Connect with us

CONSILIUL UE

Cazul Navalnîi: De la București, ministrul spaniol de externe solicită eliberarea opozantului rus. Ministrul român îi cere șefului diplomației UE să transmită un semnal puternic în vizita la Moscova

Published

on

© Ministerio de Asuntos Exteriores, Unión Europea y Cooperación de España/ Twitter

Ministrul spaniol de externe, Arancha Gonzalez Laya, a declarat, miercuri, în cadrul unei vizite la București, că detenţia opozantului rus Aleksei Navalnîi este “arbitrară”, fiind solicitată eliberarea acestuia, iar mesajul său fiind întărit de omologul român Bogdan Aurescu.

Într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Bogdan Aurescu, Arancha Gonzalez Laya a amintit că Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, se va afla în vizită oficială în Rusia de joi până sâmbătă, iar această deplasare va arăta “ce cale trebuie să aleagă Uniunea Europeană”.

“În ceea ce îl priveşte pe Aleksei Navalnîi, vedem această decizie ca fiind arbitrară, nu doar decizia în sine, dar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat că este într-adevăr o detenţie arbitrară. Am solicitat autorităţilor ruse să îl elibereze pe domnul Navalnîi. Acum, referitor la răspunsul adoptat de Europa, pe lângă poziţia foarte fermă cu privire la detenţie, vom vedea ce se va întâmpla la nivelul Uniunii Europene”, a spus şefa diplomaţiei spaniole, potrivit Agerpres.

“Însă, în ceea ce priveşte arestarea arbitrară a cetăţenilor liberi, acesta este un lucru asupra căruia trebuie să fim foarte clari, pentru că discutăm despre încălcarea drepturilor omului, despre libertăţi fundamentale, principii pe care Spania le are în cadrul politicii sale externe şi, desigur, vom insista în continuare prin toate mijloacele posibile”, a subliniat Arancha Gonzalez Laya.

La rândul său, ministrul Bogdan Aurescu şi-a exprimat speranţa ca vizita Înaltului Reprezentant în Rusia “să reprezinte oportunitatea de a transmite un semnal foarte puternic”.

“De asemenea, în ceea ce priveşte arestarea şi condamnarea domnului Navalnîi, în 2017, CEDO a dat o sentinţă în acest sens, care era cât se poate de clară şi cred că este important ca Rusia să îşi respecte angajamentele internaţionale”, a punctat şeful diplomaţiei române.

El a menţionat că relaţia Rusia – Uniunea Europeană este deja inclusă pe agenda următoarei reuniuni a miniştrilor din UE.

“UE şi statele membre nu pot să pretindă că astfel de lucruri nu există”, a evidenţiat Aurescu.

Vizita la Bucureşti a ministrului spaniol al Afacerilor Externe are loc în contextul celebrării, în 2021, a 140 de ani de relaţii diplomatice România – Spania, iar în cadrul acesteia este pregătită prima reuniune comună a celor Guvernelor celor două ţări, planificată în acest an. La București, Arancha Gonzalez Laya a avut întrevederi și cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu.

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, au cerut marți seară eliberarea imediată și necondiționată a lui Aleksei Navalnîi, solicitare ce survine după condamnarea opozantului rus și cu două zile înainte de vizita lui Josep Borrell la Moscova.

Un tribunal din Moscova l-a condamnat marţi pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, critic acerb al Kremlinului și al președintelui Vladimir Putin, la trei ani şi jumătate de închisoare, după ce a decis că acesta a încălcat condiţiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014, dar a spus că termenul său de închisoare va fi scurtat pentru timpul în care s-a aflat în arest la domiciliu.

Reacții au venit și din partea președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Angela Merkel. De asemenea, șefii diplomațiilor de la Berlin și de la Washington, Heiko Maas și Antony Blinken au criticat marți decizia unui tribunal din Rusia, care l-a condamnat pe opozantul rus Aleksei Navalnîi, cerând eliberarea necondiționată și imediată a acestuia. Maas și Blinken au invocat o decizie din 2017 a Curții Europene a Drepturilor Omului care arată că o condamnare a lui Navalnîi din 2014 a fost “ilegitimă, arbitrată și motivată politic”, precizând că același lucru este aplicabil și în cazul sentinței de marți.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Protecție civilă: Consiliul UE a adoptat noi norme prin care va permite Uniunii și statelor membre să se pregătească mai bine pentru dezastrele naturale

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat luni un regulament pentru consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE, prin care va permite Uniunii și statelor membre să se pregătească mai bine pentru dezastrele naturale și cele provocate de om și să reacționeze mai rapid atunci când acestea se produc, inclusiv în cazurile care afectează majoritatea statelor membre simultan, precum o pandemie, informează un comunicat. 

De asemenea, textul stabilește finanțarea mecanismului de protecție civilă în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027.

„Mecanismul de protecție civilă al UE este o emblemă a solidarității Uniunii atât în interiorul frontierelor noastre, cât și în străinătate. În 2020 a fost activat de 102 ori și a oferit sprijin pentru 77 de țări din întreaga lume. Pandemia COVID-19 și-a pus funcționarea la încercare și ne-a arătat că trebuie să mergem mai departe. Odată cu triplarea bugetului și cu noile norme, vom fi mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem la crizele viitoare, indiferent de natura lor”, a declarat ministrul portughez al afacerilor interne, Eduardo Cabrita. 

Normele propuse vor permite Comisiei Europene să remedieze lacunele din domeniul transporturilor și logisticii și, în caz de urgență, să achiziționeze în mod direct anumite capacități suplimentare prin rescEU. Capacitățile rescEU, precum și cele găzduite de statele membre, vor fi finanțate integral din bugetul UE.

Prevenirea și pregătirea vor fi îmbunătățite în temeiul regulamentului propus. Comisia, în cooperare cu statele membre, va defini și va dezvolta obiectivele UE în materie de rezistență la dezastre în domeniul protecției civile.

Textul prevede un total de 1263 milioane de euro în fonduri pentru perioada 2021-2027. De asemenea, include o sumă de până la 2 miliarde de euro pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de protecția civilă pentru a aborda impactul crizei COVID-19 prevăzut în instrumentul de redresare al UE. Această sumă reprezintă o creștere de peste trei ori față de bugetul 2014-2020 și reflectă consolidarea răspunsului colectiv al UE la dezastre, inclusiv instituirea recentă a unei rezerve de capacități (rescEU).

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost înființat pentru prima dată în 2001 și coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul Uniunii. Obiectivul său este de a încuraja cooperarea între autoritățile naționale de protecție civilă, de a spori gradul de conștientizare a publicului și de pregătirea pentru dezastre și de a oferi asistență rapidă, eficientă și coordonată populațiilor afectate. Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitatea unei țări de a răspunde, aceasta poate solicita asistență voluntară din partea altor țări prin intermediul mecanismului.

În 2019, a fost creat rescEU pentru a permite UE să acorde asistență directă statelor membre afectate de dezastre, atunci când capacitățile naționale sunt suprasolicitate. Aeronavele și elicopterele sale pentru stingerea incendiilor au sprijinit statele membre să salveze vieți în urma cutremurelor, a furtunilor, a inundațiilor și a incendiilor forestiere și au ajutat la evacuarea cetățenilor UE — inclusiv evacuarea a peste 75.000 de cetățeni ai UE în timpul actualei crize COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul solicită Uniunii Europene să avanseze în ceea ce privește securitatea și apărarea comună

Published

on

©️ European Parliament

Consiliulul Uniunii Europene a aprobat astăzi, 10 mai, concluziile prin care își afirmă hotărârea de a avansa în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei UE în materie de securitate și apărare, permițând UE să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, se arată în comunicatul oficial.

În conformitate cu Agenda strategică 2019-2024, Consiliul solicită ca UE să urmeze un curs de acțiune mai strategic și să își sporească capacitatea de a acționa în mod autonom. UE ar trebui să își promoveze interesele și valorile și să fie capabilă să facă față amenințărilor și provocărilor globale în materie de securitate.

În acest context, o busolă strategică ambițioasă și pragmatică va consolida și va ghida punerea în aplicare a nivelului de ambiție în materie de securitate și apărare. Prin urmare, Consiliul UE invită Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate să prezinte un prim proiect al Compasului strategic în vederea dezbaterii în cadrul reuniunii Consiliului din noiembrie 2021.

Consiliul solicită continuarea lucrărilor în vederea consolidării capacității UE de a întreprinde misiuni și operațiuni PSAC (Politica comună de securitate și apărare) în întregul spectru al diferitelor sarcini de gestionare a crizelor.

De asemenea, Consiliul încurajează continuarea reflecției cu privire la un proces decizional oportun și eficient, eventual prin utilizarea articolului 44 din TUE. Ar trebui să se depună mai multe eforturi în ceea ce privește modalitățile de a stimula statele membre să îmbunătățească generarea de forțe și să furnizeze suficiente mijloace și personal pentru misiunile și operațiile PSAC.

Concluziile subliniază importanța consolidării inițiativelor UE în domeniul apărării, cum ar fi cooperarea structurată permanentă (PESCO), Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) și alte inițiative, cum ar fi Planul de acțiune privind sinergiile dintre industriile civilă, de apărare și spațială, asigurând în același timp coerența în utilizarea diferitelor instrumente.

De asemenea, se subliniază cu tărie necesitatea de a consolida în continuare rezistența și capacitatea UE de a contracara amenințările hibride.

„O UE puternică în materie de securitate și apărare va aduce beneficii tangibile pentru cooperarea transatlantică și globală. Consiliul reafirmă caracterul central al parteneriatelor internaționale cu organizații multilaterale precum ONU și NATO, în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021”, se mai transmite în comunicat.

Citiți și: După șase ore de negocieri, Agenda Strategică a UE 2019-2024 a fost adoptată: Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni promit ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei are loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, lansează Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, are loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO6 hours ago

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

CE revine cu precizări asupra declarației comisarului Thierry Breton: Contractul semnat cu AstraZeneca rămâne în vigoare după luna iunie până la îndeplinirea angajamentelor asumate

ROMÂNIA9 hours ago

Anca Dragu, la reuniunea președinților Parlamentelor din UE: Digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți modul în care cetățenii se conectează la instituțiile fundamentale ale democrației

POLITICĂ9 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Regalității: Monarhia României s-a aflat întotdeauna de partea bună a istoriei, a domnit întru legea țării și pentru binele nației noastre

ROMÂNIA10 hours ago

Ludovic Orban a transmis președinților parlamentelor din UE că digitalizarea României este unul din pilonii Planului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Raport: Țările G7 trebuie să investească anual 1.000 de miliarde de dolari pentru a asigura o redresare economică solidă în urma pandemiei

Dan Motreanu11 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, solicitare către statele UE: Agricultorii care aplică practici mai stricte pentru protecția animalelor trebuie să fie sprijiniți financiar

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending