Comisia Europeană a prezentat marți, după reuniunea de la Strasbourg a Colegiului Comisarilor, un amplu pachet de propuneri pentru pregătirea Uniunii Europene în perspectiva viitoarelor extinderi, care vizează atât adaptarea politicilor, bugetului și guvernanței UE la o Uniune mai largă, cât și consolidarea mecanismelor de protejare a statului de drept după aderarea noilor membri. Printre propuneri, avansate la trei ani de la discursul privind Starea Uniunii Europene în care Ursula von der Leyen și-a luat acest angajament, se numără utilizarea mai extinsă a votului cu majoritate calificată, inclusiv în anumite etape ale negocierilor de aderare, o posibilă reducere a numărului de comisari și o nouă procedură care noile state membre care încalcă grav valorile UE, statul de drept sau principiul cooperării loiale ar putea pierde finanțări europene și, în cele mai grave cazuri, drepturile de vot în Consiliu, pentru o perioadă de până la 15 ani după aderare.
Pachetul privind evaluările politicilor premergătoare extinderii stabilește orientările și acțiunile necesare pentru ca Uniunea să fie pregătită pentru viitoarele aderări. Potrivit comunicării Comisiei – un document de 25 de pagini -, evaluările arată că UE poate integra un număr mai mare de membri în cadrul actual al tratatelor și al viitoarelor tratate de aderare.
„Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este și una mai puternică: mai rezilientă, mai eficientă și ferm ancorată în valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările candidate avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Acest lucru înseamnă să ne pregătim instituțiile, să ne adaptăm politicile la noile realități și să ne asigurăm că bugetul nostru reflectă ambițiile pe care le împărtășim”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.
Propunerile fac parte dintr-un pachet mai amplu menit să adapteze structurile și procesul decizional al UE la o Uniune cu 30 sau mai multe țări membre, însă Acestea sunt susceptibile să genereze controverse în capitalele europene.
„Principala întrebare a fost: este UE pregătită pentru o nouă extindere? Iar răspunsul este clar da, o viitoare extindere este posibilă. Evaluarea noastră arată că, în majoritatea domeniilor de politică, UE este deja pregătită pentru extindere”, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, citată de Euronews.
Mai multă majoritate calificată în procesul de aderare
Una dintre principalele propuneri vizează reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate. Comisia susține utilizarea clauzelor-pasarelă pentru trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domenii precum sancțiunile, frauda fiscală și anumite măsuri fiscale din politica energetică.
În domeniul extinderii, Comisia propune utilizarea votului cu majoritate calificată pentru deschiderea clusterelor de negociere și pentru alte decizii intermediare în cadrul negocierilor de aderare.
„Propunerea noastră este să facem procesul decizional mai eficient. Sugerăm să utilizăm mai mult votul cu majoritate calificată, ceea ce nu este ceva nou. Ceea ce este nou este că propunem să reducem numărul deciziilor care necesită unanimitate în procesul de aderare”, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, potrivit Euronews.
Luna trecută, 11 țări, între care Franța, Germania și România, au transmis o scrisoare comună prin care au cerut Înaltului Reprezentant al UE să analizeze limitarea posibilității de a utiliza veto-ul pentru a bloca decizii în domeniul politicii externe, pe baza principiului cooperării loiale, în special prin utilizarea mai frecventă a abținerii constructive.
De asemenea, în respectiva scrisoare a fost menționată și clauza pasarelă (sau clauză de trecere), respectiv dispoziția din tratatele Uniunii Europene care permite schimbarea procedurii legislative aplicabile într-un anumit domeniu, trecându-se de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată ori de la o procedură legislativă specială la procedura legislativă ordinară.
Unanimitatea este necesară în prezent pentru acordarea statutului de țară candidată și pentru încheierea negocierilor. Potrivit relatării Euronews, între aceste etape, metodologia actuală permite oricărui stat membru să blocheze aproximativ 150 de pași ai procesului.
Comisia dorește, de asemenea, să utilizeze mai frecvent mecanismul cooperării consolidate, care permite unui grup de cel puțin nouă state membre să urmărească o integrare mai aprofundată în domenii de interes strategic atunci când persistă blocaje.
Kos a recunoscut că pozițiile statelor membre diferă semnificativ în privința reducerii unanimității. „Nu va fi ușor, dar merită încercat”, a spus ea.
Un posibil sistem cu mai puțini comisari
Pachetul include și propuneri privind adaptarea guvernanței UE la o Uniune cu 30 sau mai mulți membri.
Potrivit Euronews, Comisia propune renunțarea la principiul potrivit căruia fiecare stat membru are un comisar. Tratatul de la Lisabona prevede că numărul membrilor Comisiei ar trebui să fie egal cu două treimi din numărul statelor membre, aleși printr-un sistem de „rotație strict egală”, care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor țărilor UE.
Acest sistem nu a intrat însă niciodată în vigoare. În 2013, Consiliul European a decis în unanimitate să păstreze câte un comisar pentru fiecare stat membru, o concesie făcută Irlandei pentru a asigura un vot favorabil în cadrul celui de-al doilea referendum privind Tratatul de la Lisabona.
O revenire la sistemul rotației ar putea întâmpina opoziție, în condițiile în care statele membre mai mici se tem că vocea lor ar fi mai greu auzită la Bruxelles, în timp ce țări mari precum Franța și Germania s-ar putea găsi în situația de a nu avea un reprezentant în Colegiul comisarilor.
„Există unii candidați care spun: nu este nicio problemă, această țară ne poate reprezenta. Alte țări spun: da, dar nu de la început. Am vrea să vedem cum funcționează”, a spus Kos, referindu-se la Comisie.
Noi garanții pentru statele membre după aderare
Comisia Europeană propune și un nou mecanism de protecție pentru cazul în care un nou stat membru încalcă grav valorile UE, statul de drept sau principiul cooperării loiale.
Viitoarele tratate de aderare ar urma să consolideze garanțiile sectoriale existente și să introducă o nouă garanție instituțională. Aceasta ar putea fi utilizată timp de până la 15 ani după aderare, în cazul unor încălcări grave care afectează funcționarea Uniunii.
Consecințele ar fi proporționale, iar în cele mai grave cazuri ar putea include suspendarea drepturilor de vot în Consiliu și reducerea finanțărilor europene.
Comisia sau mai multe state membre ar putea iniția procedura pentru adoptarea unei decizii a Consiliului. Propunerea nu precizează însă ce procedură decizională ar trebui utilizată, lăsând această chestiune la latitudinea statelor membre.
Comisia consideră că experiența Ungariei arată că articolul 7 din tratate, care permite UE să priveze un stat membru de anumite drepturi pentru încălcarea valorilor europene, durează prea mult și nu funcționează întotdeauna.
„Am fost criticată dur când am menționat pentru prima dată că nu vreau să văd noi cai troieni în Uniunea Europeană. Asta se întâmpla înainte de alegerile din Ungaria. Astăzi pot spune: niciun Viktor Orbán în plus”, a declarat Marta Kos, potrivit Euronews.
Viitoarele tratate de aderare ar putea include și o prevedere prin care un nou stat membru să se angajeze să nu utilizeze unanimitatea pentru a bloca viitoarele extinderi din cauza unor litigii bilaterale.
Integrare graduală înainte de aderare
Comisia propune, în același timp, consolidarea procesului de integrare graduală a țărilor candidate. Acestea ar putea participa mai devreme la anumite politici ale Uniunii, cu condiția îndeplinirii criteriilor necesare.
Potrivit Comisiei, această abordare poate contribui la dezvoltarea capacității administrative, la consolidarea pregătirii pentru aderare și la obținerea unor beneficii concrete pentru cetățeni și întreprinderi atât în UE, cât și în țările candidate.
Participarea ar rămâne bazată pe merite, condiționată și reversibilă și ar depinde de gradul de pregătire în domeniul politicilor și de alinierea strategică.
„Nu este un substitut pentru statutul de membru cu drepturi depline. Este doar un mecanism care le permite acelor țări care înregistrează rezultate bune ca, în domeniile în care își îndeplinesc angajamentele, să se integreze mai devreme în anumite subsisteme sau politici ale Uniunii Europene”, a explicat Kos.
Printre exemplele de integrare graduală se numără participarea la programe precum Erasmus+ și Orizont Europa, sprijin din partea unor agenții precum Frontex, integrarea pe piața unică, proiecte de conectivitate și statutul de observator în grupuri și organisme de experți.
Bugetul UE și pregătirea pentru noii membri
Evaluările Comisiei arată că bugetul Uniunii poate integra noi state membre, continuând în același timp să finanțeze prioritățile existente.
În cadrul viitoarei propuneri privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034, țările candidate ar urma să fie finanțate prin instrumentul Global Europe înainte de aderare. La momentul aderării, finanțarea ar urma să fie transferată în noile Planuri naționale și regionale de parteneriat ale statului membru, cu finanțări suplimentare pentru coeziune, agricultură, afaceri interne și Interreg.
În cazul Ucrainei, Comisia propune mecanisme specifice care să limiteze în mod semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piață pentru produsele agricole sensibile, ținând cont de amploarea, structura și productivitatea ridicată a sectorului agricol ucrainean.
Verificări înainte de aderare și consolidarea statului de drept
Comisia dorește să extindă rapoartele sale anuale privind statul de drept la mai multe țări candidate și să consolideze recomandările privind alinierea acestora la standardele democratice ale UE.
Țările candidate ar urma să fie pregătite pentru a participa la Parchetul European încă din momentul aderării, iar Bruxelles-ul ar urma să colaboreze cu acestea pentru a testa capacitatea de aplicare a legislației înainte de aderare în domenii precum gestionarea frontierelor, supravegherea pieței unice, siguranța alimentară, rețelele de transport și finanțarea politicii de coeziune.
În domenii precum agricultura și mobilitatea forței de muncă ar urma să fie negociate măsuri tranzitorii adaptate fiecărei țări. Procedurile de achiziții publice, auditurile independente și capacitatea de combatere a fraudei ar urma, de asemenea, să fie testate înainte de aderare.
Prima probă politică, la Consiliul European din octombrie
Pachetul Comisiei va alimenta discuția strategică dintre statele membre privind extinderea și reformele, inclusiv în cadrul Consiliului European din 15-16 octombrie.
Comisia invită Consiliul European și Parlamentul European să continue discuțiile și pregătirile instituționale, precum și măsurile de politică necesare.
Potrivit Euronews, însă, unele dintre propunerile privind reformele interne ar putea întâmpina rezistență în capitalele europene. Patru diplomați UE citați de publicație sub protecția anonimatului au spus că este puțin probabil ca aceste reforme să fie acceptate.
„Unele lucruri sunt redactate pentru a fi omorâte”, a declarat unul dintre diplomații europeni citați de Euronews.
În cadrul pachetului privind extinderea pentru 2026, Comisia va prezenta foi de parcurs indicative pentru Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina, cu condiția ca aceste țări să mențină ritmul reformelor.
