Noua lege a salarizării unitare, unul dintre jaloanele-cheie asumate de România prin PNRR, trebuie să aducă mai multă predictibilitate și echitate în sistemul public de salarizare și să rămână compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală, a declarat joi un oficial al Comisiei Europene. Acesta a apreciat că politica salarială din sectorul public a fost „instabilă” în ultimii ani și a contribuit la amplificarea dezechilibrelor macroeconomice și fiscale.
Oficialul european a explicat că reforma salarizării unitare urmărește să corecteze o serie de dezechilibre acumulate în ultimii ani și să creeze un cadru mai predictibil pentru evoluția salariilor din sectorul public.
„Politica salarială din sectorul public din România a fost instabilă în ultimii ani. Ați avut o creștere de două cifre în 2023 și o creștere de peste 20% în 2024. Acest lucru a amplificat dezechilibrele macroeconomice și a condus la dezechilibre fiscale semnificative. Ca urmare, autoritățile au fost nevoite să stabilizeze salariile din sectorul public în 2025 și apoi din nou în 2026”, a explicat reprezentantul Executivului european.
Acesta a arătat că unul dintre obiectivele principale ale reformei este eliminarea politicilor salariale oscilante, caracterizate de alternanța dintre majorări accelerate și perioade de stagnare.
„Unul dintre obiectivele-cheie ale acestei reforme este să ne asigurăm că nu mai avem astfel de politici și că politica salarială din România devine mult mai predictibilă”, a afirmat oficialul.
Potrivit acestuia, reforma urmărește trei obiective majore: predictibilitate, echitate și sustenabilitate fiscală.
Al doilea obiectiv vizează crearea unui sistem de salarizare mai echitabil în sectorul public. Oficialul european a explicat că autoritățile române au beneficiat în ultimii doi ani de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.
„Au fost analizate toate ocupațiile din toate ministerele, competențele necesare și nivelurile de responsabilitate, pentru a construi o nouă grilă salarială care să garanteze că, pentru competențe comparabile și un volum de muncă similar, remunerația este echivalentă”, a explicat oficialul.
Acesta a admis că reforma va avea atât câștigători, cât și categorii mai puțin avantajate, însă a apreciat că rezultatul final va fi unul mai echitabil.
Cel de-al treilea obiectiv al reformei este menținerea sustenabilității finanțelor publice și compatibilitatea noii legi cu procesul de consolidare fiscală aflat în desfășurare.
Oficialul european a amintit că România traversează o perioadă de stabilizare a salariilor din sectorul public după creșterile accelerate din anii anteriori.
„Ieșim dintr-o perioadă de doi ani în care salariile reale din sectorul public au scăzut. După ce au crescut foarte mult, ele au scăzut timp de doi ani din cauza inflației și a înghețării salariilor nominale”, a explicat acesta.
În acest context, noua lege trebuie să permită reluarea creșterilor salariale, dar fără a recrea dezechilibrele din trecut, și trebuie să fie compatibilă cu obiectivele de reducere a deficitului bugetar.
„Trebuie să ne asigurăm că ieșirea din această perioadă de doi ani de stabilizare salarială este echitabilă și că există, în medie, creșteri salariale pentru angajații din sectorul public. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că nu revenim la excesele din 2024. Legea salarizării trebuie să fie compatibilă cu continuarea consolidării fiscale”, a declarat oficialul european.
Potrivit oficialului, jalonul inclus în PNRR stabilește un plafon pentru evoluția salariilor din sectorul public, astfel încât creșterile să rămână compatibile cu obiectivele fiscale asumate de România.
„Salariile din sectorul public, în medie, nu pot crește peste limita stabilită prin acest jalon”, a explicat acesta.
Oficialul european a arătat că noua lege permite în continuare majorări salariale semnificative în sectorul public, dar a insistat că acestea trebuie să fie compatibile cu obiectivul de reducere a deficitului bugetar.
„Vorbim de aproximativ 6%-7% pe an. Așadar, legea permite în continuare majorări salariale semnificative în sectorul public. Aceste creșteri trebuie să fie compatibile cu reducerea deficitului către 5% din PIB”, a subliniat oficialul.
Acesta a apreciat că execuția bugetară din primele luni ale anului oferă semnale încurajatoare, dar a avertizat că evaluarea trebuie făcută cu prudență, întrucât evoluția deficitului nu este uniformă pe parcursul anului.
„Execuția bugetară din acest an este bună. Este chiar mai bună decât ne așteptam. Însă nu putem extrapola liniar rezultatele din primele patru luni la întregul an, deoarece există o componentă sezonieră importantă, iar deficitul crește de regulă mai mult în ultimele luni ale anului”, a explicat acesta.
Cu toate acestea, oficialul european a apreciat că măsurile adoptate de autoritățile române în 2025 încep să producă efecte.
„Execuția bugetară a fost solidă până acum și reflectă, într-o mare măsură, măsurile adoptate anul trecut. Considerăm acest lucru un semn pozitiv”, a declarat reprezentantul Comisiei Europene.
În ceea ce privește calendarul reformei, oficialul a precizat că legea salarizării unitare trebuie adoptată în cursul acestui an și aplicată cel târziu de la începutul anului viitor.
„Legea trebuie adoptată în acest an și poate fi implementată cât mai curând posibil, dar cel târziu în ianuarie 2027 pentru întregul sector public”, a concluzionat oficialul european.
Reforma salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele-cheie asumate de România prin PNRR și este asociată deblocării unei finanțări europene de aproximativ 770 de milioane de euro. În prezent, proiectul este analizat în cadrul consultărilor coordonate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, după ce autoritățile au publicat varianta de lucru elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că observațiile primite au evidențiat „probleme reale”, inclusiv grile salariale care necesită ajustări, însă a dat asigurări că toate propunerile vor fi analizate înainte de asumarea politică a reformei. Potrivit calendarului convenit cu Comisia Europeană, legea trebuie adoptată în 2026 și aplicată cel târziu de la 1 ianuarie 2027.
