Comisia Europeană propune ca bugetul UE pentru 2024 să fie de 189,3 miliarde de euro, având în centru dubla tranziție, ecologică și digitală, pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor

Comisia Europeană a propus ca bugetul Uniunii Europene pentru 2024 să se ridice la 189,3 miliarde de euro, ce urmează să fie completat de 113 miliarde euro sub formă de plăți pentru granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul european destinat redresării post-pandemice.

Conform unui comunicat al instituției, forța conjugată a celor două va continua să stimuleze redresarea economică în desfășurare a Europei și să creeze locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică a UE.

”Bugetul UE continuă să ofere Europei mijloacele necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Cu toate acestea, bugetul UE, ca și bugetele naționale, se confruntă cu constrângeri din cauza creșterii costurilor, în timp ce nevoile de finanțare nu scad. Bugetul UE pentru 2024 a fost adaptat pentru a continua să sprijine tranziția ecologică și digitală a Uniunii și rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente care oferă valoare adăugată în viața oamenilor”, a menționat Johannes Hahn, comisarul responsabil pentru buget și administrație.

 

UE s-a confruntat cu provocări excepționale în ultimii ani, inclusiv cu o inflație în rapidă creștere, care a pus o presiune considerabilă asupra capacității bugetului de a răspunde în continuare la noile evoluții. Cu toate acestea, proiectul de buget pentru 2024 continuă să asigure finanțarea esențială a priorităților politice ale UE, așa cum a fost planificat. Cheltuielile legate de sectoarele ecologic și digital vor continua să fie prioritare pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor.

Proiectul de buget pentru 2024 direcționează fondurile acolo unde acestea pot face cea mai mare diferență, în conformitate cu cele mai importante nevoi de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor UE din întreaga lume. Fondurile vor contribui la modernizarea și consolidarea Uniunii, prin promovarea tranziției ecologice și digitale, crearea de locuri de muncă și consolidarea rolului Europei în lume.

Comisia va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar. În urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva țării, bugetul UE a fost mobilizat în totalitate pentru a sprijini Ucraina și statele membre ale UE care primesc refugiați, însă disponibilitățile sale au fost epuizate. Comisia va evalua viitorul sprijin acordat Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului său pe termen lung 2021-2027.

Pentru a aborda diferitele alte priorități ale UE, Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale Comisiei (în angajamente):

  • 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida reziliența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
  • 47,9 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
  • 15,8 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele UE în lume, din care 11,4 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI – Europa globală), 2,1 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 1,7 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
  • 13,6 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,8 miliarde de euro pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii cipurilor europene în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuire din cadrul altor programe.
  • 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 2,7 miliarde de euro pentru mecanismul Conectarea Europei, pentru îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde de euro pentru programul Europa digitală, pentru a contura viitorul digital al Uniunii, și 348 de milioane de euro pentru InvestEU, pentru priorități-cheie (cercetare și inovare, tranziție dublă, ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologii strategice).

  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
  • 10,3 miliarde de euro pentru oameni, coeziune socială și valori, din care 3,96 miliarde de euro pentru cheltuielile privind împrumuturile pentru NGEU (care vor fi monitorizate îndeaproape), 3,7 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 332 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 215 milioane de euro pentru a promova justiția, drepturile și valorile.
  • 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care 745 de milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
  • 2,2 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor UE, din care 1,1 miliarde de euro pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 874 de milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
  • 1,7 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație, din care 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
  • 1,6 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care 638 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED), 241 de milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară, 260 de milioane de euro pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) și 343 de milioane de euro pentru a sprijini producția de muniții.
  • 947 de milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 602 milioane de euro pentru Programul privind piața unică și 200 de milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
  • 754 de milioane de euro pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 230 de milioane de euro pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
  • 726 de milioane de euro pentru securitate, din care 315 milioane de euro pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
  • 213 milioane de euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru conectivitate securizată.

Proiectul de buget pentru 2024 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, așa cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete. Bugetul rămâne pe drumul cel bun pentru a consacra 30% din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU combaterii schimbărilor climatice.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare