Astăzi, 10 iunie 2019, se împlinesc 40 de ani de când cetățenii UE și-au ales în mod direct reprezentanții în Parlamentul European. La 10 iunie 1979 a început un nou capitol în istoria familiei europene.
Acum două săptămâni, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.
Citiți și: BEC: Rezultate FINALE. Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European
În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj pe Twitter prin care dorește: „Să continuăm să facem istorie împreună.”
40 years ago we started a new chapter of our shared history.
EU citizens directly elected their representatives in the European Parliament on 10 June 1979.
Two weeks ago we saw the highest turnout in 20 years.
Let’s continue making history together.#EUarchives pic.twitter.com/b4XT01QK1j— European Commission ?? (@EU_Commission) 10 iunie 2019
Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Parlamentul are trei roluri principale: legislativ, de control și bugetar.
Rolul legislativ înseamnă că adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene, ia decizii cu privire la acordurile internaționale sau cu privire la extinderea UE, sau revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.
Prin rolul de control alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze. Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE. Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă. Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană. Adresează interpelări Comisiei și Consiliului. Participă la misiuni de observare a alegerilor.
Parlamentul European a fost înființat în 1952 ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului; în 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc în 1979. Are 3 sedii: Strasbourg, Bruxelles și Luxemburg.
Rol bugetar înseamnă că stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul și aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).
Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani.
Cum lucrează Parlamentul?
Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.
- Comisiile pregătesc legislația.
Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor politice. - Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.
Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Următoul Parlament European
Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic. Gurpurile politice trebuie să îşi anunţe componenţa până pe 24 iunie.
Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentul, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.
Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii
