Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, discuții cu Margrethe Vestager și Adina Vălean despre proiectele de infrastructură pe care România dorește să le finanțeze prin PNRR

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a avut luni o întrevedere ”foarte productivă” cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, cu care a discutat despre o serie de proiecte pe care România dorește să le finanțeze prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Discuțiile aplicate s-au axat pe:

  • Autostrada A7: Ploiești – Pașcani;
  • Autostrada A8: Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Pașcani;
  • Autostrada A3: Nădășelu – Poarta Sălajului;
  •  Autostrada A1: Margina – Holdea.

Cătălin Drulă a calificat proiectele mai sus amintite drept unele ”mature și adaptate vremurilor noastre, prevăzute cu perdele forestiere și stații electrice de încărcare. Infrastructura din România are nevoie urgentă de dezvoltare modernă și echitabilă între regiuni, iar PNRR este o sursă vitală de finanțare pentru țara noastră”, a completat ministrul Transporturilor.

În încheiere, acesta și-a exprimat încredere că ”negocierile dintre România și Comisia Europeană” se vor finaliza cu bine și a declarat că este ”nerebdător” să se apuce de construit.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat luni că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

”În discuţia cu preşedintele, cu domnul Orban, cu domnul prim-ministru şi cei doi vicepremieri am convenit ca mâine, în întâlnirea pe care o să o am cu vicepreşedintele Verstager al Comisiei Europene, să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a declarat Ghinea, la Parlament, după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, la care au participat și premierul Florin Cîțu și liderii partidelor de coaliție, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor. 

Săptămâna trecută, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu Executivul european.

În egală măsură, Cristian Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție în această săptămână cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru a putea ”pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.

Asigurări privind respectarea calendarului au venit și din partea premierului Florin Cîțu, care a oferit garanții că PNRR nu a fost refuzat de Comisia Europeană, ci instituția europeana a cerut României să remodeleze unele proiecte în vederea încadrării acestora în exigențele solicitate.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare