Facebook a eliminat trei miliarde de conturi false în ultimele 6 luni, atingând un maxim istoric în activitatea companiei de luptă împotriva dezinformării și știrilor false, potrivit celui mai recent raport de activitate, relatează BBC.  De asemenea, mai mult de șapte milioane de postări care incită la ură au fost eliminate, între octombrie 2018 și martie 2019.

Pentru prima dată, Facebook a raportat, de asemenea, câte acțiuni de înlăturare a conținutului au fost contestate și câte au fost reactivate online după revizuire.

Conturi false

În ceea ce privește conturile false,  creșterea numărului acestora s-a datorat metodelor automatizate folosite de actori rău intenționați pentru a crea un număr cât mai mare, într-un timp scurt. Însă rețeaua de socializare a acționat prompt și a șters majoritatea acestora în câteva minute, înainte de a avea ocazia să ,,provoace rău”, mai relatează BBC. 

Rețeaua socială va raporta de acum încolo și în privința postărilor eliminate care promovau vânzarea de ,,bunuri reglementate”, cum ar fi drogurile și armele.

Facebook a declarat că a luat măsuri împotriva a peste un milion de încercări de vânzare de arme în perioada de șase luni acoperită de raport.

Pentru anumite tipuri de conținut, cum ar fi imaginile cu privire la abuzul sexual asupra copiilor, violența și propaganda teroristă, raportul estimează cât de des a fost văzut acest conținut de oamenii de pe Facebook.

Raportul a spus că, din fiecare 10.000 de postări vizualizate pe Facebook:

• mai puțin de 14 persoane au văzut nuditate
• aproximativ 25 de persoane au văzut violență sau conținut grafic
• mai puțin de trei persoane au văzut imagini despre abuzul asupra copiilor sau despre propaganda teroristă

În ansamblu, aproximativ 5% din utilizatorii activi lunar pe Facebook erau conturi false.

Contestații

Pentru prima dată, raportul arată că între ianuarie și martie 2019 s-au făcut mai mult de un milion de apeluri după ce postările au fost șterse pentru promovarea unui discurs care incită la ură. Ca urmare, aproximativ 150.000 de postări despre care s-a constatat că nu au încălcat politica privind discursurile de ură au fost repostate în perioada respectivă.

Theresa May și-a anunțat vineri, la o zi distanță după ce britanicii au participat la alegerile europene, demisia din poziția de prim-ministru al Marii Britanii, punând astfel capăt speculațiilor privind o eventuală plecare din funcție.

”Este în interesul țării să vină un nou prim-ministru. Voi demisiona din funcția de lider al Partidului Conservator pe 7 iunie pentru ca un nou lider să fie ales. (…) Va trebui ca succesorul meu să livreze rezultatele referendumului privind Brexit”, a spus May, care cel mai probabil va participa la ultimul său Consiliu European pe 28 mai, la reuniunea informală pentru negocieri privind stabilirea viitoarei conduceri a instituțiilor UE.

“Această țară este o Uniune. Nu este doar o familie a patru națiuni. Dar o uniune de oameni – noi toți. Indiferent de fundalul nostru, de culoarea pielii noastre sau de cine ne place. Stăm împreună. Și împreună avem un viitor minunat. Politica noastră poate fi sub presiune, dar există atât de multe lucruri care sunt bune pentru această țară. Atât de multe pentru a fi mândri despre. Atât de multe pentru a fi optimisți despre”, a susținut aceasta, conform The Guardian.

Cu vocea tremurândă, May a spus că a fost “onoarea vieții mele să fiu a doua femeie prim-ministru, dar cu siguranță nu ultima” și că a fost o ”onoare să servesc țara pe care o iubesc”.

Theresa May va demisiona din funcția de lider al Partidului Conservator vineri, 7 iunie, iar procesul de selecție a unui nou lider va începe săptămâna următoare. Astfel, May va fi în funcție pentru a-l primi pe președintele Donald Trump în vizita pe care liderul SUA o va efectua la Londra, la invitația Reginei Elisabeta a II-a, însă Marea Britanie va fi reprezentată de un nou prim-ministru la Consiliul European din 20-21 iunie, acolo unde este așteptată o decizie privind noul leadership al instituțiilor UE.

May a recurs la acest gest politic după ce la începutul săptămânii a făcut o nouă propunere Parlamentului pentru a aproba acordul privind Brexit, respins deja de 3 ori de Parlament.

Aceasta a făcut marți una din ultimele sale încercări în calitate de titular al guvernului de la Londra în direcția finalizării Brexit, anunțând că guvernul pe care îl conduce va include în proiectul de lege pentru retragerea din Uniunea Europeană cerinţa ca parlamentarii să voteze asupra organizării unui nou referendum pe tema Brexit.

Theresa May, care a agreat recent să se retragă din funcția în luna iunie, a prezentat atunci ceea ce ea însăși a numit ”o ofertă de 10 puncte pentru toată lumea din parlament” pentru a aproba legislația, inclusiv garanția unui vot pentru parlamentari cu privire la organizarea unui al doilea referendum.

Rusia a refuzat să-i acorde viză de intrare pe teritoriul său fostului subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice Victoria Nuland, au relatat joi seara agenția de presă rusă RIA Novosti și cotidianul Kommersant, citând surse din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova, informează Agerpres.

Responsabili ai MAE rus au explicat că Victoria Nuland se află pe aşa-numita ”listă neagră” cu oficiali americani cărora le este interzis accesul pe teritoriul Federaţiei Ruse. Este vorba de o listă alcătuită de Moscova ca răspuns la sancţiunile instituite de către Statele Unite ale Americii împotriva unor înalţi responsabili ruşi. Listele cu sancţiuni din partea Rusiei nu au fost niciodată publicate integral.

În 2016, din cauza faptului că figura pe această ”listă neagră”, fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, nu a putut să intre în Rusia.

Conform Kommersant, Nuland solicitase viză pentru a vizită în Moscova unde urma să participe la o conferință internațională cu caracter închis, organizată de Consiliul rus pentru afaceri internaționale (RSMD), Societatea de politică externă din Germania (German Council on Foreign Relations, DGAP) şi The Johns Hopkins University School of Advanced International Studies (SAIS). Forumul s-a desfăşurat în zilele de 20 şi 21 mai în capitala rusă.

Potrivit publicației Vzgliad, atitudinea critică a Moscovei faţă de Victoria Nuland se explică prin rolul ei în modelarea politicii SUA în spaţiul postsovietic. Îndeosebi, Kremlinul a denunţat rolul ei în evenimentele din toamna-iarna lui 2013 de la Kiev, când s-a deplasat în Maidan Nezaliojnosti (Piaţa Independenţei) şi a împărţit sandvişuri participanţilor la acţiunile de protest antiguvernamentale.

Totuşi, Nuland venise la Kiev într-un efort de detensionare a situaţiei, înainte ca trupele antirevoltă să înceapă să tragă asupra manifestanţilor. Mişcarea de contestare a culminat în ianuarie 2014 cu venirea forţelor prooccidentale la putere în Ucraina şi cu fuga preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la Moscova. Kremlinul a denunţat o ”lovitură de stat” în Ucraina, orchestrată de SUA şi Occident, şi de atunci nu şi-a schimbat poziţia.