Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune crearea unui spațiu european de date privind achizițiile publice care va duce la cheltuieli publice mai bine orientate și transparente

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat planul de a crea un spațiu european de date pentru achizițiile publice, în care este detaliată arhitectura de bază și setul de instrumente de analiză care urmează să fie puse în aplicare până la jumătatea anului 2023, iar datele privind achizițiile publice publicate la nivelul UE urmând apoi să fie disponibile în sistem.

Conform unui comunicat la instituției, până la sfârșitul anului 2024, toate portalurile naționale de publicare participante ar trebui să fie conectate, datele istorice publicate la nivelul UE ar trebui să fie integrate, iar setul de instrumente de analiză extins.

Spațiul de date privind achizițiile publice va reuni date privind pregătirea licitațiilor, cererile de oferte și rezultatele licitațiilor. În prezent, aceste date sunt răspândite în diferite formate și la diferite niveluri, european și național.

Spațiul de date va permite obținerea de noi informații prin intermediul unui set de instrumente analitice de ultimă generație, inclusiv tehnologii de inteligență artificială, de exemplu învățarea automată și procesarea limbajului natural.

Acest lucru va duce la cheltuieli publice mai bine orientate și transparente, va îmbunătăți accesul la cererile de oferte pentru întreprinderi și în special pentru IMM-uri și va stimula elaborarea de politici bazate pe date.

Aceasta va ajuta cumpărătorii publici și întreprinderile să își îmbunătățească strategiile de investiții și de licitație și să ofere tuturor părților interesate o mai mare transparență și o mai bună rentabilitate a banilor.

Sectorul public, cu o valoare anuală de peste 2 trilioane de euro în întreaga UE, adică aproape 13,6 % din PIB-ul UE, ar trebui să joace rolul său în sprijinirea industriilor ecologice. Spațiul de date privind achizițiile publice va permite autorităților publice să facă schimb de bune practici, inclusiv pentru o utilizare mai bine orientată a fondurilor publice către industriile ecologice.

În Raportul anual privind piața unică pentru 2023, valorificarea potențialului datelor este esențială pentru a se asigura că piața unică își atinge întregul potențial de sprijinire a rezilienței și a competitivității economiei europene.

Pentru a stimula această competitivitate, Comisia Europeană mai are în vedere:

  • O piață unică funcțională prin extinderea și aprofundarea acesteia și prin promovarea integrării serviciilor;
  • Accesul la capitalul privat și la investiții prin aprofundarea uniunii piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, precum și prin dezvoltarea unor cadre de reglementare a UE în domeniul fiscal și al serviciilor financiare care să sprijine întreprinderile;
  • Investițiile publice și infrastructura prin reformarea cadrului european de guvernanță economică;
  • Cercetarea și inovarea prin stimulente fiscale, parteneriate public-private și proiecte la scară largă pentru a reduce riscul investițiilor în inovare, în special în domeniile-cheie ale tehnologiilor curate, ale tehnologiei digitale și ale biotehnologiei;
  • Energia prin introducerea rapidă a surselor regenerabile de energie, digitalizarea sistemelor energetice și a instalațiilor de stocare a energiei;
  • Circularitatea prin încurajarea tranziției către o economie mai circulară în UE;
  • Digitalizarea prin adoptarea pe scară largă a instrumentelor digitale în întreaga economie și prin acordarea unui sprijin mai mare pentru a asigura un rol de lider în tehnologiile digitale esențiale, cum ar fi inteligența artificială, informatica cuantică, microelectronica, web 4.0, realitatea virtuală și gemenii digitali, precum și securitatea cibernetică;
  • Educație și competențe prin dezvoltarea și recunoașterea competențelor ca fiind cheia unor locuri de muncă atractive și de calitate, prin creșterea participării femeilor, a tinerilor și a resortisanților țărilor terțe pe piața muncii și prin promovarea educației și formării profesionale;
  • Comerțul și autonomia strategică deschisă prin continuarea deschiderii piețelor pentru întreprinderile din UE prin aprofundarea legăturilor cu aliații și partenerii comerciali, prin menținerea principiilor comerțului echitabil și prin abordarea riscurilor în mod specific.

Un set de indicatori-cheie de performanță va urmări progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor și va asigura concentrarea politică și capacitatea de reacție necesare.

În decembrie 2022, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte propuneri, la începutul anului 2023, pentru a asigura reziliența și competitivitatea UE prin mobilizarea tuturor instrumentelor naționale și europene relevante și prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru investiții.

Planul industrial european pentru Pactul verde, prezentat de Comisie la 1 februarie, a fost primul răspuns la acest apel. Propunerile făcute publice joi se concentrează pe asigurarea unui mediu mai favorabil pentru creșterea capacității de producție a UE în ceea ce privește tehnologiile și produsele cu emisii zero și materiile prime esențiale, care vor fi esențiale pentru a spori competitivitatea Europei în tranziția către o economie cu emisii zero.

Această comunicare completează Planul industrial pentru Pactul verde cu o abordare pe termen lung și cuprinzătoare a competitivității UE, într-un moment cheie în care este nevoie de un impuls comun din partea întreprinderilor și a factorilor de decizie politică pentru a pune Europa pe calea cea bună în următorul deceniu și dincolo de acesta.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană ”este foarte îngrijorată” de adoptarea unei legi în Polonia, care creează o comisie specială pentru a investiga influența rusă asupra securității interne a acestei țări între 2007 și 2022.

”Această nouă lege generează preocupări legate de faptul că ar putea fi utilizată pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice, fără un tratament corect. Astăzi, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a abordat această problemă cu miniștrii în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Comisia Europeană analizează în prezent această nouă lege și nu va ezita să ia măsuri imediate, dacă este necesar”, este precizat într-un comunicat al instiuției.

Uniunea Europeană se alătură astfel Statelor Unite care și-au exprimat preocuparea cu privire la adoptarea de către Polonia a acestei legislații care, în viziunea Washingtonului, ar putea ”fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia”.

Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă, conform Agerpres.

Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.

Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Twitter suspendă aplicarea Codului UE de bune practici împotriva dezinformării. Comisarul european pentru piață internă: ”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Twitter a renunțat la Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, a anunțat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, dar acesta a insistat că ”obligațiile rămân”, informează Politico Europe.

”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”, a avertizat Breton într-un mesaj publicat pe această rețea de socializare, după ce platforma deținută de Elon Musk a luat această decizie de a părăsi Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, pe care alte platforme de socializare s-au angajat să-l respecte.

”Dincolo de angajamentele voluntare, combaterea dezinformării va fi o obligație legală în cadrul DSA începând cu 25 august”, a completat Breton, referindu-se la Actul privind Serviciile Digitale.  

”Echipele noastre vor fi pregătite pentru aplicarea legii”, a declarat comisarul.

Codul de bune practici împotriva dezinformării reprezintă un set de reguli voluntare care solicită platformelor sociale să urmărească publicitatea politică, să pună capăt monetizării dezinformării și să ofere un mai bun acces persoanelor din exterior.  

Acesta este în armonie cu Actul privind Serviciile Digitale (DSA), o premieră mondială în domeniul reglementării digitale care conține prevederi obligatorii pentru aceste companii online.

DSA definește în mod clar răspunderea și responsabilitățile furnizorilor de servicii intermediare, cum ar fi platformele de comunicare socială, piețele online, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari. Normele sunt concepute în mod asimetric, ceea ce înseamnă că serviciile intermediare de dimensiuni mai mari cu un impact societal semnificativ (platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari) fac obiectul unor norme mai stricte.

În temeiul DSA, platformele nu numai că vor trebui să fie mai transparente, ci vor fi, de asemenea, trase la răspundere pentru rolul lor în difuzarea de conținut ilegal și dăunător. Printre altele, DSA:

  • stabilește obligații speciale pentru piețele online în vederea combaterii vânzării online de produse și servicii ilegale;
  • introduce măsuri împotriva conținutului ilegal online și obligația platformelor de a reacționa rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale;
  • sporește protecția minorilor prin faptul că interzice platformelor să recurgă la publicitate direcționată bazată pe utilizarea datelor personale ale minorilor astfel cum sunt definite în legislația UE;
  • impune anumite limite în ceea ce privește prezentarea publicității și utilizarea datelor sensibile cu caracter personal pentru publicitatea direcționată, inclusiv genulrasa și religia;
  • interzice interfețele înșelătoare cunoscute în limba engleză sub denumirea de „dark patterns (elemente de design manipulator) și practicile care vizează inducerea în eroare.

Se aplică norme mai stricte pentru platformele și motoarele de căutare online foarte mari, care vor trebui:

  • să le ofere utilizatorilor un sistem de recomandare a conținutului care să nu se bazeze pe crearea de profiluri;
  • culoare: inherit; să analizeze riscurile sistemice pe care le creează – riscurile legate de difuzarea de conținut ilegal, efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale și asupra violenței bazate pe gen sau a sănătății mintale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, acționând împreună cu statele membre ale UE și în numele acestora prin intermediul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), precum și cu dezvoltatorii de vaccinuri, BioNTech-Pfizer, au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine evaluării de către statele membre a nevoilor în continuă evoluție în materie de vaccinuri împotriva COVID-19.

Potrivit unui comunicat al instituției, modificarea contractului existent de furnizare a vaccinurilor ține seama de îmbunătățirea situației epidemiologice, continuând, în același timp, să asigure accesul la cea mai recentă versiune disponibilă a vaccinului, în cazul în care în viitor vor apărea variante îngrijorătoare de COVID-19.

”Salut călduros acordul la care s-a ajuns împreună cu statele membre și în numele acestora cu BioNTech-Pfizer pentru a adapta oferta de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție. Am reușit să ținem pandemia sub control în mare parte prin vaccinurile și vaccinările noastre. Și, deși COVID-19 nu mai este o urgență sanitară la nivel mondial, rămâne o amenințare cu care probabil ne vom mai confrunta. Prin urmare, este esențial să fim pregătiți pentru anii următori”, a precizat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.

Acordul anunțat vineri a garantat următoarele adaptări ale contractului existent:

  • reducere a cantității de doze achiziționate de statele membre în temeiul contractului. În urma plății unei taxe, dozele contractate inițial vor fi convertite în comenzi opționale;
  • prelungire a perioadei de timp în care statele membre vor putea prelua vaccinurile – până la 4 ani de acum înainte;
  • posibilitatea de a continua să aibă acces la doze suplimentare până la volumul contractat inițial până la sfârșitul contractului, pentru a răspunde nevoilor, în cazul în care numărul cazurilor crește și situația epidemiologică se deteriorează;
  • accesul continuu la vaccinuri adaptate la noile variante de îndată ce autoritățile de reglementare le autorizează.

Modificarea a fost făcută în urma negocierilor dintre dezvoltatorii de vaccinuri, statele membre și Comisie pentru a alinia mai bine strategiile de vaccinare și nevoile în continuă evoluție în materie de sănătate publică din statele membre.

Începând din 2020 și în conformitate cu Strategia UE privind vaccinurile, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Implementarea Strategiei UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările:  statele membre ale UE au avut acces la vaccinuri sigure și eficace acoperind un portofoliu larg de tehnologii diferite și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au fost utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei. Statele membre au partajat 526 de milioane de doze, dintre care aproximativ 494,4 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare.

În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dispun de stocurile strategice de vaccinuri de care au nevoie pentru a proteja părțile vulnerabile ale populațiilor lor și pentru a face față evoluției epidemiologice potențiale a virusului COVID-19.

Comisia, statele membre și BioNTech-Pfizer au semnat anterior modificări ale contractului care au adaptat calendarele de livrare la nevoile statelor membre și au instituit un spațiu de depozitare central sporind capacitatea de stocare a statelor membre.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.3 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.3 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO4 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA4 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.5 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.5 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA5 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează cinci persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO5 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ5 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending