Connect with us

Bugetul UE

Cine este şi ce experienţă are Corina CREŢU, noul comisar european pentru Politică Regională

Published

on

UPDATE 10 septembrie

Corina Creţu a fost desemnată comisar european pentru Politica RegionalăAnunţul a fost făcut pe site-ul Comisiei Europene şi confirmat de preşedintele CE.

“Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României.  Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles.  Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu.” a scris Corina Creţu pe pagina sa de facebook, după anunţul făcut de preşedintele CE.

Următorul pas va fi aprobarea noului executiv european de către Parlamentul European. Audierile viitorilor comisari europeni în comisiile de specialitate ale PE vor avea loc între 29 septembrie şi 3 octombrie.

Corina Crețu este nominalizarea Romaniei pentru postul de Comisar european, acceptata, se pare, de catra Jean Claude Juncker, Presedintele desemnat al Comisiei Europene. Europarlamentarul PSD va ocupa, cel mai probabil, daca va fi nominalizata in acest sens de Juncker si votata de Parlamentul European, portofoliul ocupat de Johannes Hahn in perioada 2007-2014, cel al Dezvoltari Regionale. Un domeniu de maxima importanta, al doilea dupa Agricultura, cu o treime din bugetul UE, adica peste 300 de miliarde de euro. Va fi una dintre cele mai importante pozitii detinute de socialistii europeni in Comisia Europeana condusa de un reprezentant al PPE.

corina cretuCaleaeuropeana.ro va prezinta  cele mai importante informatii despre cariera si experienta politica a Corinei Cretu:

Vicepreședinte al Parlamentului European, aleasă în această funcţie în luna iulie 2014, cumulând un număr de 406 voturi.

Între 2012 și 2014 ocupă funcția de Vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, fiind, în aceeași timp, membră a Preşedinţiei Partidului Socialiştilor Europeni.

În mandatul 2009 – 2014 este Vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare din Parlamentul European. În această calitate, Corina Creţu se remarcă prin activitatea sa profesională şi politică de la Bruxelles şi Strasbourg. Este autoarea Raportului referitor la autoritățile locale și societatea civilă: angajamentul Europei față de sprijinirea dezvoltării durabile, prin care pledează pentru eradicarea sărăciei și asigurarea dezvoltării durabile, prin implicarea autoritatilor locale si a organizatiilor non-guvernamentale.

Totodată, redactează ca Raportor alternativ Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (EU Aid Volunteers), Raportul referitor la creşterea impactului politicii de dezvoltare a UE şi Raportul referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind Anul European al îmbătrânirii active.

De asemenea, este organizatoarea a numeroase conferințe și audieri găzduite de Parlamentul European, dintre care Reuniunea Extraordinară a Comisiei pentru Dezvoltare, avându-l ca invitat pe Bill Gates, ocazie cu care şi-a exprimat susţinerea pentru majorarea contribuţiilor statelor la ajutorul pentru dezvoltare în vederea respectării angajamentului de a aloca 0,7% din PIB, astfel încât Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului să devină realizabile.

Totodată, este organizatoarea audierii cu tema “Palestina – reconstrucţie şi dezvoltare”, la care participă Tony Blair şi în cadrul căreia a pledat ca Uniunea Europeană să devină un factor important în implementarea unei soluţii paşnice durabile in regiune.

În anul 2009 participă la misiunea de informare a delegaţiei Parlamentului European cu privire la conflictul din Fâşia Gaza şi teritoriile palestiniene.

În 2010 inaugurează, la Bruxelles, cea de-a Zecea Conferinţă a Reţelei Parlamentare pentru Banca Mondială, fiind Membă a Comitetului de Conducere a PNoWB (Parliamentary Network of the World Bank).

La începutul anului 2005 conduce un seminar de pregătire pentru purtătorii de cuvânt, şefi ai departamentelor de comunicare şi şefi ai departamentelor de presă din noile instituţii democratice din Irak.

În anul 2004 a fost aleasă membră a Parlamentului României, activând în cadrul Comisiei pentru Politică Externă a Senatului și ca Euroobservator la Parlamentul European din partea României.

În anul 2000 a fost aleasă membră a Camerei Deputatilor, renunţând la mandat în favoarea funcţiei de Consilier Prezidenţial.
În perioada 2000-2004, deține funcția de Consilier Prezidential (cu rang de ministru), Purtător de cuvânt al Președintelui României și Şef al Departamentului de Comunicare Publică din cadrul Presedinției României, calitate în care conduce strategia de comunicare a Instituţiei Prezidenţiale.

Este aleasă eurodeputat la alegerile din 2007, la cele din 2009 și la alegerile din luna mai 2014, când este lider al listei de candidați ai Alianței PSD-UNPR-PC.

Corina Crețu este, de asemenea, autoarea cărții „Romania europeană”, publicată în 2009 la Bucureşti.

 

 

 

 

.

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA13 hours ago

Prințul Charles, primit la Palatul Victoria. Nicolae Ciucă: Companiile britanice sunt așteptate să investească în energia verde

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 300 milioane euro menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune norme pentru confiscarea activelor oligarhilor ruși și incriminarea încercărilor de eludare a măsurilor restrictive impuse de UE

MAREA BRITANIE16 hours ago

Klaus Iohannis și Prințul Charles au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice

Cristian Bușoi16 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Portugalia poate fi un exemplu pentru România în ceea ce privește energia regenerabilă

U.E.17 hours ago

Ministrul ungar de externe: Amenințările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului și gazului natural pun în pericol unitatea UE

CONSILIUL UE17 hours ago

UE pregătește Balcanii de Vest și Turcia pentru viitoarea lor participare la semestrul european: Dialogul privind politica economică are o importanță deosebită

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Fondul european de apărare: Comisia Europeană mobilizează un miliard de euro pentru a reduce decalajele și a stimula inovarea în domeniul apărării

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

REPowerEU: Comisia Europeană înființează Grupul operativ al platformei energetice a UE pentru a asigura aprovizionarea alternativă

ȘTIRI POZITIVE19 hours ago

Jurnaliștii de la New York Times, călătorie în ”Alpii transilvăneni, ascultând pașii zimbrilor”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

”Cooperarea globală reprezintă antidotul pentru șantajul Rusiei”, subliniază Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial, de unde a transmis că UE va sprijini ”Ucraina să renască din cenușă”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu pledează pentru o guvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre: Dacă un stat nu investește, atunci se blochează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va include hărțile de infrastructură din R. Moldova, Ucraina și Georgia în Regulamentul TEN-T. Parlamentul European va lucra rapid pe această propunere

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu reprezentanții OCDE: Măsurile de simplificare a licențierii activității mediului de afaceri aduc o creștere de 4% a PIB-ului pe cap de locuitor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G76 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.7 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO7 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU7 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

Team2Share

Trending