România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 miliarde de lei pe an, care însumează 15% din PIB și care pun în pericol realizarea obiectivelor strategice, precum aderarea la OCDE și atragerea banilor din PNRR, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, luni, la începutul ședinței de Guvern în care se analizează forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Executivul urmează să-și asume răspunderea în Parlament.

„Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Acesta a arătat că, „avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital”.

„Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Și există un interes vital, acela de a nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României”, a mai subliniat șeful Guvernului.

Totodată, Marcel Ciolacu a explicat că aceste decizii nu aduc austeritatea, ci reprezintă o „reformă majoră” care este „singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”.  

„Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus. Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a conchis premierul. 

Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, 25 septembrie, decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut (Cea de-a doua finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iulie 2023, informează Administrația Prezidențială.

 Proiectul de lege pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România şi BIRD, în valoare de 591,9 milioane de euro, a fost aprobat, de Guvern, în prealabil, la 8 septembrie, potrivit Agerpres.

Acordul de împrumut aferent celei de-a doua finanţări pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă dintre România şi BIRD a fost semnat la Bucureşti la 17 iulie 2023.

Împrumutul în valoare de 591,9 milioane de euro este acordat pe o perioadă de 12 ani, din care 5 ani perioadă de graţie, rambursarea urmând a fi realizată în rate semestriale egale, după perioada de graţie (perioada de rambursare fiind 2028-2035).

Conform expunerii de motive a proiectului, printr-un memorandum din 2022, Guvernul şi preşedintele României au aprobat negocierea şi semnarea acordului de împrumut aferent primei finanţări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă dintre România şi BIRD, precum şi a acordului de principiu pentru contractarea celui de-al doilea împrumut, în valoare de 500 milioane de dolari. Prima finanţare, în valoare de 600 milioane de euro, a fost disponibilizată de către finanţator în cursul lunii decembrie 2022. Pe parcursul pregătirii celui de-al doilea împrumut, banca şi-a exprimat disponibilitatea de a majora suma până la 650 milioane de dolari.

Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea ajunge în Guvern în maximum două săptămâni, iar luna decembrie ar putea fi un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ, a declarat, luni, într-o dezbatere de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, informează Agerpres.

”România, în raport cu alte state europene, se poziţionează printre pionierii acestei tehnologii şi sigur că avem tot interesul să fim acolo pe harta marilor investitori şi să exploatăm marele potenţial eolian din Marea Neagră, pentru că aici avem o cifră de la experţii Băncii Mondiale, şi anume 75 de Gigawaţi, o cifră colosală pe care trebuie să o punem în valoare pentru România, cel puţin parţial. Pe de altă parte, sigur că vorbim de energie verde şi ne dorim să susţinem tranziţia verde a României. Vorbim, sigur, şi de offshore”, a explicat Burduja.

Acesta a detaliat că ”proiectul legislativ a fost finalizat după un îndelung proces tehnic la nivelul Ministerului Energiei şi aici am beneficiat de o asistenţă a Băncii Mondiale, dar şi de asistenţa Departamentului de Stat din Statele Unite ale Americii, America fiind totuşi un bun exemplu şi din perspectiva aceasta a producţiei eoliene offshore. L-am pus în dezbatere publică, am extins ulterior termenul până la 1 septembrie, pentru că a fost foarte mult interes din partea pieţei şi acum integrăm tot ceea ce am primit în această perioadă. Direcţiile de specialitate din minister integrează observaţiile şi ne străduim să fim cu proiectul legislativ în Guvern, în maxim două săptămâni. Actul trebuie avizat de celelalte ministere, inclusiv, de Ministerul Mediului. Ulterior, de la Guvern merge către Parlament şi finalul sesiunii parlamentare, luna decembrie, ar trebui să fie un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ”.

La mijlocul lunii iulie, ministerul roiectul de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Prin proiectul de act normativ România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.

Stabilirea unui cadru legislativ și fiscal adecvat este esențial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacități de producție la nivel mondial.

România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.