Multe țări europene nu reușesc să rezolve problema gravă a supraaglomerării din penitenciare, relevă cele mai recent date privind populația din penitenciare, publicate de Consiliul Europei, care arată că sistemele penitenciare din România funcționează la capacitate maximă sau aproape de acest prag.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, proporția deținuților în vârstă este în creștere, ceea ce poate crea provocări operaționale și de politică pentru sistemele penitenciare în viitor, și se înregistrează o ușoară creștere a proporției femeilor aflate în închisoare.
În ansamblu, în Europa, numărul deținuților la 100 de locuri disponibile a crescut de la 94,7 la 95,2 în perioada 31 ianuarie 2024 – 31 ianuarie 2025, existând diferențe semnificative între țări. În țările cu peste 500 000 de locuitori, 14 sisteme penitenciare au raportat un număr de deținuți mai mare decât numărul de locuri disponibile.
Numărul sistemelor penitenciare care au raportat o supraaglomerare severă a crescut de la șase în ianuarie 2024 la nouă în ianuarie 2025: Turcia și Franța (ambele cu 131 de deținuți la 100 de locuri), Croația (123), Italia (121), Malta (118), Cipru (117), Ungaria (115), Belgia (114) și Irlanda (112).
Cinci administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Finlanda (110), Grecia (108), Scoția (Regatul Unit) (106), Macedonia de Nord (104) și Suedia (103).
În plus, nouă sisteme penitenciare funcționau la capacitate maximă sau aproape de aceasta: România (100), Portugalia (99), Azerbaidjan (98), Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (96), Serbia (96), Cehia (95), Țările de Jos (95), Danemarca (95) și Elveția (95).
La data de 31 ianuarie 2025, în cele 51 de sisteme penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei se aflau 1.107.921 de persoane aflate în detenție, ceea ce reprezintă o rată medie de întemnițare de 110 deținuți la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare sistemele penitenciare din țările cu o populație de peste 1 milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2024, cât și pentru 2025, rata medie europeană de încarcerare a rămas stabilă (115 deținuți la 100 000 de locuitori).
Cu toate acestea, 13 sisteme penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratelor de încarcerare între ianuarie 2024 și ianuarie 2025: Turcia (+29%), Muntenegru (+22%), Luxemburg (+20%), Suedia (+15%), Grecia (+14%), Croația (+11%), Federația Bosniei și Herțegovinei (+8,2 %), Letonia (+8 %), Finlanda (+7,2 %), Franța (+6,6 %), Catalonia (Spania, +6,4 %), Armenia (+5,8 %) și Ungaria (+5,3 %). Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în cinci țări: Ucraina (-18%), Slovacia (-16%), Georgia (-11%), Estonia (-9,8%) și Polonia (-6%).
Țările cu cele mai ridicate rate de încarcerare au fost Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271), Republica Moldova (245), Georgia (232), Ungaria (206), Muntenegru (200), Albania (192), Polonia (189), Letonia (189), Cehia (178), Serbia (174), Lituania (154) și Slovacia (151). Alte sisteme penitenciare cu rate ridicate de încarcerare au fost Scoția (Regatul Unit) (148), Macedonia de Nord (146) și Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit, 141).
În ansamblu, în Europa, unul din patru deținuți se afla în arest preventiv în ianuarie 2025. Arestul preventiv, care are adesea un impact puternic asupra supraaglomerării închisorilor, nu urmează o tendință regională clară. Sistemele penitenciare cu cele mai ridicate proporții au fost Albania (62 %), Muntenegru (53 %), Armenia (52 %), Elveția (49 %) și Țările de Jos (45 %). Pe de altă parte, Bulgaria (7 %), Cehia (8,2 %), Polonia (11 %), România (12 %), Slovacia și Lituania (ambele cu 13 %) au înregistrat proporții deosebit de scăzute.
Proporția deținuților străini variază
Cetățenii străini reprezentau o pondere substanțială din populația penitenciară în unele sisteme penitenciare și o proporție foarte mică în altele, din mai multe motive, printre care fluxurile migratorii, cadrele juridice și factorii geopolitici. În ansamblu, în Europa, 17 % dintre deținuți erau cetățeni străini. Faptul că proporția medie a cetățenilor Uniunii Europene în rândul deținuților străini a fost de 27 % reflectă mobilitatea europeană și cadrul UE privind libera circulație, care permite cetățenilor să locuiască și să lucreze în toate statele membre.
Printre sistemele penitenciare cu o proporție deosebit de ridicată de cetățeni străini se numără Luxemburg (78 %), Elveția (73 %), Cipru (54 %), Austria (53 %), Slovenia (52 %), Catalonia (Spania) (52 %), Grecia (52 %), Malta (51 %), Germania (47 %) și Belgia (43 %), în țările cu peste 500 000 de locuitori. Cele mai scăzute proporții au fost înregistrate în România (1,1 %), Republica Moldova (1,9 %) și Azerbaidjan (2,2 %).
Provocarea reprezentată de îmbătrânirea populației din penitenciare
Vârsta medie a deținuților din instituțiile penitenciare europene a fost de 39 de ani, cu variații semnificative de la o țară la alta. Italia și Portugalia au raportat cea mai mare vârstă medie (42 de ani), urmate de Muntenegru, Estonia și Serbia (41 de ani). Cele mai tinere populații din penitenciare au fost înregistrate în Republica Moldova (30 de ani), Suedia (34 de ani) și Franța, Cipru și Danemarca (35 de ani).
Studiul evidențiază o prezență tot mai mare a persoanelor în vârstă în penitenciare, de la 2,5 % în ianuarie 2020 la 2,9 % în 2025. Deși ponderea totală a deținuților în vârstă rămâne modestă, studiul subliniază implicațiile pe care acest fenomen le-ar putea avea în viitor pentru administrarea penitenciarelor, având în vedere nevoile adesea complexe ale deținuților în vârstă în ceea ce privește sănătatea, bolile cronice, declinul cognitiv și mobilitatea redusă.
Studiul subliniază proporțiile ridicate de deținuți cu vârsta de 65 de ani sau mai mult în unele țări: Croația se remarcă cu 10,8%, urmată de Serbia (7,2%), Slovenia (5,7%), Bulgaria (5,2%) și Italia (5,1%), în timp ce Slovacia (28%), Italia (24%), Macedonia de Nord (22%), Portugalia (21%) și Spania (administrația de stat) (20%) înregistrează cele mai mari proporții de deținuți cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani.
Femeile în închisoare
Proporția femeilor în populația penitenciară a crescut de la 4,8 % la 5,2 % între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, o creștere totală de 8,9 % în țările cu o populație de peste un milion de locuitori, ceea ce ar putea reflecta o schimbare în practicile de condamnare, în tiparele infracționale și în utilizarea alternativelor la închisoare.
Cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Ungaria (8,8 %), Cehia (8,6 %), Malta (8 %) și Suedia (7,9 %), în țările cu peste 500 000 de locuitori. În schimb, cele mai mici ponderi ale femeilor deținute au fost observate în Albania (1,6 %), Armenia (2,6 %), Muntenegru (2,8 %) și Azerbaidjan (3,1 %).
Infracțiuni
Infracțiunile legate de droguri au rămas cele mai frecvente motive pentru care persoanele se aflau în închisoare (17,3 %), urmate de furt (12,1 %). Aproximativ unul din trei deținuți condamnați se afla în închisoare pentru infracțiuni cu violență, inclusiv omucidere (sau tentativă de omucidere) (10,9 %), viol sau alte infracțiuni sexuale (8,6 %), agresiune (6,3 %) și jaf (6,1 %). În ansamblu, 2,7 % dintre deținuți au fost condamnați pentru infracțiuni rutiere, iar aceeași proporție de deținuți a fost condamnată pentru infracțiuni economice sau financiare.
