COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE
Published
2 months agoon
By
Teodora Ion
Comisia Europeană a prezentat miercuri măsuri menite să dezvolte în continuare uniunea piețelor de capital (UPC) a UE, și anume:
- să facă serviciile de compensare din UE mai atractive și mai reziliente, sprijinind autonomia strategică deschisă a UE și menținând stabilitatea financiară;
- să armonizeze la nivelul UE anumite norme privind insolvența întreprinderilor, făcându-le mai eficiente și contribuind la promovarea investițiilor transfrontaliere;
- să reducă, printr-un nou Regulament privind cotarea, sarcina administrativă asupra întreprinderilor de toate dimensiunile, astfel încât acestea să poată avea mai ușor acces la finanțare publică prin faptul că sunt cotate la bursă.
Compensare
UE are nevoie de servicii de compensare sigure, solide și atractive pentru ca uniunea piețelor de capital să funcționeze corespunzător. Dacă serviciile de compensare nu funcționează eficient, instituțiile financiare, întreprinderile și investitorii se confruntă cu riscuri sporite și cu costuri mai mari, așa cum a demonstrat criza financiară din 2008.
Măsurile propuse astăzi:
- vor face mai atractive condițiile de compensare din UE, permițând contrapărților centrale (CPC), care furnizează servicii de compensare, să își extindă gama de produse mai rapid și mai ușor și încurajându-i în continuare pe participanții de pe piața UE să recurgă la compensare și să își consolideze resursele de lichiditate la CPC-urile din UE;
- vor contribui la crearea unui sistem de compensare sigur și rezilient prin consolidarea cadrului de supraveghere al UE pentru CPC-uri și prin desprinderea de învățăminte din evoluțiile recente de pe piețele energetice, cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. De exemplu, prin sporirea transparenței apelurilor în marjă, astfel încât participanții de pe piață (inclusiv întreprinderile din sectorul energetic) să poată să le anticipeze mai bine;
- vor reduce expunerile excesive ale participanților de pe piața UE față de CPC-urile din țări terțe, în special în cazul instrumentelor financiare derivate identificate de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe ca având o importanță sistemică. Propunerea de astăzi prevede obligația tuturor participanților relevanți de pe piață de a deține conturi active la CPC-urile din UE pentru a-și compensa cel puțin o parte din anumite contracte derivate sistemice. Acest lucru va permite o mai bună gestionare a riscurilor care amenință stabilitatea financiară a UE.
Insolvența întreprinderilor
Fiecare stat membru are propriul său regim de insolvență. Acest lucru este problematic pentru investitorii transfrontalieri, care trebuie să țină seama de 27 de seturi diferite de norme privind insolvența atunci când evaluează o oportunitate de investiții.
Propunerea prezentată astăzi:
- va armoniza la nivelul UE anumite aspecte ale procedurilor de insolvență. De exemplu, propunerea prevede:
- acțiuni pentru conservarea masei bunurilor care fac obiectul insolvenței (și anume evitarea acțiunilor debitorilor care ar reduce valoarea pe care o pot recupera creditorii);
- comitete ale creditorilor, astfel încât să se asigure o repartizare echitabilă a valorii recuperate între creditori;
- procedura de tip „pre-pack” (vânzare negociată în prealabil) (în care vânzarea activității este stabilită înainte să înceapă procedura de insolvență)
- și obligația directorilor de a iniția procedura de insolvență în timp util, astfel încât să se evite situația ca societatea să își piardă din valoare.
- va introduce un regim simplificat pentru microîntreprinderi pentru a reduce costurile de lichidare a acestora și pentru a permite remiterea datoriilor proprietarilor de întreprinderi, oferindu-le șansa unui nou început în calitate de antreprenori;
- va impune statelor membre obligația de a întocmi o fișă informativă care să rezume elementele esențiale ale legilor lor naționale privind insolvența astfel încât investitorii transfrontalieri să poată lua mai ușor decizii de investiții.
Aceste măsuri vor favoriza investițiile transfrontaliere în cadrul pieței unice, vor reduce costul capitalului pentru întreprinderi și vor contribui în ultimă instanță la uniunea piețelor de capital a UE. Se estimează că, per ansamblu, beneficiile propunerii vor fi de peste 10 miliarde EUR anual.
Regulamentul privind cotarea
Întreprinderile trebuie să îndeplinească în prezent cerințe importante dacă doresc să fie cotate la bursă. De exemplu, prospectele pot avea până la 800 de pagini.
Modificările propuse astăzi:
- vor simplifica documentația pe care trebuie să o prezinte întreprinderile pentru a putea fi cotate pe piețele publice și vor raționaliza procesele de control de către autoritățile naționale de supraveghere, accelerând astfel procesul de cotare și reducând costurile aferente acestuia ori de câte ori este posibil. De exemplu, se estimează că întreprinderile din UE cotate la bursă vor economisi aproximativ 100 de milioane EUR pe an ca urmare a costurilor mai mici de asigurare a conformității, 67 de milioane EUR pe an fiind numai economiile anuale obținute ca urmare a simplificării normelor privind prospectul;
- vor simplifica și clarifica anumite cerințe privind abuzul de piață, fără a compromite integritatea pieței;
- vor ajuta întreprinderile să fie mai vizibile pentru investitori prin încurajarea cercetării în materie de investiții, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;
- vor permite proprietarilor de întreprinderi să aibă acces pe piețele de creștere pentru IMM-uri utilizând structuri de acțiuni cu drepturi de vot multiple, astfel încât să își poată păstra un control suficient asupra întreprinderii odată ce aceasta a fost cotată și să protejeze totodată drepturile tuturor celorlalți acționari.
Aceste măsuri vor dezvolta în continuare uniunea piețelor de capital prin reducerea birocrației și a costurilor inutile pentru întreprinderi. De asemenea, întreprinderile vor fi încurajate să facă demersuri pentru a obține cotarea pe piețele de capital din UE și pentru a-și menține acest statut. Faptul că vor avea mai ușor acces pe piețele publice le va permite întreprinderilor să se diversifice mai eficient și să completeze mai bine sursele de finanțare disponibile.
Detalii suplimentare și etapele următoare
Pachetul privind compensarea este alcătuit din:
- o comunicare;
- un regulament de modificare a Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR), a Regulamentului privind cerințele de capital (CRR) și a Regulamentului privind fondurile de piață monetară (FPM);
- o directivă de modificare a Directivei privind cerințele de capital (CRD), a Directivei privind firmele de investiții (IFD) și a Directivei privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM).
Pachetul privind cotarea este alcătuit din:
- un regulament de modificare a Regulamentului privind prospectul, a Regulamentului privind abuzul de piață și a Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare;
- o directivă de modificare a Directivei privind piețele instrumentelor financiare și de abrogare a Directivei privind cotarea și
- o directivă privind acțiunile cu voturi multiple.
Pachetul privind insolvența întreprinderilor este alcătuit din:
- o directivă privind insolvența întreprinderilor.
Cele șase propuneri legislative urmează să fie transmise Parlamentului European și Consiliului spre adoptare.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
-
Presa americană: Joe Biden ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei
-
Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic
-
Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția
-
Platforma de coordonare a donatorilor internaționali în sprijinul redresării și reconstrucției din Ucraina își începe activitatea
-
Ministrul Angel Tîlvăr merge la Berlin cu o agendă axată pe cooperarea bilaterală în domeniul apărării
-
UE deschide un nou hub energetic rescEU în Polonia: 1000 de generatoare vor ajunge de urgență în Ucraina
COMISIA EUROPEANA
Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici
Published
11 hours agoon
January 26, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre să-și respecte angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, conform prevederilor Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”plafoanele naționale de emisie” sau ”Directiva NEC”).
Conform unui comunicat al instituției, directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți care trebuie atinse de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030.
Statele membre trebuie să stabilească programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCP) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.
Pactul Verde European, prin intermediul căruia Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic, pune accentul pe reducerea poluării atmosferice, care se numără printre principalii factori care afectează negativ sănătatea umană.
Comisia a analizat inventarele naționale de emisii ale mai multor poluanți prezentate de statele membre în 2022 (reflectând emisiile din 2020).
Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au respectat angajamentele pentru unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNAIC ale majorității acestor state membre nu au asigurat atingerea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de origine umană, astfel cum prevede directiva.
Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul pentru care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile.
Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen dă asigurări că va face tot ce îi stă în putință pentru a eradica antisemitismul și orice formă de discriminare în UE: Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul
Published
13 hours agoon
January 26, 2023By
Teodora Ion
Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul, ci este din nou în creștere în Europa, a atras atenția președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul său publicat în preambului Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului care marchează anul acesta 78 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau.
Ea a amintit că anul 2023 ”va fi marcat de onorarea rezistenței și a revoltei evreilor din Europa ocupată de naziști”.
”Vom marca împlinirea a 80 de ani de la revolte majore, cum ar fi revolta din ghetoul Varșoviei de la 19 aprilie 1943, care a devenit un simbol al rezistenței evreiești și al brutalității regimului nazist. Vom comemora în același timp și alte acțiuni de rezistență; de exemplu, în Belgia, în aceeași zi, trei membri ai rezistenței – Robert Maistriau, Youra Livchitz și Jean Franklemon – au sabotat un tren care ducea la Auschwitz evrei condamnați la moarte. Mai mulți oameni au putut apoi să fugă din tren și 120 au supraviețuit. S-au organizat și alte revolte despre care s-a vorbit mai puțin, cum ar fi cele din lagărele de concentrare și exterminare de la Treblinka și Sobibor sau din ghetoul de la Białystok. Pentru că evreii nu au fost victime pasive, ci au organizat rezistența împotriva naziștilor”, a subliniar Ursula von der Leyen.
Ea a punctat că aceste evenimente arată încă o dată ”forța, curajul și hotărârea acestor luptători și partizani evrei, care, slab înarmați, au reușit să învingă prin revolte cu sorți mici de izbândă și fiind pândiți de o moarte aproape sigură. Au luptat în numele justiției; au avut determinarea să riposteze”.
Citându-l pe Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz și laureat al Premiului Nobel, Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze că ”Europa poate prospera doar atunci când și comunitățile sale evreiești prosperă”.
Citiți și:
Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță
”După cum a declarat Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz: <<Întrebarea nu este de ce nu au luptat toți evreii, ci de ce au luptat atât de mulți dintre ei. Torturați, bătuți, înfometați, unde au găsit puterea – spirituală și fizică – de a rezista?>> Nu putem rămâne tăcuți atunci când are loc o nedreptate, când sunt comise masacre. Trebuie să denunțăm antisemitismul, atitudinile antirome și toate formele de ură și discriminare – pe motive de origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă sau handicap. Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul. Antisemitismul este din nou în creștere în Europa. La fel este și negarea, denaturarea, banalizarea Holocaustului, care alimentează antisemitismul și distorsionează memoria colectivă și coeziunea Europei”, a mai spus oficialul european.
Președinta Comisiei Europene a dat asigurări că ”vom face tot ceea ce ne stă în putință să eradicăm antisemitismul și orice formă de discriminare în Uniunea Europeană, pentru a crea o societate europeană deschisă, favorabilă incluziunii și bazată pe egalitate” în numele ”celor cele șase milioane de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care sute de mii de romi, uciși în timpul Holocaustului”.
Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea victimelor Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că nu ne vom uita niciodată istoria.
Anul acesta, ca parte a eforturilor sale de a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comisia Europeană a organizat, la 23 ianuarie, conferința de comemorare a Holocaustului „Remembering the Past. Shaping the Future” („Să ne reamintim trecutul, să ne clădim viitorul”), în parteneriat cu președinția suedeză a Consiliului, cu președinția suedeză a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) și cu organizațiile-umbrelă evreiești cu sediul la Bruxelles.
Pentru a sensibiliza opinia publică și a combate denaturarea Holocaustului, Comisia a lansat și continuă să desfășoare campania mondială #ProtectTheFacts împreună cu Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO și Organizația Națiunilor Unite.
În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.
În ianuarie 2022, ONU a adoptat o nouă rezoluție, prin care condamnă negarea și denaturarea Holocaustului. Această rezoluție îndeamnă membrii ONU și societățile care gestionează platforme de comunicare socială să ia măsuri active de combatere a antisemitismului și a negării sau denaturării Holocaustului.
Comisia Europeană și statele membre ale UE s-au angajat să combată atitudinile antirome ca parte a Cadrului strategic al UE privind romii și a Recomandării Consiliului privind romii. La 9 ianuarie 2023, a fost adoptat primul raport de evaluare a cadrelor strategice naționale pentru romi ale statelor membre.
În cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), Comisia Europeană va furniza în 2023 peste 10 milioane EUR din fonduri UE pentru a sprijini proiecte consacrate memoriei istorice europene. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care vizează consolidarea comemorării Holocaustului și a educației și cercetării în domeniu sau combaterea negării și denaturării Holocaustului.
COMISIA EUROPEANA
Conținutul online cu caracter terorist: Comisia Europeană deschide o procedură de infringement României și altor 21 de state UE pentru neîndeplinirea unor obligații
Published
13 hours agoon
January 26, 2023
Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere unui număr de 22 de state membre, între care și România, pentru neîndeplinirea anumitor obligații prevăzute în Regulamentul privind diseminarea conținutului online cu caracter terorist, cum ar fi: obligația de a desemna autoritatea sau autoritățile însărcinate să emită ordine de eliminare a conținutului și de a notifica Comisiei aceste autorități; obligația de a numi un punct de contact public și de a stabili norme și măsuri privind sancțiunile aplicabile în caz de neîndeplinire a obligațiilor legale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Cele 22 de state membre vizate de această procedură de infringement din partea executivului european de la Bruxelles sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia
Faptul că în continuare pe site-urile web există conținut cu caracter terorist reprezintă un risc grav pentru cetățeni și pentru societate în ansamblul său. Teroriștii utilizează în mod abuziv internetul pentru a-și difuza mesajele menite să intimideze, să radicalizeze, să recruteze și să faciliteze săvârșirea de atacuri teroriste. Recentele atacuri teroriste comise pe teritoriul UE, cum ar fi cel foarte recent de la Bratislava din 12 octombrie 2022, ne reamintesc fără echivoc rolul pe care conținutul online cu caracter terorist îl joacă în planificarea și desfășurarea unor astfel de atacuri. Pentru a combate această amenințare, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri și inițiative voluntare și legislative menite să contribuie la atenuarea amenințării teroriste.
Combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist
Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist oferă un cadru juridic care garantează faptul că furnizorii de servicii de găzduire, care pun conținutul utilizatorilor la dispoziția publicului, combat utilizarea abuzivă a serviciilor lor pentru diseminarea de conținut online cu caracter terorist. Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică de la 7 iunie 2022. Furnizorii de servicii de găzduire sunt obligați să elimine conținutul cu caracter terorist în termen de o oră de la primirea unui ordin de eliminare din partea autorității unui stat membru și să ia măsuri atunci când platformele lor sunt expuse la conținut cu caracter terorist.
Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică tuturor furnizorilor de servicii de găzduire care își oferă serviciile pe teritoriul UE, inclusiv furnizorilor de platforme de comunicare socială, de servicii de partajare de materiale video, de imagini și de materiale audio. Regulamentul prevede obligația ca furnizorii care sunt expuși la conținut cu caracter terorist să adopte măsuri specifice, prevede sancțiuni pentru încălcări și include garanții solide pentru protejarea drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare și de informare. Regulamentul conține, de asemenea, cerințe clare privind acordarea de compensații utilizatorilor, precum și privind întocmirea unor rapoarte anuale de transparență de către furnizorii de servicii de găzduire și de către autoritățile naționale competente.
Potrivit Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, statele membre trebuie să desemneze o autoritate responsabilă, care să aibă atribuții și resurse adecvate, inclusiv un punct de contact. Statele membre trebuie să se asigure că se aplică sancțiuni atunci când furnizorii de servicii de găzduire nu își respectă obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist; valoarea sancțiunilor financiare poate ajunge până la 4 % din cifra de afaceri globală a furnizorului de servicii de găzduire. Statele membre trebuie să comunice Comisiei măsurile pe care le-au adoptat pentru a-și îndeplini aceste obligații de a desemna autoritățile responsabile și de a adopta norme în materie de sancțiuni. În absența unui cadru solid de punere în aplicare, obiectivul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist ar fi compromis. Scopul deciziei adoptate astăzi este de a asigura faptul că statele membre în cauză își adaptează normele naționale cât mai curând posibil la legislația UE.
Statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Context
În 2015, Comisia a lansat Forumul UE pentru internet pentru a consolida cooperarea voluntară dintre statele membre și platformele de internet. Forumul permite, pe de o parte, schimbul de opinii cu privire la tendințele și evoluția utilizării internetului de către teroriști, iar, pe de altă parte, combaterea abuzului sexual online asupra copiilor.
Angajamentul de a combate terorismul, împreună cu criminalitatea organizată și criminalitatea informatică, a fost confirmat în Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025. Agenda privind combaterea terorismului, prezentată în decembrie 2020, a pus, la rândul său, accentul pe prevenirea radicalizării online și offline, inclusiv prin prezentarea unei propuneri de regulament privind conținutul online cu caracter terorist. Acest lucru a dus la adoptarea Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist de către legiuitorul UE la 29 aprilie 2021.
Pentru a detecta, a investiga și a combate conținutul cu caracter terorist pe internet, inclusiv pe platformele de comunicare socială, Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU) dezvoltă o platformă a UE privind conținutul ilegal online (PERCI), un sistem unic care conectează toate statele membre cu scopul de a facilita introducerea de semnalări și emiterea de ordine de eliminare a conținutului. Toate statele membre au convenit să utilizeze acest sistem pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist. PERCI va permite coordonarea și schimbul de informații în timp real, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, și va facilita transmiterea de rapoarte de transparență cu privire la activitățile care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist.

Presa americană: Joe Biden ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Miniștrii sănătății din România și Franța au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru organizarea sistemelor de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile

Ministerul Digitalizării și ADR au lansat aplicația mobilă ghișeul.ro. Sebastian Burduja: Orice român va putea plăti cu câteva click-uri taxele și impozitele

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

Platforma de coordonare a donatorilor internaționali în sprijinul redresării și reconstrucției din Ucraina își începe activitatea

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Premierul Nicolae Ciucă: Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor Române din 1859

Șeful diplomației române, la Forumul de la Davos: Nu ne permitem niciun fel de ambiguitate strategică. Ucraina este victima agresiunii, iar Rusia este agresorul

Secretarul general NATO cere o creștere a sprijinului militar pentru Ucraina: Armele sunt calea spre pace. Negocierile depind în totalitate de forța de pe câmpul de luptă

Mircea Geoană a deschis reuniunea Șefilor de Stat Major din țările NATO: Trebuie să investim mai mult în apărare și să ne pregătim pentru potențiale viitoare războaie
Team2Share


Trending
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis: În 2023, România va acționa în direcția consolidării flancului estic al NATO, a importanței Mării Negre și va găzdui Summitul celor Trei Mări
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis: România va oferi R. Moldova și Ucrainei tot sprijinul pentru cât timp va fi necesar, inclusiv pentru aspirațiile lor europene
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
De la Davos, Ursula von der Leyen anunță „Planul Industrial pentru Pactul Verde” și o lege complementară privind emisii-zero în industria UE
-
CONSILIUL UE1 week ago
Premierul Suediei, în plenul Parlamentului European: Președinția suedeză a Consiliului UE dorește să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Maia Sandu, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Peste 70% dintre moldoveni susțin integrarea în UE. Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige războiul, altfel cu toții vom fi în pericol