Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat planurile Germaniei de înființare a unui fond național de 500 de miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Comisia Europeană a aprobat miercuri planurile Germaniei de înființare a unui fond de 500 de miliarde de euro care să ofere garanții și investiții prin împrumuturi companiilor germane afectate de pandemia de coronavirus, schema financiară fiind aprobată în cadrul prevederilor europene privind ajutoarele de stat.

“În aceste momente dificile, continuăm să lucrăm în strânsă cooperare cu statele membre pentru a identifica soluții menite să faciliteze accesul la finanțare al companiilor afectate de pandemie. Fondul german urmărește să deblocheze 500 de miliarde de euro în lichidități și sprijin de capital“, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, conform unui comunicat.

Comisia Europeană a făcut acest anunț în aceeași zi în care cancelarul german Angela Merkel vine la Bruxelles pentru a prezenta în Parlamentul European prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE și pentru discuții inter-instituționale cu liderii Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European privind planurile de redresare economică a Uniunii.

Citiți și Germania: Un nou pachet pentru economie ridică ajutorul financiar la aproape 1.000 de miliarde, cel mai mare din istoria țării și dublu față de criza din 2008

Această măsură a fost posibilă în contextul în care Comisia Europeană a decis să relaxeze prevederile Cadrului de ajutor de stat, pentru a permite guvernelor statelor membre să sprijine companiile afectate.

Germania a notificat Comisia Europeană cu privire la crearea unui fond cu un volum financiar de până la 500 de miliarde de euro pentru a oferi lichiditate și sprijin de capital întreprinderilor germane afectate de focarul de coronavirus.

În cadrul schemei, sprijinul va lua forma (I) garanțiilor (care se presupune că vor mobiliza 400 de miliarde de euro din suma totală), precum și (II) instrumente de datorie subvenționate sub formă de împrumuturi subordonate și (III) instrumente de recapitalizare (până la 100 de miliarde de euro).

Comisia Europeană estimează că economia Germaniei se va contracta cu 6,3% în anul 2020, urmată de o creștere de 5,3% în anul 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

Published

on

Comisia Euopeană a adoptat azi, 5 mai, actualizarea strategiei industriale a Uniunii Europene pentru a se asigura că obiectivele sale îndrăznețe din acest domeniu sunt adaptate în întregime la noile circumstanțe ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și contribuie la punerea în mișcare a tranziției către o economie mai sustenabilă, digitală, rezilientă și competitivă la nivel mondial, potrivit comunicatului oficial al Executivului. 

Strategia actualizată reafirmă prioritățile stabilite în comunicarea din martie 2020, publicată cu o zi înainte ca OMS să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, și, totodată, aplică lecțiile învățate în urma crizei pentru a da avânt redresării și pentru a mări autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene.

Strategia propune noi măsuri menite să consolideze reziliența pieței unice, îndeosebi în perioade de criză. Ea abordează necesitatea de a înțelege mai bine relațiile de dependență din anumite domenii strategice cheie și prezintă un set de instrumente pentru reducerea acestor dependențe. Ea oferă și noi măsuri de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale. Ea răspunde, totodată, apelurilor de a identifica și monitoriza principalii indicatori ai competitivității economiei UE în ansamblu: integrarea pieței unice, creșterea productivității, competitivitatea internațională, investițiile publice și private și investițiile în cercetare și dezvoltare.

Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar și măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât și firmelor nou-înființate, posibilitatea de a îmbrățișa dubla tranziție. Comisia intenționează să îl numească pe Vazil Hudák în calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este în curs de finalizare.

Tot astăzi, Comisia a adoptat propunerea de regulament privind subvențiile străine care denaturează piața unică. Aceasta este un element-cheie pentru concretizarea strategiei industriale europene prin asigurarea unor condiții concurențiale egale și prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive.

Strategia industrială actualizată publicată astăzi se axează pe următoarele domenii-cheie:

Consolidarea rezilienței pieței unice
Piața unică a fost pusă la grea încercare de restricțiile la nivelul aprovizionării, de închiderea frontierelor și de fragmentarea generate de pandemia de COVID-19. Criza a scos în evidență nevoia extrem de importantă de a menține libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței unice, precum și necesitatea de a conlucra la consolidarea rezilienței acesteia la perturbări. În acest scop, Comisia va lua, printre altele, următoarele măsuri:

  • va propune un instrument pentru situații de urgență al pieței unice – o soluție structurală pentru asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor în cazul unor crize viitoare. Instrumentul va garanta mai multă transparență și solidaritate și va contribui la soluționarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispoziție a acestor produse și prin consolidarea cooperării în materie de achiziții publice;
  • va veghea la respectarea deplină a prevederilor din Directiva privind serviciile pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile existente, inclusiv obligația de notificare, în vederea identificării și eliminării unor potențiale noi bariere;
  • va întări supravegherea pe piață a produselor, oferind autorităților naționale sprijin pentru a-și mări capacitatea și pentru a accelera digitalizarea inspectării produselor și a colectării de date;
  • va mobiliza investiții semnificative pentru a sprijini IMM-urile, va concepe și va implementa sisteme de soluționare alternativă a litigiilor pentru a elimina întârzierile în efectuarea plăților către IMM-uri, precum și pentru a oferi măsuri de combatere a riscurilor de insolvență care afectează IMM-urile.

Reducerea dependențelor strategice ale UE

Deschiderea către comerț și investiții este un punct forte și o sursă de creștere și de reziliență pentru UE, care este un importator și exportator major. Pandemia a avut însă ca rezultat și o conștientizare pe scară mai largă a necesității de a analiza și de a soluționa dependențele strategice, atât tehnologice, cât și industriale. În consecință, Comisia:

  • a efectuat o analiză „de jos în sus” bazată pe date despre comerț: dintre cele 5 200 de produse importate în UE, o analiză inițială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, față de care UE este foarte dependentă – mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) și din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum și în ceea ce privește alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi și digitale. 34 de produse (care reprezintă 0,6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) sunt potențial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor potențial scăzut de ulterioare diversificare și înlocuire cu producția UE. Din analiză a reieșit că și în domeniul tehnologiilor avansate există o serie de provocări și dependențe;
  • prezintă rezultatele a șase bilanțuri aprofundate în domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud și tehnologiilor de vârf, oferind informații suplimentare despre originea dependențelor strategice și impactul acestora;
  • va lansa o a doua etapă de revizuire a potențialelor dependențe în domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește produsele, serviciile sau tehnologiile esențiale pentru dubla tranziție, precum sursele regenerabile de energie, stocarea energiei și securitatea cibernetică, și va dezvolta un sistem de monitorizare cu ajutorul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei;
  • depune eforturi în vederea diversificării lanțurilor de aprovizionare internaționale și a încheierii de parteneriate internaționale pentru a spori gradul de pregătire pentru situații de criză;
  • sprijină noile alianțe industriale în domenii strategice în care astfel de alianțe ar fi cel mai bun instrument de accelerare a unor activități care nu s-ar dezvolta altfel. Se va sprijini crearea de alianțe industriale atunci când acestea atrag investitorii privați pentru a discuta noi parteneriate și modele de afaceri într-un mod deschis, transparent și loial și atunci când au un potențial de inovare și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. Alianțele oferă o platformă care, în principiu, este amplă și deschisă și vor acorda o atenție deosebită incluziunii firmelor nou-înființate și IMM-urilor.Comisia pregătește lansarea Alianței pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și a Alianței pentru date industriale, tehnologii de vârf și tehnologii de tip cloud și are în vedere pregătirea unei Alianțe pentru lansatoare, precum și a unui sistem de aviație cu emisii zero;
  • sprijină eforturile statelor membre de a-și pune laolaltă resursele publice prin intermediul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) în domenii în care piața nu poate face, de una singură, inovații revoluționare, putând fi oferit sprijin din bugetul UE;
  • anunță o strategie și o posibilă modificare legislativă pentru o poziție mai puternică de lider în ceea ce privește stabilirea de standarde, inclusiv în domeniul serviciilor pentru întreprinderi, lucrând totodată în mod deschis cu alte părți în domenii de interes reciproc.

Accelerarea dublei tranziții
Strategia industrială 2020 a anunțat acțiuni de sprijinire a tranziției verzi și digitale a industriei UE, însă pandemia a afectat drastic viteza și amploarea acestei transformări. Prin urmare, Comisia creionează o serie de măsuri noi de sprijinire a argumentelor economice în favoarea dublei tranziții verzi și digitale, prin:

  • definirea unor parcursuri de tranziție împreună cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și alte părți interesate, acolo unde este necesar, începând cu turismul și cu industriile mari consumatoare de energie. Aceste parcursuri ar putea oferi o înțelegere mai aprofundată, la toate nivelurile, a amplorii, costurilor și condițiilor acțiunilor necesare pentru a sprijini dubla tranziție a celor mai relevante ecosisteme, având ca rezultat un plan executabil în favoarea unei competitivități sustenabile;
  • asigurarea unui cadru de reglementare coerent pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al Europei și a dezideratelor pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, inclusiv prin accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie și prin asigurarea accesului la energie electrică decarbonizată, disponibilă din abundență, la prețuri rezonabile;
    punerea la dispoziția IMM-urilor a unor consilieri în materie de sustenabilitate și sprijinirea modelelor de afaceri bazate pe date pentru a valorifica la maximum dubla tranziție verde și digitală;
  • realizarea de investiții în vederea perfecționării și a recalificării pentru a sprijini dubla tranziție.
  • Totodată, revizuirea aprofundată a normelor UE în materie de concurență, aflată în derulare, urmărește să asigure că aceste norme pot sprijini dubla tranziție verde și digitală în beneficiul cetățenilor europeni, într-un moment în care peisajul concurențial mondial suferă, la rândul său, schimbări fundamentale;

 „Prin strategia industrială actualizată pe care o prezentăm astăzi vrem să ne asigurăm că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mișcare dubla transformare digitală și verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Această strategie necesită noi investiții, în oameni, în tehnologii și într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea și eficiența. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispoziție și prin extinderea sferei lor de cuprindere arătăm azi că am desprins o serie de învățăminte și ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

„În perioadele de criză este imperios necesar să dispunem, la nivel mondial, de lanțuri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorbția șocurilor și la accelerarea redresării. Odată cu ieșirea din pandemia de COVID-19, strategia noastră industrială actualizată urmărește să asigure Europei poziția de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale și verzi. Vom căuta să cooperăm, ori de câte ori va fi posibil, cu parteneri care ne împărtășesc viziunea, pentru a sprijini comerțul deschis, echitabil și bazat pe norme, pentru a reduce dependențele strategice și pentru a dezvolta noi standarde și reglementări, toate acestea fiind esențiale pentru forța noastră economică. În același timp, suntem pregătiți să acționăm autonom ori de câte ori va trebui să ne apărăm de practicile neloiale și să protejăm integritatea pieței unice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

„Acum începe adevărata revoluție industrială, dar dacă și numai dacă realizăm investițiile potrivite în tehnologii-cheie și stabilim condițiile-cadru adecvate. Europa își oferă mijloacele de a obține o industrie inovatoare, curată și rezilientă, care să ofere locuri de muncă de calitate și care să dea IMM-urilor șansa de a prospera chiar și în timpul procesului de redresare”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Context

Actualizarea strategiei industriale 2020 a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii Europene din septembrie 2020. Comunicarea de astăzi răspunde și apelului liderilor UE de a se urmări o politică industrială europeană îndrăzneață pentru ca industria europeană să devină mai sustenabilă, mai verde, mai competitivă la nivel mondial și mai rezilientă. Liderii UE au invitat, deopotrivă, Comisia să identifice dependențele strategice, în special în ecosistemele industriale cele mai sensibile, cum ar fi în domeniul sănătății, și să propună măsuri de reducere a acestor dependențe.

Comunicarea prezentată astăzi este însoțită de trei documente de lucru ale serviciilor Comisiei: Raportul anual privind piața unică 2021, care analizează situația actuală a economiei europene pe baza unei evaluări a 14 ecosisteme industriale, evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a pachetului industrial din 2020 și prezintă un set de indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor viitoare, o analiză a dependențelor și capacităților strategice ale Europei, însoțită de un bilanț aprofundat într-o serie de domenii strategice și un document referitor la un sector siderurgic european competitiv și curat, care analizează provocările cu care se confruntă industria și setul de instrumente UE disponibil.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Piața unică: Comisia Europeană a propus un nou regulament menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice și să elimine lacunele în materie de reglementare, fiind un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot miercuri, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera, informează Comisia Europeană printr-un comunicat

Propunerea legislativă a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață.

„Europa este o superputere în domeniul schimburilor comerciale și al investițiilor. În 2019, stocul de investiții străine directe a depășit 7 mii de miliarde EUR. Deschiderea pieței unice este cel mai mare atu al nostru, însă deschiderea trebuie să fie însoțită de echitate. De peste 60 de ani, avem un sistem de control al ajutoarelor de stat pentru a împiedica apariția unei curse a subvențiilor între statele membre, iar astăzi adoptăm o propunere pentru a putea contracara și subvențiile străine care denaturează concurența. Este cu atât mai important să asigurăm condiții de concurență echitabile în aceste vremuri dificile, pentru a sprijini redresarea economiei UE”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței.

„Fenomenul dăunător al avantajelor inechitabile acordate prin intermediul subvențiilor afectează de mult timp concurența internațională și de aceea am decis ca lupta împotriva unor astfel de practici neloiale să constituie o prioritate. Acestea denaturează piețele și oferă avantaje competitive pe baza sprijinului primit, și nu pe baza calității și a capacității de inovare a produselor în cauză. Propunerea prezentată astăzi vine în completarea eforturilor noastre internaționale în această privință. Regulamentul propus va asigura condiții de concurență echitabile în cadrul UE și va încuraja schimbări pozitive, menținând totodată deschiderea care este vitală pentru forța noastră economică”, a punctat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv responsabil de economia în serviciul cetățenilor și de comerț.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton a subliniat că piața unică este extrem de competitivă și de atractivă pentru investitorii străini și pentru întreprinderile străine, dar deschiderea către lume are efectele dorite numai dacă normele sunt respectate de toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice, investesc în Europa sau depun oferte pentru proiecte finanțate din fonduri publice.

„Astăzi eliminăm o lacună din cadrul nostru de reglementare pentru a ne asigura că toate întreprinderile concurează în condiții de egalitate și că nimeni nu poate să pună în pericol condițiile de concurență echitabile și competitivitatea Europei prin intermediul subvențiilor străine care denaturează concurența. Remedierea acestei lacune va consolida reziliența Europei”, a adăugat acesta.  

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE.

Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Propunerea prezentată miercuri este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, Comisia va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două instrumente bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței. Mai precis:

  • un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 de milioane EUR, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 de milioane EUR;
  • un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 de milioane EUR;
  • un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către Comisie. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către Comisie.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, Comisia poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedbackului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE.

În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, Comisia va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, Comisia va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune relaxarea restricțiilor privind călătoriile neesențiale către UE și aplicarea unui mecanism de activare a ”frânei de urgență” care să contracareze variantele COVID-19

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat luni statelor membre o propunere de relaxare a actualelor restricții privind călătoriile neesențiale către UE pentru a ține seama de progresele campaniilor de vaccinare și de evoluțiile situației epidemiologice din întreaga lume.

Așadar, Executivul european a propus ca pe teritoriul UE să poată intra din motive neesențiale nu numai toate persoanele care sosesc din țări cu o situație epidemiologică bună, ci și toate persoanele cărora li s-a administrat ultima doză recomandată a unui vaccin autorizat de UE.

Potrivit unui comunicat, această dispoziție ar putea fi extinsă la vaccinurile care au parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență.

În plus, Comisia a propus majorarea, în concordanță cu evoluția situației epidemiologice din UE, a pragului legat de numărul de noi cazuri de COVID-19 utilizat pentru a stabili lista țărilor din care ar trebui să fie permise toate călătoriile. Ca urmare a majorării pragului menționat, Consiliul ar trebui să poată extinde această listă.

În același timp, este necesar să se mențină vigilența, în contextul apariției unor variante ale virusului SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare.

Prin urmare, ca o contrapondere, Comisia propune un nou mecanism de activare a ”frânei de urgență”, care să fie coordonat la nivelul UE și care ar limita riscul ca aceste variante să pătrundă pe teritoriul UE.

Astfel, statele membre vor putea să acționeze rapid și să limiteze temporar la un nivel minim strict necesar călătoriile din țările afectate pe perioada necesară pentru a pune în aplicare măsuri sanitare adecvate.

Călătoriile neesențiale în cazul călătorilor vaccinați

Comisia a propus ca statele membre să elimine restricțiile privind călătoriile neesențiale în cazul persoanelor vaccinate care călătoresc către UE. Această propunere reflectă cele mai recente avize științifice care arată că vaccinarea contribuie în mod considerabil la ruperea lanțului de transmitere.

Statele membre ar trebui să permită intrarea în UE a persoanelor cărora le-a fost administrată, cu cel puțin 14 zile înainte de sosire, ultima doză recomandată a unui vaccin care a primit autorizația de introducere pe piață în UE.

Statele membre ar putea, de asemenea, să extindă această dispoziție, astfel încât să fie autorizate să intre în UE și persoanele cărora li s-a administrat un vaccin care a parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență. 

În plus, dacă statele membre decid să scutească persoanele vaccinate care locuiesc pe teritoriul lor de obligația de a prezenta un test PCR negativ și/sau de obligația a intra în carantină, atunci ar trebui să îi scutească de aceste obligații și pe călătorii vaccinați din țări terțe.

Acest proces ar trebui să fie facilitat de implementarea adeverinței electronice verzi, în conformitate cu normele propuse de Comisie la 17 martie.

În mod concret, călătorii ar trebui să poată demonstra că au fost vaccinați prin prezentarea unei adeverințe electronice verzi emise pe numele lor de autoritățile statelor membre sau a unei alte adeverințe recunoscute ca fiind echivalentă în temeiul unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție.

Până când adeverința electronică verde va fi implementată, statele membre ar trebui să poată să accepte adeverințe din țări terțe în temeiul legislației naționale, ținând seama de capacitatea de a verifica autenticitatea, valabilitatea și integritatea adeverinței și dacă aceasta conține toate datele relevante.

Statele membre ar putea lua în considerare crearea unui portal prin intermediul căruia călătorii să poată solicita recunoașterea unei adeverințe de vaccinare care a fost emisă de o țară terță ca dovadă fiabilă a vaccinării și/sau emiterea unei adeverințe electronice verzi. 

Copiii care sunt excluși de la vaccinare ar trebui să poată călători cu părinții vaccinați dacă au un test PCR negativ pentru COVID-19 efectuat cu maximum 72 de ore înainte de sosire. În aceste cazuri, statele membre ar putea solicita efectuarea unor teste suplimentare după sosire.

Eliminarea totală a restricțiilor privind călătoriile neesențiale din mai multe țări

În prezent, sunt permise călătoriile neesențiale din 7 țări cu o situație epidemiologică bună, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate. Această listă este stabilită de Consiliu pe baza criteriilor epidemiologice prevăzute în recomandarea aflată în vigoare.

Comisia propune modificarea criteriilor pentru a lua în considerare dovezile tot mai numeroase ale impactului pozitiv al campaniilor de vaccinare. Se propune majorarea pragului de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile de la 25 la 100. Această cifră rămâne cu mult sub media actuală a UE, care este de peste 420 de cazuri.

Ca urmare a adaptării pragului, Consiliul ar trebui să poată să extindă lista țărilor din care sunt permise călătoriile neesențiale, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate, cu condiția respectării unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și/sau intrarea în carantină. Ca și în prezent, Consiliul ar trebui să analizeze această listă cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Călătoriile esențiale ar urma să fie autorizate în continuare

Persoanele care călătoresc din motive esențiale, inclusiv, în special, personalul medico-sanitar, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii agricoli sezonieri, personalul din sectorul transporturilor și navigatorii, pasagerii în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative sau care vin să studieze ar trebui să fie autorizate în continuare să intre în UE, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate și indiferent din ce țară sosesc.

Aceeași dispoziție ar urma să se aplice și în cazul cetățenilor UE și al rezidenților pe termen lung în UE, precum și în cazul membrilor de familie ai acestora. Călătoriile de acest tip ar trebui să facă în continuare obiectul unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și intrarea în carantină, în conformitate cu deciziile luate de statele membre.

Activarea ”frânei de urgență” pentru a contracara răspândirea variantelor virusului SARS-CoV-2

În cazul în care situația epidemiologică a unei țări terțe se înrăutățește rapid și, în special, în cazul în care este detectată o variantă a virusului SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare sau interes, un stat membru poate suspenda de urgență și temporar toate călătoriile către UE ale resortisanților țărilor terțe care își au reședința într-o astfel de țară.

Singurele excepții în acest caz ar fi personalul medico-sanitar, personalul din sectorul transporturilor, diplomații, pasagerii aflați în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative, navigatorii și persoanele care au nevoie de protecție internațională sau persoanele care călătoresc din alte motive umanitare.

Acești călători ar trebui să facă obiectul unor măsuri stricte de testare și intrare în carantină, chiar dacă au fost vaccinați.

Atunci când un stat membru aplică astfel de restricții, statele membre reunite în cadrul structurilor Consiliului ar trebui să analizeze situația împreună, în mod coordonat și în strânsă cooperare cu Comisia, și ar trebui să continue să efectueze o astfel de analiză cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Această propunere urmează să fie analizată de Consiliu. O primă discuție este programată la nivel tehnic în cadrul reuniunii Consiliului privind mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), care va avea loc la data de 4 mai, urmată de o discuție în cadrul reuniunii reprezentanților permanenți pe lângă UE (Coreper), programată pentru data de 5 mai.

După ce propunerea va fi adoptată de Consiliu, statele membre vor trebui să pună în aplicare măsurile prevăzute în recomandare. Consiliul ar trebui să analizeze lista țărilor terțe exceptate de la aplicarea restricțiilor de călătorie în temeiul criteriilor actualizate și să continue să efectueze o astfel de analiză o dată la 2 săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO16 hours ago

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

JUSTIȚIE17 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Raportul GRECO spune că România este ”pe drumul cel bun”. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate

INTERNAȚIONAL17 hours ago

OMS și Germania înființează, la Berlin, un Centru de informaţii privind pandemiile şi epidemiile, cerând o ”resetare globală” a luptei împotriva pandemiilor

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România va dona Ucrainei 100.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

România donează Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin și oferă Chișinăului posibilitatea de a cumpăra 200.000 de doză pe lună la prețul negociat de Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Klaus Iohannis merge în Portugalia: Președintele participă la Summitul social al UE, la reuniunea Consiliului European și la Summitul UE – India

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană a propus un nou regulament menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Șeful diplomației SUA, întâlniri cu omologii francez și german la Londra: Cooperarea transatlantică, esențială în fața acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei și Chinei

U.E.20 hours ago

Eurostat: Prețurile producției industriale au crescut în luna martie cu 1.2% în UE și cu 1.1% în zona euro. România a înregistrat o creștere de 1.6%

CHINA7 days ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.1 week ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending