Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune ca bugetul UE pentru 2024 să fie de 189,3 miliarde de euro, având în centru dubla tranziție, ecologică și digitală, pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus ca bugetul Uniunii Europene pentru 2024 să se ridice la 189,3 miliarde de euro, ce urmează să fie completat de 113 miliarde euro sub formă de plăți pentru granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul european destinat redresării post-pandemice.

Conform unui comunicat al instituției, forța conjugată a celor două va continua să stimuleze redresarea economică în desfășurare a Europei și să creeze locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică a UE.

”Bugetul UE continuă să ofere Europei mijloacele necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Cu toate acestea, bugetul UE, ca și bugetele naționale, se confruntă cu constrângeri din cauza creșterii costurilor, în timp ce nevoile de finanțare nu scad. Bugetul UE pentru 2024 a fost adaptat pentru a continua să sprijine tranziția ecologică și digitală a Uniunii și rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente care oferă valoare adăugată în viața oamenilor”, a menționat Johannes Hahn, comisarul responsabil pentru buget și administrație.

 

UE s-a confruntat cu provocări excepționale în ultimii ani, inclusiv cu o inflație în rapidă creștere, care a pus o presiune considerabilă asupra capacității bugetului de a răspunde în continuare la noile evoluții. Cu toate acestea, proiectul de buget pentru 2024 continuă să asigure finanțarea esențială a priorităților politice ale UE, așa cum a fost planificat. Cheltuielile legate de sectoarele ecologic și digital vor continua să fie prioritare pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor.

Proiectul de buget pentru 2024 direcționează fondurile acolo unde acestea pot face cea mai mare diferență, în conformitate cu cele mai importante nevoi de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor UE din întreaga lume. Fondurile vor contribui la modernizarea și consolidarea Uniunii, prin promovarea tranziției ecologice și digitale, crearea de locuri de muncă și consolidarea rolului Europei în lume.

Comisia va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar. În urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva țării, bugetul UE a fost mobilizat în totalitate pentru a sprijini Ucraina și statele membre ale UE care primesc refugiați, însă disponibilitățile sale au fost epuizate. Comisia va evalua viitorul sprijin acordat Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului său pe termen lung 2021-2027.

Pentru a aborda diferitele alte priorități ale UE, Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale Comisiei (în angajamente):

  • 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida reziliența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
  • 47,9 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
  • 15,8 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele UE în lume, din care 11,4 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI – Europa globală), 2,1 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 1,7 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
  • 13,6 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,8 miliarde de euro pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii cipurilor europene în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuire din cadrul altor programe.
  • 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 2,7 miliarde de euro pentru mecanismul Conectarea Europei, pentru îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde de euro pentru programul Europa digitală, pentru a contura viitorul digital al Uniunii, și 348 de milioane de euro pentru InvestEU, pentru priorități-cheie (cercetare și inovare, tranziție dublă, ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologii strategice).

  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
  • 10,3 miliarde de euro pentru oameni, coeziune socială și valori, din care 3,96 miliarde de euro pentru cheltuielile privind împrumuturile pentru NGEU (care vor fi monitorizate îndeaproape), 3,7 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 332 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 215 milioane de euro pentru a promova justiția, drepturile și valorile.
  • 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care 745 de milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
  • 2,2 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor UE, din care 1,1 miliarde de euro pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 874 de milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
  • 1,7 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație, din care 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
  • 1,6 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care 638 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED), 241 de milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară, 260 de milioane de euro pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) și 343 de milioane de euro pentru a sprijini producția de muniții.
  • 947 de milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 602 milioane de euro pentru Programul privind piața unică și 200 de milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
  • 754 de milioane de euro pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 230 de milioane de euro pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
  • 726 de milioane de euro pentru securitate, din care 315 milioane de euro pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
  • 213 milioane de euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru conectivitate securizată.

Proiectul de buget pentru 2024 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, așa cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete. Bugetul rămâne pe drumul cel bun pentru a consacra 30% din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU combaterii schimbărilor climatice.

COMISIA EUROPEANA

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană 

Published

on

© European Union, 2025. Source: EC - Audiovisual Service

La invitația premierului polonez, Donald Tusk, Colegiul comisarilor europeni, a efectuat o vizită în Gdańsk pentru a discuta cu membrii Guvernului Poloniei despre prioritățile președinției sale la Consiliul UE. Aceștia au vizitat Centrul European de Solidaritate, unde bărbați și femei din Solidarność au condus tranziția pașnică către democrație, s-au ridicat împotriva opresiunii impuse de Moscova pentru ca tinerele generații să poată crește într-o țară liberă. 

Președinta Executivului European și premierul poloniei au susținut a conferință de presă comună, prilej cu care Ursula von der Leyen a subliniat importanța priorităților președinției poloneze la Consiliul UE pentru conturarea politicilor europene într-o perioadă provocatoare, în contextul războiului purtat de Rusia la granițele Uniunii Europene. 

„De când Rusia a readus războiul pe continentul european, securitatea se află în centrul a tot ceea ce facem. Amenințările cu care ne confruntăm sunt mai complexe și mai diverse. Incidentele recente din Marea Baltică arată că fiecare element de infrastructură este o țintă potențială. De aici nevoia de a integra dimensiunea securității în fiecare politică și acțiune europeană”, a subliniat Ursula von der Leyen în declarația sa de presă.

Referitor la apărare, președinta Comisiei Europene a menționat că acum este momentul ca Europa să facă mai mult, mai repede, toate aceste lucruri cu o birocrație mai simplă: „Trebuie să facem mai mult. Mai mult ca niciodată, trebuie să cheltuim mai mult, trebuie să cheltuim mai bine și trebuie să cheltuim împreună. […] Vom avea nevoie de mai multă cooperare – pentru o mai bună interoperabilitate și costuri mai mici; de o legislație mai simplă, de exemplu privind achizițiile publice; și de mai multă inovare.”

„Sunt în Gdańsk. Acum 45 de ani, în 1980, muncitorii din șantierele navale ale Gdańskului au început greva care a dus la obținerea unor drepturi absolut imposibil de conceput în acele timpuri, dreptul la grevă și dreptul muncitorilor de a se organiza într-un sindicat independent.  […] În 2025, când lucrăm la cel de-al doilea plan de acțiune al Pilonului European al Drepturilor Sociale, să nu uităm că niciun drept nu este câștigat definitiv și că indiferența sau dezinformarea sunt inamici letali”, a transmis vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în timpul vizitei sale în Polonia. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a selectat 39 de proiecte inovatoare din întreaga Uniune Europeană, dedicate implementării infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Potrivit unui comunicat al instituției, o investiție totală de 422 de milioane de euro, furnizată prin intermediul Facilității pentru infrastructura de combustibili alternativi (AFIF), va sprijini aceste inițiative în vederea promovării tranziției către un transport mai curat.

”Cele 39 de proiecte pe care le sprijinim astăzi vor accelera implementarea infrastructurii critice de reîncărcare și realimentare necesare pentru extinderea parcurilor noastre de vehicule cu emisii zero. Împreună, acestea vor adăuga aproape 5 000 de noi puncte de încărcare, inclusiv 626 de încărcătoare de megawați, ajutând cetățenii să aleagă vehicule cu emisii zero și să contribuie la un mediu mai curat”, a precizat comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.

Proiectele selectate, dintre care două din România, se vor concentra pe instalarea de stații publice de reîncărcare electrică, inclusiv stații de reîncărcare de mare putere, de megawați, atât pentru vehiculele grele, cât și pentru cele ușoare, pe dezvoltarea de stații de alimentare cu hidrogen și de instalații electrice terestre în porturi, precum și pe electrificarea aeroporturilor și pe furnizarea de infrastructură pentru combustibili alternativi, cum ar fi amoniacul și metanolul pentru transportul maritim.

Unul dintre proiecte vizează instalarea a 28 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 150 kW fiecare pentru vehiculele ușoare și 32 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 350 kW fiecare pentru vehiculele grele, de-a lungul rețelelor rutiere TEN-T în 29 de locații din România și Grecia.

Un alt proiect urmărește implementarea a 200 de centre de reîncărcare accesibile publicului în România, echipate cu un total de 496 de puncte de încărcare: 96 pentru LDV-uri la 150kW și 400 pentru HDV-uri la 350kW.

Această investiție semnificativă se aliniază eforturilor UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți calitatea aerului și de a consolida competitivitatea industriilor europene.

AFIF funcționează prin intermediul unei cereri continue de propuneri, care permite finanțarea periodică a proiectelor noi și inovatoare pe tot parcursul anului.

Apelul actual, lansat la 29 februarie 2024, tocmai a finalizat prima sa rundă de evaluare.

Următoarea etapă va avea loc la 11 iunie 2025, când bugetul rămas de aproximativ 578 de euro de finanțare va fi disponibil pentru propunerile selectate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

Published

on

© European Union, 2022 - Source: EC

Comisia Europeană a solicitat joi platformei Shein să furnizeze documente interne și informații suplimentare referitoare la riscurile asociate prezenței conținutului și bunurilor ilegale pe piața sa, transparența sistemelor de recomandare și accesul la date pentru cercetătorii autorizați, în temeiul competențelor conferite de Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA).

Potrivit comunicatului oficial, Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații detaliate cu privire la măsurile adoptate pentru a atenua riscurile legate de protecția consumatorilor, sănătatea publică și bunăstarea utilizatorilor. Comisia solicită, de asemenea, detalii privind protecția datelor personale ale utilizatorilor.

Shein trebuie să furnizeze informațiile necesare până la 27 februarie 2025. Pe baza evaluării răspunsurilor, Comisia va stabili următorii pași. Acestea ar putea implica deschiderea formală a procedurilor conform articolului 66 din DSA.

Cererea de informații de joi se referă la ancheta DSA în curs împotriva Shein. Aceasta nu aduce atingere investigației în desfășurare a Rețelei de Cooperare pentru Protecția Consumatorilor (CPC), coordonată de Comisie, privind respectarea de către Shein a obligațiilor sale în temeiul legislației Uniunii în domeniul protecției consumatorilor, investigație complementară celei derulate de Comisie în cadrul DSA.

Comisia Europeană a trimis deja o solicitare de informații (RFI) către Shein pe 28 iunie 2024, referitoare la măsurile luate pentru a respecta obligațiile DSA, inclusiv în ceea ce privește așa-numitul „Mecanism de notificare și acțiune” pentru notificarea produselor ilegale, „modelele înșelătoare” pe interfețele sale online, protecția minorilor, transparența sistemelor de recomandare, trasabilitatea comercianților și conformitatea prin design.

Comisia Europeană a anunțat ieri o serie de măsuri pentru a combate riscurile generate de importurile de valoare redusă vândute prin comercianți și piețe online din afara Uniunii Europene, decizii care fac parte dintr-un pachet mai larg de instrumente care vizează domenii precum controalele vamale, protecția consumatorilor și aplicarea legislației digitale și pe care presa le consideră demersuri prin care UE își propune să transforme platformele online de tip Temu, Shein sau Amazon în actori răspunzători pentru produsele periculoase sau ilegale pe care le comercializează.

În ultimul an, Comisia Europeană a desemnat, în temeiul Actului privind serviciile legislative, atât Shein, cât și Temu, drept platforme online foarte mari care trebuie să respecte normele UE privind serviciile digitale, protejând consumatorii.

În același timp, presa a relatat că UE pregătește modificarea taxelor vamale pentru coletele de sub 150 de euro pentru a contracara volumele uriașe de colete Shein și Temu, acuzate că nu respectă legislația europeană.

Comisia Europeană a solicitat încă de anul trecut platformelor Temu și Shein să furnizeze informații privind respectarea Actului privind serviciile digitale, subliniind că amenzile pot ajunge la 6% din cifra de afaceri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

U.E.10 hours ago

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană 

INTERNAȚIONAL17 hours ago

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL2 days ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.2 days ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ7 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending