Connect with us

INTERNAȚIONAL

Convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin. Cei doi președinți ”au discutat despre un nou acord nuclear, precum şi despre posibilitatea de a aborda acest subiect şi cu China”

Published

on

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, timp de mai bine de o oră despre posibilitatea încheierii unui noi acord nuclear, denuclearizarea Coreei de Nord și despre situația politică din Venezuela, anunță Reuters, citând Casa Albă, informează Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, a declarat presei că Donald Trump şi Vladimir Putin au vorbit despre posibilitatea încheierii unui nou acord nuclear multilateral între SUA, Rusia şi China, ori o extindere a actualului acord strategic nuclear SUA-Rusia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a indicat de asemenea că unul din subiectele discutate a fost şi ancheta procurorului special Robert Mueller privind ingerinţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 din SUA, în contextul în care această investigaţie s-a încheiat.

”Ei au discutat despre un nou acord nuclear, atât nou, cât şi extins, precum şi despre posibilitatea de a aborda acest subiect şi cu China”, a adăugat Sarah Sanders.

Cei doi preşedinţi au discutat despre comerţul între cele două ţări şi despre faptul că acesta a crescut de la venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Alte subiecte abordate au fost legate de Coreea de Nord, Ucraina şi Venezuela, ”convorbirea fiind, în general, pozitivă”, a afirmat purtătoarea de cuvânt.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea, la rândul său, a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Citiți și: 
Din Moscova, ministrul german de Externe, Heiko Maas propune organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce SUA au anunțat că se retrag din INF

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

O canadiancă va coordona din toamnă misiunea NATO în Irak

Published

on

© Canadian Armed Forces Operations/ Facebook

Generalul de brigadă canadian Jennie Carignan va conduce misiunea NATO în Irak, care numărăr 580 de militari și pentru care Ottawa și-a prelungit recent participarea până la finalul anului 2020, a anunțat miercuri Ministrul Apărării, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Jennie Carignan comandă în prezent Divizia a 2-a canadiană și Joint Task Force East (JTFE) cu sediul în Quebec. Aceasta a activat în trecut în Bosnia-Herțegovina pe platoul Golan (anexat de Israel) şi în Afganistan.

Carignan, care urmează să fie promovată în curând general-maior, va înlocui un alt canadian, pe general-maiorul Dany Fortinau, care comandă misiunea Alianței atlantice de la începuturile sale în noiembrie 2018.

Canada, care și-a extins oficial cu un an participarea, contribuie cu aproximativ 250 de soldați și trei elicoptere.

”Suntem bucuroşi să lucrăm cu NATO şi să ne continuăm rolul de comandant al misiunii în Irak. Mai mult, salut ideea că generalul de brigadă Carignan, un lider realizat, preia comanda misiunii după promovarea sa în gradul de general maior”, a declarat Harjit Sajjan, ministrul apărării, într-un comunicat.

NATO conduce din toamnă o misiune ce oferă consultanţă şi instruire Ministerului irakian al Apărării în lupta împotriva bombelor artizanale, în cooperarea cu civilii, întreţinerea vehiculelor blindate şi medicină militară.

În plus, începând din 2014, Canada participă la coaliţia din Irak împotriva grupării Stat Islamic (SI) prin efectuarea de operaţiuni aeriene şi acordarea de asistenţă medicală şi instruirea forţelor irakiene pe teren.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, semnează simbolic textul Preambulului Cartei Naţiunilor Unite, pentru cea de-a 75- a aniversare a organizației

Published

on

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a semnat simbolic textul Preambulului Cartei Naţiunilor Unite, care va fi afişat in situ la sediul ONU, în toate cele şase limbi oficiale ale Organizaţiei, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Acesta participat, miercuri, 26 iunie, la evenimentul organizat de Preşedinta celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, E.S. María Fernanda Espinosa Garcés, cu ocazia lansării activităţilor de sărbătorire a celei de-a 75-a aniversări a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2020, când se vor împlini 75 de ani de la semnarea Cartei ONU, la 26 iunie 1945, la San Francisco.

Programul evenimentului a mai inclus o alocuţiune a Preşedintei Adunării Generale a ONU, urmată de discursul lui Fabrizio Hochschild Drummond, Consilier Special pentru pregătirile comemorării celei de-a şaptezeci şi cincea aniversare a Naţiunilor Unite.

De asemenea, Statele Membre ONU şi-au reafirmat angajamentul colectiv faţă de multilateralism, reiterând sprijinul pentru Organizaţie şi cei trei piloni ai săi: pacea şi securitatea, dezvoltarea durabilă şi drepturile omului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consiliul Europei: Șase țări est-europene se solidarizează cu Ucraina și părăsesc sesiunea Adunării Parlamentar în semn de protest față de revenirea Rusiei

Published

on

© Council of Europe/ Twitter

Delegațiile a șapte state din Europa Centrală și de Est au părăsit sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în semn de protest după confirmarea statutului delegației Federației Ruse în cadrul Adunării.

Prima astfel de țară care a luat această decizie este Ucraina, ea fiind urmată de Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Polonia și Slovacia.

„Viitorul Consiliului Europei este amenințat pentru că el pierde încrederea oamenilor pe care trebuie să-i apere. Ne întoarcem acasă pentru a discuta cu parlamentele șiguvernele noastre cu referire la acțiunile comune încadrul Adunării pentru următoarea sesiune”, se menționează în textul unei declarații comune semnată de aceste țări, potrivit deschide.md.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi un text ce face posibilă revenirea Rusiei în această instanţă, după cinci ani de criză instituţională în relaţia cu Moscova.

După 4 ore de dezbateri aprinse, urmate de aproape 5 ore de votare a amendamentelor, 118 parlamentari ai statelor membre ale Consiliului Europei au acceptat în cele din urmă, spre marea dezamăgire a Ucrainei, ca Rusia să poată să îşi prezinte delegaţia în cadrul APCE începând chiar de marţi.

Un număr de 62 de parlamentari au vot împotrivă, iar 10 s-au abţinut.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending