Connect with us

INTERNAȚIONAL

China îngheaţă comenzile de avioane Airbus din pricina taxei UE pe emisiile de CO2

Published

on

Decizia UE i-a adus deja producătorului Airbus, EADS, pierderi de 100 de milioane de euro, informează Adevarul, în pagina sa electronică.

Louis Gallois, preşedintele executiv al EADS (concernul care produce Airbus) a avertizat că guvernul chinez a îngheţat comenzile de Airbus 330 şi 380 din cauza taxei pe emisiile de dioxid de carbon impusă de UE. Taxa europeană ar putea cauza astfel pierderi de 100 de milioane de euro concernului, potrivit “Le Figaro”.

“În 2013, 6 livrări de A330, iar în 2014 alte 19 livrări sunt ameninţate”, a mai avertizat el. Gallois a sfătuit UE să nu se încăpăţâneze să aplice unilateral această măsură. “Pledăm pentru o soluţie concertată la scară mondială. Această taxă europeană nu e o soluţie potrivită. Creează distorsiuni şi ne pune în opoziţie cu restul lumii”, a adăugat Gallois, citat de “Le Figaro”.

Mai multe informații, aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  airbus.com

NATO

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind acreditarea diplomatului Dănuţ-Sebastian Neculăescu în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la NATO şi şef al Delegației Permanente a României la NATO, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Neculăescu preia această poziție după rechemarea din funcție a ambasadorului Stelian Stoian, cel care a condus delegația României la NATO din 2013 și care a fost numit între timp ambasador al României pe lângă instituțiile internaționale de la Viena.

Numirea lui Neculăescu la conducerea delegației României la Alianța Nord-Atlantică este anunțată într-un nou climat de tensiune între NATO și Rusia. Diplomatul are o bogată expertiză în securitatea regională, fiind anterior și secretar de stat pentru relațiile cu vecinătatea estică a României.

Potrivit MAE, Dănuț Sebastian Neculăescu este secretar de stat pentru afaceri strategice, este diplomat de carieră și lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din octombrie 2002. În perioada 2017-2019 a deţinut funcţia de secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global. Pe parcursul carierei diplomatice a îndeplinit responsabilități atât în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât și în serviciul diplomatic exterior.

În intervalul aprilie – iulie 2017 a îndeplinit funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului.

Anterior, din iunie 2016 și până aprilie 2017 a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice și, ulterior, pentru afaceri regionale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A contribuit la aprofundarea dialogului strategic cu SUA, inclusiv prin participarea la consultări în cadrul Celei de a V-a reuniune a Task-Force-ului pentru implementarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi SUA. De asemenea, printre principalele linii de mandat s-a numărat consolidarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană a Republicii Moldova.  

În perioada august 2015 – iunie 2016, a ocupat poziția de director general pentru afaceri strategice, iar în intervalul octombrie 2011 – ianuarie 2013, respectiv noiembrie 2013 – august 2015 a îndeplinit funcția de director pentru politici de securitate. Din aceste poziții a contribuit la pregătirea Summit-urilor NATO din SUA (Chicago – 2012), Marea Britanie (New Port – 2014), precum și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României pe dimensiunea de securitate cu SUA, Polonia și Turcia. În perioada ianuarie 2013 – noiembrie 2013 a lucrat în calitate de responsabil cu planificarea activităților de monitorizare din cadrul Cartierului General de la Tbilisi al Misiunii UE a Monitorizare din Georgia (EUMM). În intervalul decembrie 2006 – mai 2009 a fost adjunct reprezentantului permanent al României la dialogul politico-militar de la Viena, (Forumul pentru Dialog în domeniul Securității/FSC, Comisia Consultativă Cer Deschis, Grupul Consultativ Comun/JCG) și în Comitetul de Securitate al OSCE, creat în 2006.

În intervalul mai 2009 – septembrie 2011 a fost adjunctul reprezentantului permanent al României pe lângă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, și Comisiei pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO). Din această poziție a contribuit la pregătirea și derularea mandatului României de vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA (2009 – 2011), respectiv de președinte al Conferinței Generale a AIEA (septembrie 2011). Totodată, a sprijinit îndeplinirea mandatului României de coordonator la nivelul Agenției de la Viena pentru negocierile cu Secretariatul AIEA şi statele membre privind bugetul AIEA pentru 2010 – 2011 și al elaborării Strategiei AIEA pe Termen Mediu pentru 2012 – 2017.

Anterior, în intervalul martie 2004 – decembrie 2006, a îndeplinit funcția de șef birou și ulterior director al Direcției OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Între anii 2002 – 2004 a îndeplinit funcții de consilier la Cabinetul Ministrului și de secretar III, ulterior secretar II, în cadrul Direcției Analiză și Planificare Politică, respectiv Direcției NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității din București și al Facultății de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București. 

A absolvit cursuri ale Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2002), Academiei Diplomatice din Marea Britanie (2002) și Colegiului NATO de la Roma (2003).

S-a născut în 1975. Este căsătorit și are un băiat.

Continue Reading

RUSIA

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

Published

on

© European Union, 2021

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, începe luni un turneu diplomatic în Ucraina și Rusia, în contextul consolidării militare ruse în proximitatea graniței cu Ucraina, după ce securitatea europeană a reprezentat principalul subiect al discuțiilor derulate pe parcursul săptămânii trecute, atât în format bilateral, Washington-Moscova sau NATO-Rusia, dar și în format extins, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Potrivit unui comunicat al Ministerului german de Externe, Baerbock este pregătită să își ”asculte cu atenție interlocutorii, atât la Moscova, cât și la Kiev. Dar voi explica, de asemenea, în mod clar poziția noastră în UE, în G7 și la nivelul relației transatlantice”, a punctat oficialul german, în contextul în care anul 2022 a reprezentat debutul președinției germane a G7, grupul celor mai industrializate ţări.

Așadar, Germania este pregătită pentru un dialog susținut referitor la măsurile necesare în vederea garantării unei arhitecturi de securitate solide în Europa.

În viziunea Berlinului, elementele de referință rămân principiile de bază ale acordurilor de la Helsinki, care au asigurat pacea și securitatea în Europa în ultimii 50 de ani și care prevăd, printre altele, inviolabilitatea frontierelor, respectarea drepturilor inerente ale suveranității sau neintervenția în afacerile interne.

”Suntem determinați să reacționăm dacă Rusia alege calea escaladării”, a avertizat Annalena Baerbock, făcând trimitere la opoziția Moscovei față de dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile alianțe.

De altfel, poziția Germaniei vine să o dubleze pe cea a Franței, care respinge încercările Kremlinului de reconstruire a zonelor de influență, militând în schimb pentru o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent.

30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene

Vizita ministrului german de externe vine în contextul aniversării a trei decenii de relații diplomatice pe care țara sa le are cu Ucraina.

Aceasta va oferi posibilitatea consolidării cooperării între cele două țări și va prilejui întâlniri pe care oficialul german urmează să le aibă cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba și cu președintele Volodimir Zelenski, scopul fiind acela de a transmite mesajul clar că Ucraina se află în centrul eforturilor diplomatice.

”Vreau să vorbesc despre inițiativele de modernizare durabilă a sectorului energetic ucrainean, despre dezvoltarea pieței hidrogenului și despre ofertele de sprijin pentru apărarea cibernetică”, este mesajul transmis de Annalena Baerbock, în armonie cu obiectivele președinției G7 și în urma recentelor atacurilor cibernetice asupra Guvernului de la Kiev, condamanate de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Oficialul german se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanţi ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, prima întâlnire la Moscova cu omologul rus, Serghei Lavrov

Chestiunile față de care Berlinul și Moscova au poziții antipodice și pe care oficialii trebuie să le discute este una lungă.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat joi că discuțiile cu Occidentul privind garanțiile de securitate se află ”într-un punct mort” și că Moscova nu vede deocamdată utilitatea continuării acestora.

Făcând apel la rațiune și maturitate, Baerbock a transmis că ”diplomația, mai ales perioade de criză, necesită multă perseverență, răbdare și nervi de oțel”, potrivit Politico Europe. ”Nu au existat discuții comune cu Rusia în cadrul Consiliului NATO-Rusia  timp de doi ani și nu cred că cineva a venit la masa negocierilor și s-a gândit: <<Nu am vorbit unul cu celălalt timp de doi ani, acum vom rezolva în câteva ore tot ceea ce nu s-a discutat în ultimii ani>>”, le-a spus ministrul german de externe reporterilor înainte de reuniunea informală a miniștrilor de externe și ai apărării din UE.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul france Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

Facebook

NATO10 mins ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA39 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO1 hour ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA3 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.3 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN24 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending