Comisia Europeană dorește să transforme COP15 într-un „moment Paris” pentru biodiversitate. UE alocă 7 mld. euro pentru protejarea biodiversității în perioada 2021-2027

După mai bine de doi ani de negocieri, Comisia Europeană dorește să transforme Conferința Națiunilor Unite privind Biodiversitatea – COP15, care începe miercuri, la Montreal, într-un „moment Paris” pentru biodiversitate, făcând referire la summitul istoric privind clima, în cadrul căruia comunitatea internațională a convenit să limiteze schimbările climatice la 1,5°C, informează un comunicat.

De aceea, Executivul european transmite că este nevoie de o ambiție ridicată pentru a aborda criza dublă a schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității și dacă dorim să menținem capacitatea planetei noastre de a susține 8 și, în curând, 10 miliarde de oameni, de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a ne proteja mijloacele de trai. Ca un prim pas, va fi esențial ca natura de la nivel mondial să fie într-o stare mai bună în 2030 decât era în 2020.

În perioada 7-19 decembrie, țările vor încerca să ajungă la un acord global pentru protecția naturii și a planetei, cu obiective pe termen lung până în 2050 și etape de referință pentru 2030. Comisia, care reprezintă UE, va colabora cu toate părțile pentru a încheia un acord global ambițios în vederea protejării, refacerii, utilizării durabile și investițiilor în biodiversitate și ecosisteme. În cadrul segmentului la nivel înalt din 14-17 decembrie, comisarul Sinkevičius va reprezenta Comisia și va conduce echipa de negociere a UE.

UE la COP15: priorități pentru un cadru global pentru biodiversitate

Comisia, împreună cu statele membre ale UE, va depune eforturi în vederea adoptării unui cadru global pentru biodiversitate post-2020 ambițios, cuprinzător și transformator. Un acord în cadrul COP15 ar trebui să includă:

  • Un obiectiv de a proteja 30% din terenuri și oceane până în 2030, în special acele zone care sunt cele mai valoroase pentru biodiversitate și servicii ecosistemice. Zonele protejate ar trebui să fie bine conectate și gestionate în mod eficient.
  • Un obiectiv de refacere a 3 miliarde de hectare de ecosisteme degradate de terenuri și de apă dulce și a 3 miliarde de hectare de ecosisteme oceanice. Prin refacerea acestor zone, ele pot fi mai productive decât în prezent și mai rezistente la secete, inundații și dăunători.
  • Obiectivele de abordare a factorilor direcți de pierdere a biodiversității, inclusiv poluarea.
  • Angajamente de promovare a utilizării durabile a biodiversității și a ecosistemelor, în special prin abordări agroecologice, prin reducerea utilizării pesticidelor, prin stoparea defrișărilor și prin integrarea în economia noastră a soluțiilor bazate pe natură.
  • Utilizarea durabilă a biodiversității poate satisface nevoile oamenilor, de exemplu pentru hrană, fibre, combustibil, medicamente sau turism, sprijinind în același timp conservarea.
  • Un cadru de monitorizare solid, cu un set de indicatori principali și un mecanism solid de revizuire a obiectivelor naționale în sprijinul punerii în aplicare a cadrului, care să garanteze că acordul este pus în aplicare pe deplin.

Mobilizarea finanțării pentru biodiversitate

Pentru atingerea obiectivelor ambițioase necesare va fi nevoie de mobilizarea unor resurse financiare substanțiale pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a biodiversității. După cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Uniunea Europeană își dublează finanțarea globală pentru biodiversitate la 7 miliarde de euro în perioada 2021-2027, în special pentru țările cele mai vulnerabile, și încurajează toți donatorii internaționali să se ridice la același nivel de ambiție. La Montréal, Comisia va susține, de asemenea, un pachet puternic de mobilizare a resurselor din toate sursele, naționale și internaționale, publice și private.

În mod prioritar, resursele existente trebuie să fie utilizate mai eficient, inclusiv prin alinierea tuturor fluxurilor financiare la obiectivele pozitive pentru natură și prin abordarea subvențiilor dăunătoare. Întreprinderile joacă un rol major în acest sens. Acest lucru începe prin monitorizarea, evaluarea și dezvăluirea impactului și a dependențelor lor față de natură. UE sprijină coaliția mondială a întreprinderilor care solicită raportarea obligatorie de către întreprinderi și instituții financiare.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare