Comisia Europeană a prezentat planul de a crea un spațiu european de date pentru achizițiile publice, în care este detaliată arhitectura de bază și setul de instrumente de analiză care urmează să fie puse în aplicare până la jumătatea anului 2023, iar datele privind achizițiile publice publicate la nivelul UE urmând apoi să fie disponibile în sistem.
Conform unui comunicat la instituției, până la sfârșitul anului 2024, toate portalurile naționale de publicare participante ar trebui să fie conectate, datele istorice publicate la nivelul UE ar trebui să fie integrate, iar setul de instrumente de analiză extins.
Spațiul de date privind achizițiile publice va reuni date privind pregătirea licitațiilor, cererile de oferte și rezultatele licitațiilor. În prezent, aceste date sunt răspândite în diferite formate și la diferite niveluri, european și național.
Spațiul de date va permite obținerea de noi informații prin intermediul unui set de instrumente analitice de ultimă generație, inclusiv tehnologii de inteligență artificială, de exemplu învățarea automată și procesarea limbajului natural.
Acest lucru va duce la cheltuieli publice mai bine orientate și transparente, va îmbunătăți accesul la cererile de oferte pentru întreprinderi și în special pentru IMM-uri și va stimula elaborarea de politici bazate pe date.
Aceasta va ajuta cumpărătorii publici și întreprinderile să își îmbunătățească strategiile de investiții și de licitație și să ofere tuturor părților interesate o mai mare transparență și o mai bună rentabilitate a banilor.
Sectorul public, cu o valoare anuală de peste 2 trilioane de euro în întreaga UE, adică aproape 13,6 % din PIB-ul UE, ar trebui să joace rolul său în sprijinirea industriilor ecologice. Spațiul de date privind achizițiile publice va permite autorităților publice să facă schimb de bune practici, inclusiv pentru o utilizare mai bine orientată a fondurilor publice către industriile ecologice.
În Raportul anual privind piața unică pentru 2023, valorificarea potențialului datelor este esențială pentru a se asigura că piața unică își atinge întregul potențial de sprijinire a rezilienței și a competitivității economiei europene.
Pentru a stimula această competitivitate, Comisia Europeană mai are în vedere:
- O piață unică funcțională prin extinderea și aprofundarea acesteia și prin promovarea integrării serviciilor;
- Accesul la capitalul privat și la investiții prin aprofundarea uniunii piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, precum și prin dezvoltarea unor cadre de reglementare a UE în domeniul fiscal și al serviciilor financiare care să sprijine întreprinderile;
- Investițiile publice și infrastructura prin reformarea cadrului european de guvernanță economică;
- Cercetarea și inovarea prin stimulente fiscale, parteneriate public-private și proiecte la scară largă pentru a reduce riscul investițiilor în inovare, în special în domeniile-cheie ale tehnologiilor curate, ale tehnologiei digitale și ale biotehnologiei;
- Energia prin introducerea rapidă a surselor regenerabile de energie, digitalizarea sistemelor energetice și a instalațiilor de stocare a energiei;
- Circularitatea prin încurajarea tranziției către o economie mai circulară în UE;
- Digitalizarea prin adoptarea pe scară largă a instrumentelor digitale în întreaga economie și prin acordarea unui sprijin mai mare pentru a asigura un rol de lider în tehnologiile digitale esențiale, cum ar fi inteligența artificială, informatica cuantică, microelectronica, web 4.0, realitatea virtuală și gemenii digitali, precum și securitatea cibernetică;
- Educație și competențe prin dezvoltarea și recunoașterea competențelor ca fiind cheia unor locuri de muncă atractive și de calitate, prin creșterea participării femeilor, a tinerilor și a resortisanților țărilor terțe pe piața muncii și prin promovarea educației și formării profesionale;
- Comerțul și autonomia strategică deschisă prin continuarea deschiderii piețelor pentru întreprinderile din UE prin aprofundarea legăturilor cu aliații și partenerii comerciali, prin menținerea principiilor comerțului echitabil și prin abordarea riscurilor în mod specific.
Un set de indicatori-cheie de performanță va urmări progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor și va asigura concentrarea politică și capacitatea de reacție necesare.
În decembrie 2022, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte propuneri, la începutul anului 2023, pentru a asigura reziliența și competitivitatea UE prin mobilizarea tuturor instrumentelor naționale și europene relevante și prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru investiții.
Planul industrial european pentru Pactul verde, prezentat de Comisie la 1 februarie, a fost primul răspuns la acest apel. Propunerile făcute publice joi se concentrează pe asigurarea unui mediu mai favorabil pentru creșterea capacității de producție a UE în ceea ce privește tehnologiile și produsele cu emisii zero și materiile prime esențiale, care vor fi esențiale pentru a spori competitivitatea Europei în tranziția către o economie cu emisii zero.
Această comunicare completează Planul industrial pentru Pactul verde cu o abordare pe termen lung și cuprinzătoare a competitivității UE, într-un moment cheie în care este nevoie de un impuls comun din partea întreprinderilor și a factorilor de decizie politică pentru a pune Europa pe calea cea bună în următorul deceniu și dincolo de acesta.