce beneficii lucrătorilor și familiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului”, au consemnat Biden și von der Leyen.

“Pornind de la aceste succese, Statele Unite și Uniunea Europeană, unde locuiesc 780 de milioane de persoane care împărtășesc valori democratice și care au cea mai mare relație economică din lume, vor avansa agenda TTC în ceea ce privește o serie de politici și inițiative economice și tehnologice critice menite să consolideze economiile noastre bilaterale, să facă față provocărilor geopolitice actuale și să actualizeze regulile economiei globale”, a mai precizat Casa Albă.

Conform administrației americane și Comisiei Europene, Consiliul pentru comerț și tehnologie SUA – UE a ajuns la o serie rezultate-cheie:

Intensificarea schimbului de informații privind exporturile de tehnologie critică din SUA și UE cu un accent inițial pe Rusia și pe alți potențiali evazioniști ai sancțiunilor;

Coordonarea politicilor de acordare a licențelor din SUA și UE și cooperarea cu parteneri din afara Statelor Unite și a Uniunii Europene;

Elaborarea unei foi de parcurs comune privind instrumentele de evaluare și de măsurare pentru inteligență artificială și o gestionare a riscurilor, precum și a unui proiect comun privind tehnologiile de îmbunătățire a confidențialității;

– Crearea unui mecanism de informare strategică în materie de standardizare (SSI) între SUA și UE pentru a permite schimbul de informații privind dezvoltarea standardelor internaționale;

Un sistem de avertizare timpurie pentru a prevedea și a aborda mai bine eventualele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, precum și o abordare transatlantică a investițiilor în semiconductori, menită să asigure securitatea aprovizionării;

– Un grup operativ specializat pentru a promova utilizarea furnizorilor de TICS de încredere/care nu prezintă riscuri ridicate, prin finanțarea implementărilor în țările terțe;

Un nou cadru de cooperare privind aspectele legate de integritatea informațiilor în situații de criză, în special pe platformele digitale, cu accent pe problemele actuale legate de agresiunea rusă, inclusiv acțiunile Rusiei de manipulare și cenzurare a informațiilor;

Un dialog privind comerțul și munca, axat pe părțile interesate, pentru a discuta opțiunile de politică în vederea promovării drepturilor muncii recunoscute la nivel internațional și pentru a ajuta lucrătorii și firmele să realizeze cu succes tranziții digitale și ecologice, să rămână competitive la nivel mondial și să se bucure de o prosperitate largă și favorabilă incluziunii;

– Un dialog timpuriu privind preocupările comerciale comune referitoare la măsurile sau inițiativele țărilor terțe și un mecanism de consultare în fază incipientă cu privire la barierele bilaterale care pot dezavantaja economia transatlantică;

– Un dialog politic menit să elaboreze răspunsuri la provocările globale în materie de securitate alimentară cauzate de agresiunea rusă în Ucraina;

– Un ghid SUA-UE privind cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii, ale căror activități sunt afectate în mod disproporționat de amenințările cibernetice.

Citiți și UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

Continue Reading

Facebook

NATO8 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE4 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending