Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cel puţin 42 de morţi şi 66 de dispăruţi în urma unei explozii într-o mină din China

O explozie produsă sâmbătă într-o mină de cărbune din nord-estul Chinei s-a soldat cu moartea a cel puţin 42 de persoane, iar alţi 66 de mineri sunt daţi dispăruţi, a anunţat presa de la Beijing.

Published

on

INTERNAȚIONAL

Înflația globală în rândul țărilor OCDE încetinește pe fondul scăderii prețurilor la energie

Published

on

© European Union

Noi date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că inflația anuală în OCDE, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a încetinit la 4,4% în septembrie 2024, de la 4,7% în august. Inflația a scăzut în 27 din cele 38 de țări OCDE, a crescut în 6 și a fost stabilă sau în general stabilă în 5. Inflația globală s-a situat la sau sub 2% în 17 țări în septembrie, un număr similar cu cel din august. Inflația în Turcia a rămas peste 49%. În pofida încetinirii recente a inflației globale în OCDE, nivelurile medii ale prețurilor în rândul țărilor membre OCDE au fost cu aproximativ 30% mai mari în septembrie 2024 decât în decembrie 2019, înainte de debutul pandemiei COVID.


 

Inflația energetică anuală din OCDE a rămas negativă, scăzând la minus 2,2% în septembrie de la minus 0,4% în august. Inflația energetică a scăzut în 34 de țări OCDE, dintre care 17 aveau deja o inflație energetică negativă în august. De la an la an, inflația alimentară și inflația de bază (inflația fără alimente și energie) au rămas în general stabile.

În G7, inflația globală anuală a încetinit la 2,2% în septembrie, de la 2,4% în august, datorită scăderii prețurilor la energie. Inflația globală a rămas în general stabilă în Statele Unite și a scăzut în toate celelalte țări G7. Cea mai mare scădere a fost observată în Franța, unde prețurile la energie au scăzut brusc, în timp ce inflația de bază a decelerat din cauza încetinirii inflației prețurilor serviciilor. Inflația alimentară în G7 a crescut pentru prima dată din octombrie 2022, datorită creșterii în Italia, Regatul Unit și Statele Unite. Inflația de bază a rămas principalul contributor la inflația globală în toate țările G7, cu excepția Japoniei, unde contribuția combinată a inflației alimentare și energetice a fost egală cu cea a inflației de bază.

În zona euro, inflația anuală măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 1,7% în septembrie, de la 2,2% în august, coborând sub 2% pentru prima dată din iunie 2021. La minus 6,1%, scăderea anuală a prețurilor la energie a fost de aproape două ori mai abruptă decât în august. Inflația alimentară și inflația de bază au rămas în general stabile în zona euro. În octombrie 2024, estimarea rapidă a Eurostat a indicat o creștere a inflației anuale în zona euro la 2,0%, cu o încetinire a scăderii prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază se estimează că a rămas stabilă.

În G20, inflația anuală a încetinit la 6,0% în septembrie, de la 6,2% în august. Inflația globală în Argentina, deși a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, a continuat să depășească 200%. Inflația globală anuală a scăzut și în Africa de Sud, Indonezia și China. Inflația globală a crescut în India pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 4,2%. De asemenea, a crescut în Brazilia și a rămas în general stabilă în Arabia Saudită.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber

Published

on

© NATO/ Flickr

Realitatea temerilor Europei cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă depinde mai mult de europeni decât de fostul și viitorul președinte american, este de părere fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre liderii care a jucat un rol crucial în menținerea unității transatlantice în timpul primei administrații Trump.

Poporul american a vorbit. Peste Atlantic, mulți sunt îngrijorați de angajamentul SUA față de securitatea europeană. Nu ar trebui să disperăm. Întoarcerea președintelui Trump ne provoacă să dovedim că suntem parteneri adevărați, nu călăreți liberi“, scrie Stoltenberg, într-un articol de opinie pentru Financial Times.

Fără constrângerile limbajului diplomatic cu care a acționat ca un depanator al relațiilor dintre Europa și SUA în turbulentul prim mandat Trump, Jens Stoltenberg argumentează că dacă liderii europeni își respectă partea lor din înțelegerea transatlantică și administrația americană va face la fel. Mai mulți lideri europeni au reacționat la revenirea lui Trump la Casa Albă, pozițiile cu cel mai puternic contur fiind ale președintelui francez Emmanuel Macron și premierului polonez Donald Tusk. Liderul de la Elysee li s-a adresat omologilor europeni cu care s-a reunit la Budapesta că Europa nu își poate încredința securitatea în mâinile SUA pentru eternitate, iar Tusk afirmase înainte de alegerile europene că indiferent de cine va câștiga “epoca externalizării geopolitice s-a încheiat”.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Stoltenberg va deveni noul președinte al Conferinței de Securitate de la München în februarie 2025.

La trei zile distanță după ce l-a felicitat pe Trump, norvegianul abordează preocupările europene cu privire la o eventuală a doua administrație Trump și implicațiile pentru NATO și securitatea transatlantică.

El recunoaște scepticismul trecut al lui Trump față de NATO, menționând că Trump a considerat Alianța ca fiind dezechilibrată, având în vedere dependența excesivă a Europei de SUA și angajamentele slabe în materie de apărare. În ciuda acestui fapt, Stoltenberg susține că mandatul lui Trump a consolidat în cele din urmă NATO, împingând Europa să construiască reziliență și independență energetică, în special având în vedere provocările reprezentate de agresiunea Rusiei.

“În momentul în care Trump a preluat funcția în 2017, mulți politicieni europeni erau, de asemenea, neliniștiți cu privire la ceea ce ar însemna alegerea sa pentru viitorul parteneriatului transatlantic. (…) Deși în cele din urmă a acceptat avantajele incontestabile ale faptului de a avea aliați, el avea dreptate: Europa își lăsase într-adevăr forțele să se atrofieze, iar mai multe națiuni deveniseră periculos de dependente de gazul rusesc. (…) Când Trump a părăsit funcția, NATO devenise mai puternică – și este și mai puternică astăzi. După cum a demonstrat răspunsul nostru colectiv la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, NATO de astăzi nu este nici învechită, nici fără creier. Asta este bine, dar nu este suficient de bine”, a rememorat Stoltenberg.

El subliniază că Europa trebuie să continue să majoreze cheltuielile de apărare dincolo de obiectivul de 2% din PIB, mai ales că amenințările la adresa securității s-au înrăutățit de la angajamentul NATO din 2014. Cu un angajament european suficient, Stoltenberg crede că orice nouă administrație americană își va respecta obligațiile față de NATO.

“În 2014, aliații NATO au convenit să vizeze un obiectiv de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Acest obiectiv a fost atins de majoritatea. Însă obiectivul din 2014 este pur și simplu insuficient în mediul de securitate din 2024 – este un prag, nu un plafon. Liderii europeni știu că trebuie să facă mai mult. Revenirea lui Trump la Casa Albă nu face decât să întărească acest mesaj. Dacă Europa își respectă partea sa de înțelegere, sunt încrezător că noua administrație americană își va respecta partea sa de înțelegere“, a mai spus el.

Referindu-se la Ucraina, Stoltenberg sugerează că, în timp ce Trump ar putea fi critic față de nivelurile actuale de sprijin, el înțelege, de asemenea, că puterea și forța sunt esențiale pentru descurajarea lui Putin. El sugerează că “scepticismul lui Trump cu privire la strategia noastră actuală de sprijinire a Ucrainei poate conține, de asemenea, un sâmbure de adevăr”.

“SUA și Europa au oferit Ucrainei un sprijin militar semnificativ, dar, în cele din urmă, insuficient – suficient pentru a supraviețui, dar nu suficient pentru a pune capăt războiului în condiții favorabile. (…) Acesta este paradoxul de bază: cu cât livrăm mai multe arme, cu atât este mai probabil să putem ajunge la pace“, a continuat el, amintind că Trump a susținut deja o politică de forță în primul său mandat și fiind primul care a decis să livreze arme letale Ucrainei.

Actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i s-au adresat lui Trump în mesajele și discuțiile de felicitare cu trimitere la principiul “pace prin forță”, apelând la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.

Dacă Trump dorește să pună capăt acestui război, așa cum a promis, el trebuie să-i demonstreze lui Putin că agresiunea continuă este lipsită de sensPutin recunoaște slăbiciunea, dar respectă forță. Aliații europeni ar trebui să fie pregătiți să sprijine o astfel de strategie, colaborând cu Trump pentru a ajunge la o soluție negociată care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să nu recompenseze agresiunea“, a indicat fostul înalt oficial aliat, Jens Stoltenberg.

În plus, Stoltenberg sugerează că Europa ar trebui, de asemenea, să ofere SUA un sprijin sporit în regiunea Indo-Pacific, în conformitate cu accentul pus anterior de Trump pe această regiune. El subliniază că, într-un context global marcat de alianțe autoritare în creștere, NATO și cooperarea americano-europeană reprezintă puncte forte unice.

“Deși Trump ar trebui să înțeleagă că angajamentul continuu al SUA față de Europa pentru a preveni un alt război costisitor este în interesul Americii, Europa poate face mai mult pentru a sprijini SUA în alte domenii. În conformitate cu președinții anteriori, Trump a susținut că SUA ar trebui să se concentreze asupra provocărilor din regiunea Indo-Pacific. Aliații europeni și-ar putea dovedi valoarea ajutându-l să facă acest lucru, de exemplu, oferindu-se să compenseze capacitățile specifice de care SUA ar putea avea nevoie acolo.  Într-o lume în care puterile autoritare sunt mai aliniate și din ce în ce mai capabile, alianțele nu sunt o datorie, ci sunt cel mai mare multiplicator de forță al Washingtonului. Axa emergentă a autocraților poate avea parteneriate de conveniență, dar SUA are o rețea puternică de alianțe puternic instituționalizate, susținute de prieteni din întreaga lume”, a mai punctat fostul secretar general al NATO.

Stoltenberg încheie prin a îndemna Europa să privească revenirea lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida rolul de partener de încredere, asigurând puterea continuă a NATO într-o ordine mondială competitivă. “Departe de a fi o povară, relația transatlantică este un avantaj strategic esențial în această eră a competiției dintre marile puteri”, a conchis el.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken și ministrul german de externe au discutat despre următorii pași în sprijinirea Ucrainei

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut o convorbire telefonică cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock, pentru a coordona următorii pași în sprijinirea Ucrainei, informează un comunicat oficial al Departamentului de Stat. 

Blinken a mulțumit Germaniei pentru asistența continuă acordată Ucrainei și a subliniat importanța sprijinirii eforturilor Ucrainei de a-și apăra libertatea și de a obține victoria.

Cei doi oficiali au discutat despre amenințarea reprezentată de decizia Rusiei de a introduce trupe nord-coreene în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, secretarul de stat și ministrul de externe au discutat despre necesitatea unei soluționări diplomatice a conflictului din Liban, care să permită civililor de pe ambele părți ale Liniei Albastre să se întoarcă acasă în siguranță, precum și despre eforturile în curs de desfășurare pentru a pune capăt războiului din Gaza, a returna toți ostaticii și a spori asistența umanitară.

     Citiți și: Prezența trupelor nord-coreene în Rusia ar trebui să provoace un răspuns occidental mai puternic, subliniază Volodimir Zelenski: ”A deschis o nouă pagină în acest război”

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

ROMÂNIA6 days ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA6 days ago

Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja

ROMÂNIA6 days ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA7 days ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA7 days ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră

ROMÂNIA7 days ago

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

Advertisement

Trending

INTERNAȚIONAL

Cel puţin 42 de morţi şi 66 de dispăruţi în urma unei explozii într-o mină din China

O explozie produsă sâmbătă într-o mină de cărbune din nord-estul Chinei s-a soldat cu moartea a cel puţin 42 de persoane, iar alţi 66 de mineri sunt daţi dispăruţi, a anunţat presa de la Beijing.

Published

on

INTERNAȚIONAL

Înflația globală în rândul țărilor OCDE încetinește pe fondul scăderii prețurilor la energie

Published

on

© European Union

Noi date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că inflația anuală în OCDE, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a încetinit la 4,4% în septembrie 2024, de la 4,7% în august. Inflația a scăzut în 27 din cele 38 de țări OCDE, a crescut în 6 și a fost stabilă sau în general stabilă în 5. Inflația globală s-a situat la sau sub 2% în 17 țări în septembrie, un număr similar cu cel din august. Inflația în Turcia a rămas peste 49%. În pofida încetinirii recente a inflației globale în OCDE, nivelurile medii ale prețurilor în rândul țărilor membre OCDE au fost cu aproximativ 30% mai mari în septembrie 2024 decât în decembrie 2019, înainte de debutul pandemiei COVID.


 

Inflația energetică anuală din OCDE a rămas negativă, scăzând la minus 2,2% în septembrie de la minus 0,4% în august. Inflația energetică a scăzut în 34 de țări OCDE, dintre care 17 aveau deja o inflație energetică negativă în august. De la an la an, inflația alimentară și inflația de bază (inflația fără alimente și energie) au rămas în general stabile.

În G7, inflația globală anuală a încetinit la 2,2% în septembrie, de la 2,4% în august, datorită scăderii prețurilor la energie. Inflația globală a rămas în general stabilă în Statele Unite și a scăzut în toate celelalte țări G7. Cea mai mare scădere a fost observată în Franța, unde prețurile la energie au scăzut brusc, în timp ce inflația de bază a decelerat din cauza încetinirii inflației prețurilor serviciilor. Inflația alimentară în G7 a crescut pentru prima dată din octombrie 2022, datorită creșterii în Italia, Regatul Unit și Statele Unite. Inflația de bază a rămas principalul contributor la inflația globală în toate țările G7, cu excepția Japoniei, unde contribuția combinată a inflației alimentare și energetice a fost egală cu cea a inflației de bază.

În zona euro, inflația anuală măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 1,7% în septembrie, de la 2,2% în august, coborând sub 2% pentru prima dată din iunie 2021. La minus 6,1%, scăderea anuală a prețurilor la energie a fost de aproape două ori mai abruptă decât în august. Inflația alimentară și inflația de bază au rămas în general stabile în zona euro. În octombrie 2024, estimarea rapidă a Eurostat a indicat o creștere a inflației anuale în zona euro la 2,0%, cu o încetinire a scăderii prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază se estimează că a rămas stabilă.

În G20, inflația anuală a încetinit la 6,0% în septembrie, de la 6,2% în august. Inflația globală în Argentina, deși a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, a continuat să depășească 200%. Inflația globală anuală a scăzut și în Africa de Sud, Indonezia și China. Inflația globală a crescut în India pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 4,2%. De asemenea, a crescut în Brazilia și a rămas în general stabilă în Arabia Saudită.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber

Published

on

© NATO/ Flickr

Realitatea temerilor Europei cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă depinde mai mult de europeni decât de fostul și viitorul președinte american, este de părere fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre liderii care a jucat un rol crucial în menținerea unității transatlantice în timpul primei administrații Trump.

Poporul american a vorbit. Peste Atlantic, mulți sunt îngrijorați de angajamentul SUA față de securitatea europeană. Nu ar trebui să disperăm. Întoarcerea președintelui Trump ne provoacă să dovedim că suntem parteneri adevărați, nu călăreți liberi“, scrie Stoltenberg, într-un articol de opinie pentru Financial Times.

Fără constrângerile limbajului diplomatic cu care a acționat ca un depanator al relațiilor dintre Europa și SUA în turbulentul prim mandat Trump, Jens Stoltenberg argumentează că dacă liderii europeni își respectă partea lor din înțelegerea transatlantică și administrația americană va face la fel. Mai mulți lideri europeni au reacționat la revenirea lui Trump la Casa Albă, pozițiile cu cel mai puternic contur fiind ale președintelui francez Emmanuel Macron și premierului polonez Donald Tusk. Liderul de la Elysee li s-a adresat omologilor europeni cu care s-a reunit la Budapesta că Europa nu își poate încredința securitatea în mâinile SUA pentru eternitate, iar Tusk afirmase înainte de alegerile europene că indiferent de cine va câștiga “epoca externalizării geopolitice s-a încheiat”.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Stoltenberg va deveni noul președinte al Conferinței de Securitate de la München în februarie 2025.

La trei zile distanță după ce l-a felicitat pe Trump, norvegianul abordează preocupările europene cu privire la o eventuală a doua administrație Trump și implicațiile pentru NATO și securitatea transatlantică.

El recunoaște scepticismul trecut al lui Trump față de NATO, menționând că Trump a considerat Alianța ca fiind dezechilibrată, având în vedere dependența excesivă a Europei de SUA și angajamentele slabe în materie de apărare. În ciuda acestui fapt, Stoltenberg susține că mandatul lui Trump a consolidat în cele din urmă NATO, împingând Europa să construiască reziliență și independență energetică, în special având în vedere provocările reprezentate de agresiunea Rusiei.

“În momentul în care Trump a preluat funcția în 2017, mulți politicieni europeni erau, de asemenea, neliniștiți cu privire la ceea ce ar însemna alegerea sa pentru viitorul parteneriatului transatlantic. (…) Deși în cele din urmă a acceptat avantajele incontestabile ale faptului de a avea aliați, el avea dreptate: Europa își lăsase într-adevăr forțele să se atrofieze, iar mai multe națiuni deveniseră periculos de dependente de gazul rusesc. (…) Când Trump a părăsit funcția, NATO devenise mai puternică – și este și mai puternică astăzi. După cum a demonstrat răspunsul nostru colectiv la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, NATO de astăzi nu este nici învechită, nici fără creier. Asta este bine, dar nu este suficient de bine”, a rememorat Stoltenberg.

El subliniază că Europa trebuie să continue să majoreze cheltuielile de apărare dincolo de obiectivul de 2% din PIB, mai ales că amenințările la adresa securității s-au înrăutățit de la angajamentul NATO din 2014. Cu un angajament european suficient, Stoltenberg crede că orice nouă administrație americană își va respecta obligațiile față de NATO.

“În 2014, aliații NATO au convenit să vizeze un obiectiv de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Acest obiectiv a fost atins de majoritatea. Însă obiectivul din 2014 este pur și simplu insuficient în mediul de securitate din 2024 – este un prag, nu un plafon. Liderii europeni știu că trebuie să facă mai mult. Revenirea lui Trump la Casa Albă nu face decât să întărească acest mesaj. Dacă Europa își respectă partea sa de înțelegere, sunt încrezător că noua administrație americană își va respecta partea sa de înțelegere“, a mai spus el.

Referindu-se la Ucraina, Stoltenberg sugerează că, în timp ce Trump ar putea fi critic față de nivelurile actuale de sprijin, el înțelege, de asemenea, că puterea și forța sunt esențiale pentru descurajarea lui Putin. El sugerează că “scepticismul lui Trump cu privire la strategia noastră actuală de sprijinire a Ucrainei poate conține, de asemenea, un sâmbure de adevăr”.

“SUA și Europa au oferit Ucrainei un sprijin militar semnificativ, dar, în cele din urmă, insuficient – suficient pentru a supraviețui, dar nu suficient pentru a pune capăt războiului în condiții favorabile. (…) Acesta este paradoxul de bază: cu cât livrăm mai multe arme, cu atât este mai probabil să putem ajunge la pace“, a continuat el, amintind că Trump a susținut deja o politică de forță în primul său mandat și fiind primul care a decis să livreze arme letale Ucrainei.

Actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i s-au adresat lui Trump în mesajele și discuțiile de felicitare cu trimitere la principiul “pace prin forță”, apelând la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.

Dacă Trump dorește să pună capăt acestui război, așa cum a promis, el trebuie să-i demonstreze lui Putin că agresiunea continuă este lipsită de sensPutin recunoaște slăbiciunea, dar respectă forță. Aliații europeni ar trebui să fie pregătiți să sprijine o astfel de strategie, colaborând cu Trump pentru a ajunge la o soluție negociată care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să nu recompenseze agresiunea“, a indicat fostul înalt oficial aliat, Jens Stoltenberg.

În plus, Stoltenberg sugerează că Europa ar trebui, de asemenea, să ofere SUA un sprijin sporit în regiunea Indo-Pacific, în conformitate cu accentul pus anterior de Trump pe această regiune. El subliniază că, într-un context global marcat de alianțe autoritare în creștere, NATO și cooperarea americano-europeană reprezintă puncte forte unice.

“Deși Trump ar trebui să înțeleagă că angajamentul continuu al SUA față de Europa pentru a preveni un alt război costisitor este în interesul Americii, Europa poate face mai mult pentru a sprijini SUA în alte domenii. În conformitate cu președinții anteriori, Trump a susținut că SUA ar trebui să se concentreze asupra provocărilor din regiunea Indo-Pacific. Aliații europeni și-ar putea dovedi valoarea ajutându-l să facă acest lucru, de exemplu, oferindu-se să compenseze capacitățile specifice de care SUA ar putea avea nevoie acolo.  Într-o lume în care puterile autoritare sunt mai aliniate și din ce în ce mai capabile, alianțele nu sunt o datorie, ci sunt cel mai mare multiplicator de forță al Washingtonului. Axa emergentă a autocraților poate avea parteneriate de conveniență, dar SUA are o rețea puternică de alianțe puternic instituționalizate, susținute de prieteni din întreaga lume”, a mai punctat fostul secretar general al NATO.

Stoltenberg încheie prin a îndemna Europa să privească revenirea lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida rolul de partener de încredere, asigurând puterea continuă a NATO într-o ordine mondială competitivă. “Departe de a fi o povară, relația transatlantică este un avantaj strategic esențial în această eră a competiției dintre marile puteri”, a conchis el.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken și ministrul german de externe au discutat despre următorii pași în sprijinirea Ucrainei

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut o convorbire telefonică cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock, pentru a coordona următorii pași în sprijinirea Ucrainei, informează un comunicat oficial al Departamentului de Stat. 

Blinken a mulțumit Germaniei pentru asistența continuă acordată Ucrainei și a subliniat importanța sprijinirii eforturilor Ucrainei de a-și apăra libertatea și de a obține victoria.

Cei doi oficiali au discutat despre amenințarea reprezentată de decizia Rusiei de a introduce trupe nord-coreene în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, secretarul de stat și ministrul de externe au discutat despre necesitatea unei soluționări diplomatice a conflictului din Liban, care să permită civililor de pe ambele părți ale Liniei Albastre să se întoarcă acasă în siguranță, precum și despre eforturile în curs de desfășurare pentru a pune capăt războiului din Gaza, a returna toți ostaticii și a spori asistența umanitară.

     Citiți și: Prezența trupelor nord-coreene în Rusia ar trebui să provoace un răspuns occidental mai puternic, subliniază Volodimir Zelenski: ”A deschis o nouă pagină în acest război”

Continue Reading

Trending