Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cipru, paradisul fiscal spulberat?

Published

on

Cyprus-EU-FlagsFaptul că UE se luptă de ceva vreme să iasă din criză, iar lumina de la capătul tunelului întârzie să se întrevadă nu mai este de mult timp ceva nou. Însă, evenimentele din ultimele luni au scos la iveală faptul că recesiunea prin care trece UE ar putea avea consecințe pozitive pentru procesul de construcție europeană și întărirea coeziunii, odată depășite discuțiile cu privire la destrămarea zonei euro. UE creează imaginea că asemeni unei păsări Phoenix, poate renaște din propria-i cenușă, și nu oricum ci mai solidară, performantă și unită. În luna martie, Ciprul a fost statul european ce a amenințat foarte mult stabilitatea zonei euro, sistemul său bancar aflându-se în prag de colaps după ce agențiile de rating i-au dat calificative negative, făcând imposibil accesul la liniile de credit internaționale pentru a-şi refinanța propriile bănci. La sfârșitul lunii martie, s-a ajuns la un acord de salvare destul de controversat la nivel internațional datorită noutății pe care o aduce, dar și multiplelor semnificații pe care le poate avea. O parte dintre aceste semnificații au fost clarificate la începutul lunii aprilie, când, cu ocazia celei de-a noua Reuniuni Europene Regionale, doi comisari europeni au vorbit despre necesitatea unei UE mai unite cu un nou plan de dezvoltare pentru soluționarea deficiențelor ce au condus la criza curentă. Ciprul a devenit statul-exemplu pentru celelalte state europene sudice ce se confruntă cu probleme asemănătoare, dar și pentru discuțiile referitoare la politica de coeziune și modelul social european.

În iulie 2012, Cipru era a cincea ţară din zona euro care cerea un acord internațional de salvare/asistență (bailout) pe fundalul problemelor economice în creștere și a provocărilor puse pe umerii băncilor cipriote în urma scăderii ratingului în sondajele unor agenții de evaluare de renume.  Guvernul cipriot a cerut atunci ajutorul înainte de expirarea termenului limită pentru a recapitaliza una dintre cele mai mari bănci ale țării. Atunci guvernul a argumentat că scopul asistenței cerute era acela de a reduce riscurile asupra economiei cipriote, în special cele ce se difuzau din sectorul financiar datorită largii expuneri la economia grecească. Cipru era deja în afara piețelor de capital de mai bine de un an, datorită calificativelor primite din partea agențiilor de rating. În această situație a cerut ajutor Rusiei care a împrumutat insulei 2,5 miliarde de euro, în schimbul unor dobânzi deloc neglijabile. Și Marea Britanie lua în considerare la acel moment să acorde un împrumut bilateral Ciprului datorită relațiilor speciale cu Nicosia și ale importanței strategice a bazelor militare britanice din Cipru, dar decizia finală a fost în defavoarea unui astfel de împrumut. Din acel moment oficialii europeni au specificat clar guvernului cipriot că în schimbul asistenței va trebui să accepte un pachet de reforme economice și fiscale. Primul Ministru al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, care conducea în 2012 grupul miniștrilor de finanțe ai zonei euro, declara că „în schimbul ajutorului va fi necesară o politică de condiționalitate care va include măsuri create pentru a răspunde principalelor amenințări la adresa economiei Ciprului, în special celor din sectorul financiar.” Cirpul, însă, dorea atunci ajutorul doar pentru a recapitaliza una dintre băncile cu probleme ale țării, fără, însă a avea în plan de reforme structurale substanțiale. Ciprul a respins termenii Troicii (formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional). Abia în noiembrie  s-a ajuns la un acord care includea măsuri de austeritate precum tăieri ale salariilor angajaților din sectorul public, ale beneficiilor sociale, pensiilor și alocațiilor, creșterea TVA și a altor taxe și impozite, însă acordul încă nu era definitivat mai trebuind stabilită suma de acordat.  Se preconiza că băncile cipriote ar avea nevoie de o recapitalizare de aproximativ 16 miliarde euro, cam cât PIB-ul total al țării. Negocierile pentru ieșirea din criza financiară cu UE au fost tărăgănate de fostul guvern socialist și reluate într-un moment critic, după alegerea Președintelui Nicos Anastasiades.

Criza s-a acutizat când pe data de 13 martie 2013 agenția de rating Moody a retrogradat Ciprul în categoria junk– nerecomandată pentru investiții, consecință a marii expuneri a băncilor cipriote în sistemul bancar din Grecia. Totodată, agenția a atribuit obligațiunilor emise de guvernul cipriot o perspectivă negativă. În ianuarie 2013, agenția Standard&Poor retrogradase Ciprul la categoria junk, în timp ce agenția Fitch îl plasa cu puțin înaintea categoriei junk. Aflat în această categorie, Ciprul nu putea accesa împrumuturi internaționale de pe piețele de credit mondiale, iar nevoia de a refinanța cele mai mari bănci cipriote presa pe umerii guvernului de la Nicosia. În această situație a urmat o perioadă de negocieri cu UE, Troica, Rusia, apoi negocieri în cadrul guvernului cipriot, convingerea parlamentului, existând zile în care băncile cipriote au fost chiar închise.

În final s-a ajuns la un acord de asistență (de bailout) cu Grupul Euro, acord care în final a trecut și de Parlamentul cipriot, dar a condus la ample dezbateri și critici internaționale. În schimbul unui ajutor de 10 miliarde de euro din partea UE și a FMI menit a salva de la colaps sectorul bancar și economia cipriotă per ansamblu (sectorul bancar și turismul ocupând o pondere semnificativă din economia țării), Ciprul a convenit asupra unor măsuri de a restructura sectorul său bancar, între care creșterea taxelor și privatizări.  Conform înțelegerii, a doua cea mai mare bancă a Ciprului – Laiki Bank- va fi închisă și depozitele de peste 100000 de euro vor fi mutate într-o „bancă rea” (engl. Bad bank), în timp ce depozitele sub 100.000 euro vor fi mutate în Bank of Cyprus, cea mai mare bancă a țării care va fi restructurată. În același timp, depozitele mai mari de 100.000 de euro în cadrul Bank of Cyprus vor fi înghețate ;i ulterior vor fi utilizate pentru a contribui la miliardele necesare ieșirii din criză, pentru cota de refinanțare care cade în sarcina autorităților cipriote, însă nu este clar care va fi exact procentul luat din acești bani. Pentru a preveni falimentarea băncilor, s-a fixat și o limită de retragere, astfel nu pot fi retrași mai mult de 300 de euro pe zi sau transferați mai mult de 5000 de euro pe lună pe carduri de credit.

Se poate pune întrebarea de ce s-a convenit asupra unui acord de bailout, care presupune că și statul afectat contribuie la propria-i ieșire din criză? Unul dintre cele mai la îndemână răspunsuri ar putea fi corelat cu alegerile din Germania și percepția germanilor asupra Ciprului ca fiind  un paradis fiscal. Astfel, guvernul german nu se arăta dispus a împrumuta pur și simplu bani ciprioților, lucru care ar fi putut fi perceput de populație ca salvându-i pe rușii care spălau bani prin depozitele lor în Cipru. Un acord de bailout sancționează atât băncile, cât și pe cei cu sume de peste 100.000 de euro care vor fi blocate, lucru care poate fi ușor perceput de către opinia publică ca sancționându-i pe cei responsabili de criză. Totodată, prin această soluție Bank of Cyprus a devenit cumva proprietate a întregii zone euro.  Se consideră că această soluție aleasă pentru ieșirea din criză a sistemului bancar cipriot a adus un deficit de imagine asupra credibilității privind soluționarea crizelor financiare de către factorii de decizie din zona euro și Fondul Monetar Internațional.

Faptul că s-a ajuns la o înțelegere, însă nu trebuie confundat cu sfârșitul crizei financiare din Cipru acesta depinzând de abilitatea guvernului de a duce la bun sfârșit și cu succes restructurarea fără a ieși din zona euro. Desigur, așa cum pe parcursul lunii martie, dar și începutul lunii aprilie, s-a observat că această criză financiară nu este unica pe care o traversează Ciprul. Pentru a-și reconstrui economia, guvernul de la Nicosia va trebui să adopte măsuri de austeritate, care nu sunt tocmai populare în rândul cetățenilor, de aceea, rămâne de văzut cum va gestiona acesta o eventuală criză socială și chiar politică.

Situația din Cipru poate fi văzută ca o încercare de a fixa un exemplu, de a arăta celorlalte state din sudul Europei care sunt consecințele renunțării la măsurile de austeritate și la un management financiar extern. Colapsul sistemului financiar al Ciprului ar putea fi înțeles, fie ca o încercare de a scoate anumite țări din zona euro, fie pentru a lansa un avertisment țărilor din sudul Europei pentru a le forța să accepte regulile jocului impuse din afară. Acesta ar putea fi începutul unei lupte cu adevărat dificile pentru prezervarea și salvarea UE.

Premiera acordului de salvare a sistemului financiar al Ciprului a fost aceea a deciziei de a nu salva o instituție de credit, cu o tentă ironică s-ar putea spune că soluția de salvare a constat în nesalvarea unei bănci. Dar, așa cum am precizat anterior, decizia de a lichida una dintre băncile importante ale Ciprului ar putea fi aceea că s-a dorit a face din Cipru un exemplu și desființarea unui paradis fiscal. Cazul Ciprului ar putea legitima în viitor discuții cu privire la o coeziune a politicilor fiscale de la nivelul UE, la un control financiar al principalelor instituții de credit din UE, în special din statele din sudul Europei.

Începutul lunii aprilie a făcut credibilă această interpretare conform căreia, Ciprul va sta drept exemplu. Cu ocazia celei de-a 9-a Reuniuni Europene Regionale, Comisarul pentru locuri de muncă, afaceri sociale și incluziune, Laszlo Andor, a reliefat faptul că actuala criză financiară, economică și socială prin care trece UE ameninţă „consensul pentru modelul social european și integrarea economică și monetară per ansamblu.” Dar, indirect discursul său a reliefat lecțiile pe care UE le poate trage din această criză. De remarcat în discursul său este atenția acordată problemelor ridicate din statele din Sudul Europei:  „Ceea ce ne preocupă cel mai mult sunt diferențele considerabile privind condițiile economice și angajabilitatea în cadrul zonei euro, având în vedere că statele sudice par a fi prinse într-o spirală fără sfârșit a recesiunii și a șomajului”. (discurs ce pare a favoriza interpretarea conform căreia s-a dorit ca Cipru să fie un exemplu pentru aceste țări). „Sunt convins că această criză a fost un catalizator pentru schimbări profunde la nivelul UE. Ultimele dezvoltări arată că de fapt ne îndreptăm către o arhitectură mai echilibrată pentru Uniunea Monetară Europeană. Comisia și statele membre dezvoltă o strategie care combină eforturile pentru consolidare fiscală cu o strategie integrată pentru creștere economică și angajabilitate și coeziune socială.” Nu putem desigur să nu ne gândim că ultimele dezvoltări la care se referă comisarul UE  sunt strict legate de modul în care criza financiară din Cipru a izbucnit și și-a găsit o salvare relativă prin înțelegerea cu Grupul Euro.  Totodată, dincolo de problemele financiare și sociale ce derivă din sudul Europei cu impact asupra întregii UE, Cipru mai prezenta o caracteristică foarte importantă pe care unele state puternice ale UE, în frunte cu Germania, doreau să o elimine: aceea că Cipru era un fel de paradis fiscal în interiorul UE, ori nu se poate vorbi de consolidare fiscală fără eliminarea situațiilor cu potențial destabilizator. Discursul comisarului european reliefează faptul că situația din Cipru (deși el nu menționează această țară niciodată, ci folosește sintagma ultimele evenimente) „a condus la o înțelegere pentru întărirea dimensiunii sociale din zona Uniunii Monetare Europene împreună cu o supraveghere îndeaproape a politicilor macroeconomice. Șomajul acut și problemele sociale dintr-un stat membru al zonei euro propagă un efect negativ de destabilizare a întregii zone la nivel economic și politic.”  Acest discurs pare a da un răspuns dezbaterii lansate la nivelul UE în contextul crizei dacă modelul social european, pe care mulți susțin că este construită esența UE, este încă unul funcționabil și dacă în urma acestei crize va rămâne modelul de bază sau va fi înlocuit. Dacă luăm în considerare declarația comisarului Andor atunci este clar că UE este în continuare convinsă că modelul social european este cheia. În acest sens, putem lua drept exemplu adoptarea recentului Pachet Social de Investiții care ghidează statele membre în reformarea sistemelor lor de protecție socială în special în domeniul investițiilor sociale. Acest pachet pentru investiții sociale este bazat pe trei piloni:

– creșterea sustenabilității sistemelor sociale prin simplificare și o mai bună țintire a nevoilor sociale emergente;

– dezvoltarea unor politici care să permită și să activeze componenta de investiții sociale prin suport orientat, condiționat și efectiv;

– asigurarea că politicile sociale acoperă cele mai cruciale riscuri din viața individului, de la îngrijirea pentru nou-născuți la îngrijirea pe termen lung pentru cei bătrâni.

Astfel fondurile europene vor fi simțitor orientate spre a susține statele membre în implementarea acestor priorități, la baza cărora stă cetățeanul european. Însuși acordul de asistență poate fi văzut a se înscrie în modelul social european dacă ținem cont că cetățeanul, cei cu depozite de până la 100.000 de euro nu este sancționat, ci din contră, banii alocați sunt pentru a garanta depozitele acestora, în timp ce cei cu sume mai mari, reprezentanți ai mediului de afaceri (persoane juridice în special) și instituțiile de credit sunt cei care au de suferit.

Dincolo de semnificațiile acordului de bailout pentru zona euro această perioadă a revitalizat alte teme intrate în ultimele luni în penumbră precum: relațiile dintre Cipru și Grecia, dintre Cipru și Turcia, reunificarea Ciprului, resursele de gaz descoperite în apele mediteraneene din zona economică exclusivă a Ciprului, stabilitatea politică și socială a acestui stat (se pune întrebarea dacă nu vom asista la o criză precum cea din Grecia, dată fiind dependența economiei cipriote de sistemul bancar și măsurile de austeritate necesare redresării economice). În Cipru o criză politică și socială va revigora cu atât mai mult discuțiile reanimate de alegerile prezidențiale de la începutul anului privind chestiunea cipriotă, respectiv unificarea insulei. În ceea ce privește resursele de gaz care au generat numeroase tensiuni între Turcia și Cipru, ar putea fi identificate câteva puncte interesante. Spre exemplu, exploatarea acestor resurse ar putea deveni cu atât mai importantă în prezent cu cât veniturile obținute ar putea ajuta la redresarea economiei și crearea de noi locuri de muncă. În acest sens am putea asista la o exacerbare a tensiunilor pentru aceste resurse între cei doi vecini de la Mediterană. Poate fi adus în discuție rolul Rusiei în exploatarea și comercializarea acestor resurse. Este cunoscut interesul Rusiei pentru aceste resurse, dar dacă ținem cont de recenta alegere a soluției Grupului Euro în defavoarea intereselor Rusiei din Cipru, este legitimă întrebare privind cine va fi partenerul spre care va opta Cipru pentru extragerea acestor resurse având în vedere dependența de Grupul Euro din punct de vedere fiscal. Va alege partenerul rus sau va alege un partener din cadrul zonei Euro, precum Germania?  Desigur pot fi considerate premature aceste discuții având în vedere că în prezent guvernul cipriot are alte priorități pentru salvarea economică, dar nu este greșit a se considera că nu peste mult timp atenția va cădea asupra acestor resurse.

Nu în ultimul rând trebuie spus că situația din Cipru a animat și discuțiile cu privire la paradisurile fiscale europene și necesitatea eliminării lor, dar și cine ar putea beneficia de pe urma spulberării paradisului cipriot. Astfel că, rămâne de văzut dacă și alte țări care pot fi clasate în această categorie vor avea aceeași soartă.

 

Articolul face parte din ultimul număr din 2013 al buletinului Politica sub lupa CEPE, disponibil aici.

Autor: Alina MOGOȘ, Center for European Policy Evaluation
Foto: wikipedia

INTERNAȚIONAL

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Published

on

© Kremlin

Președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au convenit în cadrul primului lor summit desfăşurat miercuri la Geneva ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei, relatează presa internațională.

Biden și Putin au participat miercuri la primul lor summit bilateral, iar discuțiile dintre președinții american și rus s-au încheiat după aproximativ trei ore, deși Casa Albă prevăzuse că summitul va dura patru-cinci ore.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a părăsit vila La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea, după negocierile cu liderul rus Vladimir Putin și susține o conferință de presă. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a susținut o conferință de presă.

 

“I-am spus lui Putin că agenda noastră nu este împotriva Rusiei sau a altcuiva. Este pentru poporul american”, a declarat Biden reporterilor, subliniind că Washington și Moscova vor lansa dialoguri politico-diplomatice pentru stabilitate strategică și discuții la nivel de experți privind securitatea cibernetică.

Președintele SUA a spus că i-a transmis ferm omologului rus că atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice trebuie să nu mai aibă loc.

Președintele american a precizat că a subliniat importanța drepturilor omului în întâlnirile sale cu Putin. De asemenea, el a ridicat problema unei eventuale eliberări a lui Paul Whelan și Trevor Reed, doi foști pușcași marini americani care sunt în prezent încarcerați în Rusia.

“Drepturile omului vor fi întotdeauna pe masă, i-am spus”, a spus Biden.

Potrivit The Guardian, Vladimir Putin a descris discuțiile ca fiind “destul de constructive”, fără “ostilitate” între cele două părți.

La conferința de presă susținută după încheierea summitului, Putin a declarat că el și Biden au convenit să “înceapă consultări” privind securitatea cibernetică, în urma unei serii de atacuri cibernetice recente împotriva marilor corporații, care au avut loc în Rusia.

Preşedintele rus a declarat jurnaliştilor în conferinţa sa de presă separată de după summit că întâlnirea a fost una constructivă, s-a desfăşurat fără ostilitate şi a demonstrat dorinţa celor doi lideri de a se înţelege, informează Agerpres.

Putin a mai afirmat că Rusia şi SUA au o responsabilitate comună faţă de stabilitatea nucleară şi vor purta discuţii asupra unor posibile modificări ale Noului Tratat Start, recent înnoit.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, a avut loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summitul SUA-Rusia a început. Joe Biden și Vladimir Putin și-au dat mâna: “Este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față

Published

on

© CNN Screenshot/ Twitter

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, au început miercuri, la Geneva, primul lor summit bilateral, pe fondul celor mai scăzut nivel al relațiilor dintre Washington și Moscova după încheierea Războiului Rece, strângându-și mâna și intrând în sala discuțiilor alături de șefii diplomațiilor, Antony Blinken și Serghei Lavrov.

Cred că este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”, a declarat Joe Biden, în timp ce Vladimir Putin a declarat că speră că “întâlnirea lor va fi productivă”, informează BBC.

În continuare, Joe Biden a declarat că dorește relații “previzibile” cu Moscova și să coopereze acolo unde cele două mari puteri au “interese comune”, consemnează și The Guardian.

Pentru Biden, întâlnirea cu Putin urmează summit-urilor G7, NATO și UE-SUA, în timp ce pentru președintele Rusiei este prima vizită în străinătate de la debutul pandemiei de COVID-19.

Remarcile președintelui american Joe Biden la începutul summitului său cu Vladimir Putin au inclus descrierea SUA și a Rusiei ca fiind “două mari puteri”, o ridicare notabilă a statutului Moscovei, în timp ce liderul de la Casa Albă lucrează pentru a crea o relație mai stabilă.

În trecut, SUA au încercat să minimalizeze rolul global al Moscovei. Fostul președinte Obama a descris Rusia ca fiind o “putere regională” după ce a invadat Ucraina.

Putin i-a mulțumit omologului său american pentru “inițiativa de a se întâlni”.

“Știu că ați făcut o călătorie lungă și că aveți mult de lucru. În continuare, relațiile dintre SUA și Rusia și SUA au multe probleme acumulate care necesită o întâlnire la cel mai înalt nivel și sper că întâlnirea noastră va fi productivă”, a adăugat el, conform CNN.

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, în Elveția, pentru prima oară de când liderul de la Casa Albă și-a început mandatul. Cei doi au fost întâmpinați de președintele Elveției, Guy Parmelin.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, are loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Summitul de la Villa La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea. Discuțiile sunt așteptate să dureze între patru și cinci ore, iar după acestea, cei doi lideri vor avea apariții separate în fața presei – programate în jurul orei 18:00 (ora 19:00 în România).

Potrivit The Guardian, printre subiectele de pe agenda summitului se numără stabilitatea strategică, securitatea cibernetică, schimbările climatice, pandemia de coronavirus și Arctica. De asemenea, Putin și Biden sunt așteptați să abordeze crizele regionale din Ucraina, Siria și Libia, precum și programul nuclear iranian și Afganistanul. Tratamentul aplicat lui Alexei Navalny va fi, de asemenea, cu siguranță menționat.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Joe Biden: Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar SUA vor răspunde activităților nocive

La sosirea în Europa, pentru summit-urile cu aliații și partenerii din G7, NATO și UE, Joe Biden l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia se va confruntă cu consecinţe “puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Liderul american i-a transmis omologului rus, Vladimir Putin, un mesaj de la distanță: “Nu căutăm un conflict cu Rusia”.

“Vrem o relaţie stabilă şi predictibilă … dar vreau să fiu limpede: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic şi semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activităţi nocive”, a mai precizat președintele SUA, într-un discurs în fața militarilor americani de la o bază din Marea Britanie.

La finalul summitului NATO de la Bruxelles, Joe Biden a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul V din Tratatul Atlanticului de Nord, avertizând că atât Rusia, cât și China încearcă să creeze o breșă în solidaritatea transatlantică. El a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt “liniile sale roşii”, cu ocazia întâlnirii bilaterale.

Comunicatele finale ale summit-urilor G7, NATO și UE – SUA evocă amenințarea Rusiei și condamnă acțiunile sale agresive și malițioase, în timp ce liderii Statelor Unite și Uniunii Europene au convenit să înceapă negocierile pentru a institui un dialog strategic privind Federația Rusă.

Vladimir Putin anunță posibilitatea unui schimb de prizonieri între Rusia și SUA

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a acordat un interviu pentru NBC News înaintea întâlnirii cu Biden, afirmând că  este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, însă a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate.

Joe Biden ester cel de-al cincilea președinte american cu care Vladimir Putin se întâlnește, după Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. Cu cel din urmă, a avut un singur summit, în 2018, la Helsinki.

Președintele SUA este cel care a propus acest summit. El a admis apoi că președintele rus este un “criminal”

La momentul anunțării acestei întâlniri, Casa Albă sublinia faptul că întrevederea se va desfășura pentru a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu. Discuțiile vor  viza Ucraina, Belarusul, soarta opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, atacurile cibernetice și hibride din partea Rusiei, precum și stabilitatea strategică dintre cele două mari superputeri. De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Propunerea întâlnirii i-a aparținut preşedintelui SUA. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia.

Anterior, Biden a avut o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds.

Deși aceasta va fi prima întrevedere bilaterală între Biden și Putin, actualul locatar de la Casa Albă s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin în perioada în care Biden era vicepreședinte al SUA, iar Putin prim-ministru al Rusiei. Referitor la acea întâlnire, Biden a rememorat că s-a uitat în ochii lui Putin și a declarat – “Nu cred că ai suflet” -, în timp ce liderul rus iar fi răspuns: “Ne înțelegem unul pe celălalt”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș6 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE7 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ7 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending