Alin Mituța este europarlamentar USR-PLUS & Renew Europe și membru al Delegației Parlamentului European la Conferința privind viitorul Europei.
De multe ori auzim în România idei preconcepute, precum aceea că am fi cetățeni de mâna a doua în Europa, că nu contăm la masa europeană a negocierilor, că “Bruxelles-ul” ne impune una sau alta, peste capul nostru, că suntem o “colonie” și altele de felul acesta.
Aceste idei vin pe fondul unor frustrări istorice acumulate, pe care încă nu am reușit să le depășim ca țară. În definitiv, România nu a participat la multe momente definitorii pentru Uniunea Europeană. Am fost mult timp în spatele Cortinei de Fier. Iar mai apoi ne-a luat ceva vreme până când am intrat în Uniune. Nu am participat la momentele fondatoare, nu am dezbătut în cadrul Convenției europene din anii 2000. Nu am avut posibilitatea de a influența cu adevărat modul în care funcționează Uniunea pe termen lung.
Tocmai de aceea, Conferința privind Viitorul Europei ar trebui să fie marele moment așteptat pentru noi, acela în care, în sfârșit, ajungem să ne spunem părerea și să croim Uniunea și după chipul și asemănarea propriilor noastre așteptări. Pentru prima dată, vocea noastră, nu doar a politicienilor, dar a tuturor cetățenilor, se poate face auzită în acest exercițiu unic în care discutăm direcțiile majore de viitor ale Uniunii Europene.
Dar pentru asta trebuie să lăsăm la o parte complexele și să ne spunem părerea cu aplomb și încredere. Viitorul Europei este și viitorul României și ar trebui să ne intereseze foarte tare, iar dacă avem idei concrete despre unde vrem să ducem Uniunea, nu ar trebui să ratăm această șansă.
Nu trebuie să ratăm această șansă, mai ales pentru că putem promova la nivel european multe priorități esențiale pentru România.
Pandemia de COVID-19 ne-a demonstrat cât de vulnerabile sunt sistemele de sănătate naționale în fața unui astfel de pericol. Cu atât mai mult am simțit și simțim zi de zi pe pielea noastră vulnerabilitatea sistemului de sănătate din România. Și atunci hai să dăm Uniunii Europene competențe în sănătate pentru a face față mai bine crizelor din acest domeniu; hai să dăm Uniunii competențe pentru a crea o rețea europeană de transplant și tratament de boli rare pentru ca românii să aibă acces la servicii care nu se găsesc în România; hai să dăm Uniunii competențe în a stabili standarde minime de calitate a serviciilor medicale, cu finanțare mai mare de la bugetul UE, ca să creștem nivelul serviciilor medicale din România.
De asemenea, dezbatem în România de ani de zile despre cum putem opri tăierile de păduri ilegale sau cum putem opri transporturile ilegale de deșeuri ori poluarea râurilor și a naturii. Acestea nu sunt probleme care afectează o singură țară, ci întreaga Uniune, pentru că aerul pe care îl respirăm sau poluarea nu se opresc la frontiere. Așa că haideți să creăm o instituție a unui Procuror European pentru Mediu care să investigheze aceste infracțiuni transfrontaliere care ne afectează pe toți. Acest Parchet ar putea face parte din Parchetul European deja format sub conducerea Laurei Codruța Kovesi.
Apoi, trebuie să gândim modalități prin care cetățenii europeni să fie implicați direct în viața politică a Uniunii cât mai des, nu doar la fiecare 5 ani, când se exprimă prin vot. Haideți atunci să creăm un mecanism anual de consultări cu cetățenii care să fie pe bune, nu de formă și care să ducă la rezultate concrete. Acest mecanism de consultări ar putea să înceapă în primele luni ale fiecărui an cu Agore cetățenești în fiecare stat membru și să se continue în fiecare 9 mai cu o Agoră Europeană care să pregătească o serie de propuneri pentru Programul anual de priorități al Comisiei Europene. Mai mult, aceste propuneri pot fi legate și de un mecanism de tip buget participativ, prin care cetățenii și societatea civilă pot propune proiecte ce vor ar putea finanțate din fonduri europene.
Nu în ultimul rând, cred că Uniunea Europeană trebuie să fie mai prezentă în școlile românești, de fapt în toate școlile europene. Elevii află puțin spre deloc despre istoria UE, modul cum funcționează UE, principalele instituții și așa mai departe. Or acestea sunt elemente esențiale în educația unui cetățean european care își poate apăra drepturile și asuma responsabilitățile acestei calități. Cred că educația despre UE ar trebui să fie prezentă în programele școlilor din România, dar și din Uniunea Europeană.
În prima sesiune a plenului Conferinței, care a avut loc pe 19 iunie, am observat mult optimism și entuziasm în fața acestui exercițiu. Dar secretul succesului acestei Conferințe nu este la Strasbourg sau la Bruxelles, ci este în fiecare sat și oraș din Uniune unde trăiesc cetățenii europeni care fac UE să existe și acum și pe viitor.
De aceea, pentru ca acest exercițiu să fie un succes, cheia este ca cetățenii să își spună părerea și să fie nu doar auziți, ci și ascultați. Nu e suficient să îi invităm să vorbească, iar mai apoi să trecem mai departe, fără ca nimic semnificativ să se întâmple în urma acestui exercițiu. Este inclusiv de datoria noastră, a reprezentanților politici din plenara Conferinței, să ascultăm propunerile și viziunea cetățenilor și să le transformăm în reforme.
Și mai avem o datorie partajată cu toții, politicieni, instituții europene și naționale, societate civilă sau media. Aceea de a crea condițiile necesare pentru ca oamenii să afle despre Conferință, să poată participa la evenimente și dezbateri și să poată organiza propriile lor evenimente pentru aceștia să se poată auzi iar la final să ajungem să croim o Europă a viitorului centrată pe nevoile reale ale europenilor.
Alin Mituța este membru al Parlamentului European, din partea delegației USR PLUS, de la începutul anului 2021. La începutul lunii iunie a fost numit în calitate de membru al delegației Parlamentului European la plenara Conferinței privind viitorul Europei, fiind unul dintre cei români care gestionează această responsabilitate.
În legislativul european, Mituța activează în calitate de membru cu drepturi depline în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în cadrul Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD). De asemenea, este membru supleant al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO), al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), al Comisiei ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și al Comisiei speciale combaterea cancerului (BECA).
Opiniile exprimate aparțin autorului și nu reflectă neapărat viziunea editorială CaleaEuropeană.ro.
