Connect with us

ONU

Celebrarea culturii evreiești la ONU. Ambasadorul Ion Jinga a vorbit despre măsurile de combatere a antisemitismului implementate de Guvernul României

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat luni, la invitația Forumului pentru Diplomație Culturală, la un eveniment virtual de celebrare a culturii evreiești cu tema „Purim of Carpentras”, unde a vorbit despre importanța culturii evreiești în țara noastră și măsurile de combatere a antisemitismului implementate de Guvernul României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Între participanți s-au aflat președintele American Jewish Committee, rabinul-șef din Paris, raportorul special ONU pentru libertate religioasă, reprezentanții speciali pentru combaterea antisemitismului ai UE, Germaniei, Marii Britanii, Canadei, Italiei, precum și ambasadorii la ONU din Israel, Australia, Canada, Ungaria, Letonia, Georgia, Slovacia, Mexic, Guatemala.

„Comunitatea evreiască din România are o istorie bogată și îndelungată, precum și o contribuție remarcabilă la dezvoltarea societății românești și crearea statului român modern. Literatura, poezia, muzica și pictura românească sunt astăzi mai bogate și datorită contribuțiilor excepționale ale unor artiști evrei. O serie de progrese notabile în medicina și cercetarea medicală din România se datorează unor specialiști de renume mondial, membri ai comunității evreiești din țara noastră”, a declarat ambasadorul Ion Jinga.

„Nume precum Abraham Goldfaden, Paul Celan, Mihail Sebastian, Tristan Tzara, Arthur Segal, Constantin Daniel Rosenthal, Marcel Iancu, Nicolae Cajal, Norman Manea sau Radu Lupu și-au câștigat recunoașterea internațională pentru aportul lor la patrimoniul cultural și științific al umanității”, a adăugat acesta. 

Vorbind despre importanța cercetării și studierii Holocaustului, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete vreodată, ambasadorul Jinga a evocat emoția pe care a resimțit-o atunci când a vizitat Muzeele Holocaustului din New York, Washington D.C. și Ierusalim, precum și lagărul de concentrare Majdanek, din Polonia.

De asemenea, ambasadorul a evidențiat colaborarea foarte bună dintre comunitatea evreiască din România și Guvernul României privind combaterea negării Holocaustului și a antisemitismului. A amintit rolul important jucat de țara noastră în adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, în anul 2016 când România a deținut președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance – IHRA), precum și decizia recentă a prim-ministrului României de a numi un membru al Parlamentului în calitate de reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei.

Ion I. Jinga a subliniat, totodată, angajamentul ferm al țării noastre în favoarea cooperării internaționale pentru promovarea educației, cercetării și păstrării memoriei Holocaustului, precum și pentru combaterea discursului motivat de ură, a intoleranței, xenofobiei și antisemitismului.

ONU

Ursula von der Leyen, nemulțumită de rezultatele COP27: ”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră”

Published

on

© captură video/ EBS - European Commission

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele Conferinței anuale a ONU privind combaterii schimbărilor climatice, apreciind că ”marchează un mic pas către justiția climatică, dar este nevoie de mult mai mult pentru planetă”.

”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră. Mă bucur că COP27 a deschis un nou capitol privind finanțarea pierderilor și pagubelor și a pus bazele unei noi metode de solidaritate între cei care au nevoie și cei care sunt în măsură să ajute. Reconstruim încrederea. Acest lucru este esențial pentru a merge mai departe, deoarece nu poate exista nicio acțiune durabilă împotriva schimbărilor climatice fără justiție climatică. Uniunea Europeană este deja principalul contribuabil la nivel mondial în ceea ce privește finanțarea internațională pentru climă și sunt mulțumită că ne-am confirmat angajamentul de a-i sprijini pe cei mai vulnerabili printr-o primă contribuție”, a reacționat von der Leyen la finalul reuniunii COP27, desfășurată la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

Aceasta a deplâns faptul că angajamentul de a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius ”nu s-a materializat în angajamentul principalilor emițători mondiali de a elimina treptat combustibilii fosili și nici în noi angajamente privind atenuarea schimbărilor climatice”.

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Continue Reading

ONU

După negocieri lungi și dificile, COP27 s-a încheiat în Egipt cu un acord pentru sprijinirea țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții pentru reducerea emisiilor

Published

on

© COP27/ Twitter

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră, anunță AFP, citat de Agerpres.

După mai mult de două săptămâni, COP27 s-a încheiat cu o întârziere de o zi față de calendarul prevăzut, fapt ce face din această reuniune una dintre cele mai lungi conferințe din serie.

”Nu a fost ușor”, dar ”în final ne-am îndeplinit misiunea”, a subliniat președintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

”Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

La rândul său, Uniunea Europeană, prin vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului verde european, și-a exprimat ”dezamăgirea” față acordul privind emisiile. Acesta a punctat că au fost făcute sacrificii pentru a obține un acord referitor la pierderi și daune, conform The Guardian.

”Prietenii sunt prieteni dacă îți spun și ceea ce nu vrei să auzi. Aseară, discuțiile noastre au intrat în impas. Au existat prea multe încercări de a reveni chiar și asupra a ceea ce am convenit la Glasgow. Lupta ambițioasă pentru un viitor mai bun nu s-a încheiat încă. De fapt, abia a început. Știm că costul inacțiunii este mult mai mare decât cel al acțiunii. Ar fi trebuit să facem mult mai mult. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să conducem. Aceasta înseamnă o reducere mult mai rapidă a emisiilor”, a precizat Timmermans la finalul reuniunii.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.

Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.

Continue Reading

ONU

Acordul privind exportul de cereale ucrainene, prelungit până în luna martie a anului viitor, anunță ONU și Zelenski

Published

on

© Administrația prezidențială ucraineană

Acordul privind exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a fost prelungit cu aproximativ patru luni (120 de zile), a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

La rândul său, într-o declarație, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, salutat acceptul ”tuturor părților” de a reînnoi înțelegerea, informează Politico Europe.

O persoană familiarizată cu negocierile a declarat că acordul va fi reînnoit exact în aceleași condiții care au fost convenite în iulie. Miercuri, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a exprimat încrederea că acordul va continua.

Ucraina a făcut presiuni pentru a extinde domeniul și durata de aplicare a înțelegerii, în timp ce Rusia a făcut presiuni pentru mai multă flexibilitate pentru propriile sale exporturi de alimente și îngrășăminte.

În declarația sa, Guterres a spus că ”Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente și îngrășăminte din Federația Rusă”.

Acordul de deblocare a porturilor ucrainene, în contextul războiului pe care Rusia îl poartă în această țară, a fost negociat de ONU și Turcia în cursul verii. Inițiativa – formată, din punct de vedere tehnic, din două acorduri, fiecare sprijinind exporturile de alimente ale Ucrainei și Rusiei – urma să expire sâmbătă, iar Rusia a amenințat în repetate rânduri că ieși din această înțelegere, suspendând chiar participarea sa pentru câteva zile la începutul acestei luni.

Prelungirea cu patru luni a acordului este o veste bună pentru cele mai sărace țări din lume, multe dintre acestea depinzând de fluxurile neîngrădite de cereale din Ucraina, dar aceasta fixează un nou termen politic în martie, anul viitor, pentru a-l extinde din nou.

Continue Reading

Facebook

U.E.8 mins ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL26 mins ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu58 mins ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE1 hour ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE18 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE19 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

ROMÂNIA19 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending