Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Capitol istoric pentru Uniunea Europeană. S-au împlinit 40 de ani de când cetățenii UE și-au ales în mod direct reprezentanții în Parlamentul European

Published

on

©europarl.europa.eu

Astăzi, 10 iunie 2019, se împlinesc 40 de ani de când cetățenii UE și-au ales în mod direct reprezentanții în Parlamentul European. La 10 iunie 1979  a început un nou capitol în istoria familiei europene.

Acum două săptămâni, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 51,07% (potrivit celor mai recente estimări) la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50.94%.

Citiți și: BEC: Rezultate FINALE. Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj pe Twitter prin care dorește: „Să continuăm să facem istorie împreună.”

 


Parlamentul European este un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Parlamentul are trei roluri principale: legislativ, de control și bugetar.

Rolul legislativ înseamnă că adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene, ia decizii cu privire la acordurile internaționale sau cu privire la extinderea UE, sau revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.

Prin rolul de control alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze. Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE. Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă. Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană. Adresează interpelări Comisiei și Consiliului. Participă la misiuni de observare a alegerilor.

Parlamentul European a fost înființat în 1952 ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului; în 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au avut loc în 1979. Are 3 sedii: Strasbourg, Bruxelles și Luxemburg.

Rol bugetar înseamnă că stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul și aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).

Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al UE. Este ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani. 

Cum lucrează Parlamentul?

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.

  • Comisiile pregătesc legislația.
    Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor politice.
  • Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.
    Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Următoul Parlament European

Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic. Gurpurile politice trebuie să îşi anunţe componenţa până pe 24 iunie.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentul, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu, despre rezultatele întâlnirii Trump-Iohannis: România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele SUA

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, este de părere că România trebuie să își îmbunătățească climatul investițional în domeniul energie pentru ca Exxon să continue să investească în exploatarea și extracția gazelor din Marea Neagră.

Prezent la B1 TV, unde a analizat vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington și Declarația Comună adoptată împreună cu Donald Trump, fostul șef al statului a spus că declarația este o listă consistentă de asumări, referindu-se deopotrivă la dezvoltarea tehnologiei 5G și la securitatea energetică, inclusiv în ce privește dezvoltarea domeniului energiei nucleare civile în România.

Referitor la punctul din declaraţie privind comunicaţiile 5G şi implicarea investitorilor chinezi, Băsescu a spus că “aici România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele Trump”.

Fostul şef al statului s-a referit şi la capitolul din declaraţia comună care prevede analizarea unor modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. 

“Trebuie să îmbunătăţim climatul investiţional că altfel Exxon nu vine să scoată gazele. Deci mesajul este clar şi trebuit citit ca atare”, consideră Traian Băsescu, eurodeputat PMP și PPE.

Fostul preşedinte a vorbit şi despre încurajarea colaborării în domeniul energiei nucleare civile prevăzută în declaraţia comună, spunând, în context: “Deci noi facem reactoarele şi nu China”.  

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

Continue Reading

Eugen Tomac

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, eurodeputatul Eugen Tomac: ”Nu putem construi un viitor sănătos, dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria națiunii noastre”

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP,PPE) își exprimă recunoștința pentru românii care au murit în urma represiunii staliniste, în urmă cu 80 de ani și a subliniat în mesajul său că: ”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre.”

Reamintim că acum 80 de ani, la Moscova a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, o înțelegere între naziști și sovietici îndreptată împotriva României, țărilor Baltice și a Poloniei, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru.

”Abia astăzi, la 80 de ani de la semnarea acestei înțelegeri criminale, Kremlinul a recunoscut oficial și a prezentat documentul care demonstrează complicitatea lui Stalin la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin această înțelegere cu Hitler”, transmite acesta.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Comemorarea vicitimelor ”este o chestiune ce ține de demnitatea statului român”, subliniază Eugen Tomac.

În acest context, eurodeputatul Eugen Tomac critică autoritățile române pentru modul în care comemorează victimele țării noastre, realizând o antiteză cu celelalte țări afectate de același pact: ”În timp ce în țările baltice astăzi este zi de doliu și cetățenii Estoniei, Letoniei și Lituaniei își comemorează victimele represiunilor staliniste, în România nimeni nu a aprins măcar o lumânare în memoria a sute de mii de cetățeni români nevinovați, omorâți după anexarea teritoriilor românești în urma Pactului Ribbentrop – Molotov. Nici Președintele, nici reprezentanții Guvernului sau ai Parlamentului.”

”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, ministrul Apărării din Federația Rusă, Serghei Șoigu, se află astăzi la Chișinău pentru a serba “eliberarea” Basarabiei, iar potrivit eurodeputatului, acest lucru reprezintă ”un gest sfidător la adresa României”: ”Rusia ne sfidează și îi umilește din nou pe români, iar România, prin decidenții săi de astăzi, a luat poziția înțeleptului care nu vede și nu aude!”

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și deține primul mandat de deputat în Parlamentul European, făcând parte din cea mai mare familie politică, cea a Popularilor Europeni. Eurodeputatul PMP și PPE este activ în Parlamentul European în următoarele comisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Mai multe infoarmații despre activitatea europarlamentarului, aici.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu, despre Declarația Comună de la Washington: Nu aș fi dat niciodată un mesaj împotriva Germaniei împreună cu SUA

Published

on

Fostul președinte al României și actual membru al Parlamentului European, Traian Băsescu, consideră că Declarația Comună semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis este o listă consistentă de asumări, unele pe care nu le-ar fi semnat în calitate de șef de statului și oferind ca exemplu în acest sens poziționarea față de Nord Stream 2.

Prezent la B1 TV, fostul președinte a spus că în ce privește opoziția președinților Trump și Iohannis față de construcția conductei Nord Stream 2 nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE. 

În ceea ce priveşte opoziţia faţă de Nord Stream 2, fostul preşedinte a spus că nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE.  

Opoziția pentru Nord Stream 2. Nu m-aș fi dus niciodată în SUA să lovesc în Germania. Gândiți-vă că această declarație e citită în toate cancelariile. Avem un parteneriat strategic împreună cu Statele Unite, dar suntem în Europa şi în UE şi crizele le-am trecut împreună cu Germania” a mai spus Traian Băsescu, eurodeputat și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending