Connect with us

U.E.

Comisia Europeană finalizează discuțiile cu Sanofi-GSK privind achiziționarea pentru întreaga UE a unui potențial vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În paralel, Comisia continuă discuțiile intensive cu alți producători de vaccinuri.

Comisia Europeană face tot posibilul pentru a se asigura că cetățenii europeni au acces rapid la un vaccin care este sigur și îi protejează împotriva COVID-19. Etapa realizată astăzi cu Sanofi-GSK este o primă piatră de temelie a unei strategii europene în materie de vaccinuri mult mai cuprinzătoare. Vor urma mai multe informații, în curând. Suntem angajați în discuții avansate cu alte câteva companii. Cu toate că nu știm, astăzi, care este vaccinul care se va dovedi a fi cel mai eficace în cele din urmă, Europa investește într-un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza diferitelor tipuri de tehnologii. Această strategie ne sporește șansele de a obține rapid un remediu eficace împotriva virusului. Un vaccin ar fi un adevărat bun global. Ne angajăm să sprijinim accesul inclusiv pentru țările mai vulnerabile, pentru ca acestea să poată ieși din această criză”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene

Un vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 reprezintă strategia cea mai sigură de ieșire din criză.Din acest motiv, am negociat o abordare unitară la nivelul UE în ceea ce privește dozele de vaccinuri promițătoare disponibile în ultimele săptămâni. Anunțul de astăzi cu privire la încheierea discuțiilor preliminare cu Sanofi-GSK este primul pas important în direcția asigurării unui acces egal la vaccin pentru cetățenii noștri”, a adăugat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Discuțiile preliminare încheiate luni sunt menite să ducă la un angajament prealabil de achiziție care urmează să fie finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care prevede fonduri dedicate creării unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite și produse de societăți diferite.

Pentru vaccinul candidat produs de Sanofi-GSK, urmează să se solicite de la EMA o autorizație de introducere pe piață în iunie 2021, după ce studiile clinice de fază III ar indica declanșarea unui răspuns imunitar promițător.

Comisia Europeană s-a angajat, de asemenea, să se asigure că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl poate obține, oriunde în lume și nu doar acasă. Nimeni nu va fi în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță.

Acesta este motivul pentru care, începând cu 4 mai 2020, Comisia a colectat aproape 16 miliarde de euro în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea globală pentru accesul universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva COVID-19 și pentru efortul global de redresare. 

Comisia este, de asemenea, dispusă să studieze împreună cu partenerii internaționali dacă un număr semnificativ de țări ar accepta să mobilizeze împreună resurse pentru rezervarea în comun a vaccinurilor viitoare de la companiile producătoare, nu doar pentru utilizarea proprie, ci și pentru țările cu venituri mici și medii. Țările cu venituri ridicate ar putea acționa ca un grup incluziv de cumpărători internaționali, accelerând astfel dezvoltarea unor vaccinuri sigure și eficace și maximizând posibilitățile de acces la vaccinuri pentru toți cei care au nevoie de acestea în întreaga lume.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisia Europeană a pregătit noul plan de acțiune pentru combaterea rasismului 2020-2025

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat un nou plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani. Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar, precizează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU.

Sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare, sensibilizare și asigurare a respectării legislației naționale și a UE

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei. Printre altele, în planul de acțiune se solicită:

  • O mai bună asigurare a respectării legislației UE – UE dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei, dar este în mod clar necesar să se reevalueze acest cadru și să se identifice eventualele lacune care trebuie remediate. În 2021, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială, urmând ca până în 2022 să propună eventualele acte legislative necesare. Comisia va asigura, de asemenea, transpunerea și punerea în aplicare deplină și corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, inclusiv prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • O coordonare mai strânsă – Comisia va numi un coordonator antirasism și va iniția un dialog periodic cu părțile interesate, care va avea loc cel puțin de două ori pe an. Coordonatorul va colabora cu persoane care fac parte din minorități rasiale sau etnice și va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu societatea civilă, cu mediul academic și cu Comisia pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.
  • Activități polițienești și de protecție echitabile – cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), statele membre sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru a preveni atitudinile discriminatorii ale autorităților de aplicare a legii și a spori credibilitatea acțiunilor de asigurare a respectării legii împotriva infracțiunilor motivate de ură.
  • Intensificarea acțiunilor la nivel național – statele membre sunt încurajate să adopte, până la sfârșitul anului 2022, planuri naționale de acțiune de combatere a rasismului și a discriminării rasiale. Până la sfârșitul anului 2021, în colaborare cu experții naționali, Comisia va stabili principiile de bază pentru elaborarea unor planuri naționale de acțiune eficace și va prezenta, până la sfârșitul anului 2023, un prim raport privind progresele înregistrate.
  • Diversitate sporită a personalului UE – Comisia va întreprinde acțiuni pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului Comisiei, prin intermediul unor măsuri care să vizeze recrutarea și selecția. Celelalte instituții și organisme ale UE sunt invitate să ia măsuri similare.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică. Comisia va lansa un proiect în cadrul căruia va desemna anual una sau mai multe capitale europene ale incluziunii și diversității și va organiza o reuniune la nivel înalt de combatere a rasismului, în primăvara anului 2021.

Planul de acțiune reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune va fi monitorizată, progresele vor fi incluse în rapoartele viitoare, iar acțiunile vor fi adaptate, dacă va fi cazul.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru El Pais: Parchetul European trebuie să fie o instituție independentă. Vom avea cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, a declarat în această săptămână într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, că perioada următoare va aduce o serie de provocări pentru instituţia pe care o conduce şi că o serie de dosare importante urmează să fie soluţionate, vorbind despre marea bătălie care va urma pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Într-un interviu prin videoconferinţă citat de Adevărul.ro, noul procuror general al UE anunţă  că doreşte să creeze o “instituţie independentă”.

“Trebuie să arătăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea”, a spus Kövesi, care a subliniat scopul final al mandatului său: “Parchetul European este un mijloc de apărare pentru statul de drept în UE”.

Șefa EPPO a mai spus că bugetul de 37,7 milioane de euro alocat nu este încă suficient și a precizat că insistă pentru ca procurorii aflaţi la conducerea insituţiilor din fiecare ţară UE să fie plătiţi de la Luxembourg, pentru a li se asigură independenţa totală.

“Parlamentul European trebuie să dea undă verde în următorul trimestru bugetului UE, care va avea o injecţie suplimentară din fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie trecut. Vor fi mai mulţi bani, mai multă flexibilitate şi, prin urmare, mai mult risc de infracţiuni. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni”, a avertizat ea. 

La final, noul procuror şef al Parchetului European a transmis un mesaj despre pericolele pe care le presupune munca anchetatorului anticorupţie în aceste vremuri.

“O să avem de-a face cu cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi. De aceea e important să fim o instituţie independentă”, a conchis Laura Codruţa Kövesi.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending