Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Capitol istoric pentru Uniunea Europeană. S-au împlinit 40 de ani de când cetățenii UE și-au ales în mod direct reprezentanții în Parlamentul European

Published

on

©europarl.europa.eu

Astăzi, 10 iunie 2019, se împlinesc 40 de ani de când cetățenii UE și-au ales în mod direct reprezentanții în Parlamentul European. La 10 iunie 1979  a început un nou capitol în istoria familiei europene.

Acum două săptămâni, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

Citiți și: BEC: Rezultate FINALE. Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj pe Twitter prin care dorește: „Să continuăm să facem istorie împreună.”

 


Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Parlamentul are trei roluri principale: legislativ, de control și bugetar.

Rolul legislativ înseamnă că adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene, ia decizii cu privire la acordurile internaționale sau cu privire la extinderea UE, sau revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.

Prin rolul de control alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze. Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE. Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă. Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană. Adresează interpelări Comisiei și Consiliului. Participă la misiuni de observare a alegerilor.

Parlamentul European a fost înființat în 1952 ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului; în 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc în 1979. Are 3 sedii: Strasbourg, Bruxelles și Luxemburg.

Rol bugetar înseamnă că stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul și aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).

Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani. 

Cum lucrează Parlamentul?

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.

  • Comisiile pregătesc legislația.
    Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor politice.
  • Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.
    Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Următoul Parlament European

Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic. Gurpurile politice trebuie să îşi anunţe componenţa până pe 24 iunie.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentul, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

Published

on

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe), în calitate de membru în grupul de lucru pentru sănătate din Conferința privind Viitorul Europei, a reiterat importanța realizării unei Uniuni a Sănătății, în contextul în care sistemele de sănătate ale statelor membre suferă inegalități prea mari în materie de calitate, iar europenii ajung să nu mai aibă aceeași șansă la viață.

„Sistemul nostru de sănătate este un dezastru întreținut de rețele de căpușare a banilor care se opun oricăror încercări de reforme și care fac ca medicii și personalul medical să plece disperați din țară. Orice statistici am citi, dar și uitându-ne cu ochiul liber la cum mor oamenii în spitale cu zile din cauza infecțiilor nosocomiale, a incendiilor, a defecțiunii echipamentelor sau lipsei de oxigen, cum a fost astăzi cazul la Târgu Cărbunești, suntem ultimii din UE”, a semnalat deputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Din cauza intereselor care blochează schimbarea în bine a sistemului românesc de sănătate, eurodeputatul Alin Mituța apelează la ajutorul european pentru a-l salva: „La nivel național am văzut cum orice încercare de schimbare este blocată de încrengătura de interese care nu vrea decât perpetuarea căpușării sistemului, așa încât cred că ajutorul de la nivel european poate fi salvarea noastră.”

„Tocmai de aceea am ales să fac parte din grupul de lucru pentru sănătate din Conferința privind Viitorul Europei iar astăzi, la reuniunea acestui grup am cerut mai mulți bani europeni în sănătate, dar și mai important, am cerut ca UE să stabilească urgent standarde minime de calitate pentru serviciile medicale în întreaga Uniune”, a mai adăugat acesta.

Potrivit europarlamentarului, UE are nevoie de o bază comună care să asigure accesul egal la tratament medical adecvat pentru toți cetățenii europeni, indiferent de statul membru în care se află: „Într-o adevărată Uniune este o rușine să avem sisteme de sănătate atât de diferite în termeni de calitate, unele fiind de-a dreptul înapoiate.”

Astfel, în cadrul reuniunii grupului de lucru de ieri, deputatul european Alin Mituța dincolo de mai multe resurse și de standarde comune de calitate:

  • Planul European pentru Cancer ar putea fi folosit ca model pentru noi planuri pentru alte patologii care afectează un număr tot mai mare de europeni, cum ar fi bolile cardiovasculare sau problemele de sănătate mintală;
  • Avem nevoie și de o listă de medicamente esențiale la nivelul UE. UE ar trebui să garanteze disponibilitatea acestor medicamente pentru toți cetățenii prin negocieri comune privind prețurile, achiziții comune sau stocuri pentru situații de urgență;
  • Am putea utiliza mai bine Rețelele Europene de Referință, care sunt un instrument bun, dar care ar trebui finanțat mai bine și extins la tratamente complexe, cum ar fi transplantul de organe, tratamentul pacienţilor cu arsuri grave sau alte tratamente cu înaltă specializare;
  • Avem nevoie de un plan de acțiune al UE pentru bolile rare, care ar trebui să țină cont de faptul că cele 30 de milioane de oameni care trăiesc cu boli rare în UE au dificultăți în a găsi diagnosticul și tratamentul pentru boala lor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending