Uniunea Europeană este pregătită să se opună tuturor tipurilor de presiune politică și măsurilor coercitive aplicate împotriva oricărui stat membru, au transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, într-o primă reacție la măsurile adoptate de China împotriva Lituaniei.

”UE a fost imformată că transporturilor lituaniene nu le este permisă trecerea prin vama chineză și că cererile de importat din Lituania sunt respinse. Suntem în strânsă legătură cu guvernul lituanian și strângem în timp util informații prin intermediul Delegației UE din Beijing. De asemenea, luăm legătură cu autoritățile chineze pentru a clarifica rapid situația”, menționează cei doi într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Aceștia au subliniat că ”unitatea și solidaritatea în interiorul UE rămân esențiale pentru susținerea intereselor și valorilor noastre în relațiile cu toate țările”.

”UE este pregătită să se opună tuturor tipurilor de presiune politică și măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru. Dezvoltarea relațiilor bilaterale ale Chinei cu fiecare stat membru al UE în parte are un impact asupra relațiilor globale UE-China. În cazul în care informațiile primite se vor confirma, UE va evalua, de asemenea, compatibilitatea acțiunii Chinei cu obligațiile sale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului”, mai este precizat în comunicatul mai sus amintit.

Borrell și Dombrovskis au dat asigurări că Uniunea Europeană ”își menține angajamnetul față de politica <<o singură Chină>> și recunoaște guvernul Republicii Populare Chineze ca fiind singurul guvern al Chinei. În cadrul acestei politici stabilite de mult timp, UE va continua cooperare și schimburile cu Taiwan în domenii de interes comun”.

China a impus un blocaj vamal asupra exporturilor lituaniene, pe fondul unei dispute diplomatice declanșate de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să își deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Acesta este motivul pentru care ministrul lituanian de externe a solicitat sprijinul Uniunii Europene, atrăgând atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile” exercitate de China care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Lideri din întreaga lume i-au transmis miercuri felicitări noului cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, după alegerea sa de către parlamentul federal de la Berlin, transmit agenţiile de presă internaţionale, potrivit Agerpres.

Președintele Franţei, Emmanuel Macron, a salutat miercuri alegerea lui Scholz. „Dragă Olaf, să scriem împreună continuarea. Pentru francezi, pentru germani, pentru europeni”, a scris Macron pe Twitter.

Cher @OlafScholz, la suite, nous l’écrirons ensemble. Pour les Français, pour les Allemands, pour les Européens. À vendredi ! Das nächste Kapitel werden wir zusammen schreiben. Für die Franzosen, für die Deutschen, für die Europäer. Wir sehen uns am Freitag!

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 8, 2021

Palatul Elysee a confirmat că președintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima lor întrevedere bilaterală după instalarea în funcție a șefului guvernului federal de la Berlin pentru a marca “continuarea” cooperării bilaterale în interesul Franței, Germaniei și Europe. 

Citiți și: Emmanuel Macron, ultim omagiu pentru Angela Merkel: Mulțumesc pentru că m-ai învățat multe lucruri și m-ai acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos

Reacții au venit și din partea președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel. Aceștia l-au felicitat pentru Olaf Scholz în urma alegerii în funcția de cancelar federal.

„Felicitări, Olaf Scholz, pentru alegerea ta şi numirea în funcţia de cancelar federal. Îţi doresc un început bun şi mă bucur să ne continuăm colaborarea cu deplină încredere pentru o Europă puternice”, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.

Herzlichen Glückwunsch, lieber @OlafScholz, zur Wahl und Ernennung als Bundeskanzler.

Ich wünsche einen guten Start und freue mich auf eine weitere vertrauensvolle Zusammenarbeit für ein starkes Europa.#StrongerTogether#NextGenerationEU

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 8, 2021

De asemenea, și președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj de felicitare către noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, subliniind că așteaptă să lucreze împreună cu acesta la nivel bilateral și în cadrul Consiliului European.

Kremlinul şi-a exprimat dorinţa de a stabili o „relaţie constructivă” între preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi noul cancelar. „Contăm pe o continuitate”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a făcut apel la promovarea relaţiilor între ţara sa şi Germania la un nou nivel. El a arătat că Beijingul ar dori să profite de ocazia aniversării a 50 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, anul viitor, pentru consolidarea şi aprofundarea încrederii politice reciproce, pentru extinderea schimburilor şi a cooperării.

Liderul chinez a apreciat că cele două state sunt parteneri strategici, iar în timp au ajuns la un respect reciproc, căutând punctele comune şi lăsând la o parte diferendele, urmărind o cooperare reciproc avantajoasă care a dat rezultate pentru ambele ţări, ambele popoare şi pentru întreaga lume, transmite Xinhua.

Din partea Beijingului, i-a transmis felicitări lui Scholz şi premierul Li Keqiang.

Susţinut de Partidul Social-Democrat (SPD), de Verzi şi de Partidul Liber-Democrat (FDP), Scholz, în vârstă de 63 de ani, a primit 395 de voturi din totalul celor 736 în Bundestag.

Partidul Social-Democrat, Verzii şi FDP au semnat marţi, la Berlin, acordul de coaliţie care permite instalarea noului guvern, alcătuit dintr-un număr egal de femei şi bărbaţi, posturi cheie precum cel de ministru de externe, de interne şi al apărării fiind ocupate de femei.

Semnarea acordului de coaliţie guvernamentală, un document de 177 de pagini, a fost etapa finală a unui proces de negocieri care a durat aproape 10 săptămâni.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc (25,7%) și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag.

De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic (24,1%) din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Președintele american Joe Biden a avut o videoconferinţă cu principalii săi aliaţi europeni în urma discuției neconcludente purtate marți cu liderul rus Vladimir Putin, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, citat de agenţia de presă DPA, potrivit Agerpres. 

Joe Biden a vorbit marţi seara cu cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi şi premierul britanic Boris Johnson.

În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat „sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Seibert.

Toţi participanţii au accentuat nevoia ca Rusia „să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk”, a adăugat purtătorul de cuvânt german.

Convorbirile prin videoconferinţă între preşedinţii american şi rus Joe Biden şi Vladimir Putin s-au încheiat marţi, la puţin timp după ora 17.00 GMT, pe fondul temerilor privind o escaladare militară a tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană. 

În cadrul discuțiilor care, potrivit Casei Albe, s-au întins pe parcursul a două ore și un minut, liderul american i-a transmis omologului său rus că Rusia se va confrunta cu „sancțiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina.

În schimb, potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a denunțat potențialul militar în creștere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut „garanții” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Citiți și: SUA anunță că vor “răspunde pozitiv” la solicitările militare ale României și aliaților de pe flancul estic în cazul unei invazii ruse în Ucraina: Ne vom fortifica aliații NATO

Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut apel la dezescaladare și la o revenire la diplomație și negocieri politice.

Cei doi președinți au însărcinat echipele lor să dea curs situației, iar SUA vor face acest lucru în strânsă coordonare cu aliații și partenerii, mai arată sursa citată. În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru iniţiative şi “un proces de aplanare” a tensiunilor cu Moscova, în contextul în care țara sa preia de la 1 ianuarie 2022 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Mai mult, Emmanuel Macron, va discuta ”în următoarele zile” cu omologii săi ucrainean, Volodimir Zelenski, și rus, Vladimir Putin, după un summit virtual între liderul de la Kremlin și Joe Biden, pentru a evita o escaladare militară în Ucraina, a anunțat marți Palatul Elysee.