Connect with us

INTERNAȚIONAL

Convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin. Cei doi președinți ”au discutat despre un nou acord nuclear, precum şi despre posibilitatea de a aborda acest subiect şi cu China”

Published

on

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, timp de mai bine de o oră despre posibilitatea încheierii unui noi acord nuclear, denuclearizarea Coreei de Nord și despre situația politică din Venezuela, anunță Reuters, citând Casa Albă, informează Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, a declarat presei că Donald Trump şi Vladimir Putin au vorbit despre posibilitatea încheierii unui nou acord nuclear multilateral între SUA, Rusia şi China, ori o extindere a actualului acord strategic nuclear SUA-Rusia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a indicat de asemenea că unul din subiectele discutate a fost şi ancheta procurorului special Robert Mueller privind ingerinţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 din SUA, în contextul în care această investigaţie s-a încheiat.

”Ei au discutat despre un nou acord nuclear, atât nou, cât şi extins, precum şi despre posibilitatea de a aborda acest subiect şi cu China”, a adăugat Sarah Sanders.

Cei doi preşedinţi au discutat despre comerţul între cele două ţări şi despre faptul că acesta a crescut de la venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Alte subiecte abordate au fost legate de Coreea de Nord, Ucraina şi Venezuela, ”convorbirea fiind, în general, pozitivă”, a afirmat purtătoarea de cuvânt.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea, la rândul său, a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Citiți și: 
Din Moscova, ministrul german de Externe, Heiko Maas propune organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce SUA au anunțat că se retrag din INF

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Plămânii Planetei”, cuprinși de flăcări. Președintele Franței Emmanuel Macron: Pădurea Amazoniană, care produce 20% din oxigenul Terrei, arde. Această ”criză internațională” trebuie discutată de urgență la summitul G7

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în periaoda 24-26 august în orașul francez Biarritz, anunță BBC, citat de Adevărul.ro.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.


El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon, potrivit Digi24.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Replicându-i președintelui francez, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.

El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi ”bazat pe date obiective și respect reciproc”.

”Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI”, a scris preşedintele Braziliei.

Potrivit unor documente publicate de un ONG britanic, citat de The Independent, preluat de Digi24, air Bolsonaro, preşedintele extremist al Braziliei s-ar afla la originea dezastrului din pădurea amazoniană.

Guvernul brazilian intenţionează să construiască poduri, autostrăzi şi o centrală hidroelectrică în junglă pentru a ”contracara presiunea internaţională” pentru protejarea celei mai mari păduri tropicale din lume.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump merge la Chișinău, iar premierul Maia Sandu va efectua o vizită în SUA

Published

on

Consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, va efectua săptămâna viitoare o vizită la Chișinău, a anunțat premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

”Timp de mulți ani Republica Moldova a fost izolată pe plan internațional. (…) Astăzi situația s-a schimbat. Toți cei mai importanți parteneri externi manifestă interes pentru Republica Moldova. Avem multe uși deschise, multe propuneri de parteneriat, sprijin și deschidere. În acest context, văd o dezvoltare fără precedent a relațiilor noastre cu SUA. Săptămâna viitoare Republica Moldova va fi vizitată de către John Bolton, consilierul președintelui SUA pentru securitate națională”, a scris Sandu pe Facebook.

Potrivit acesteia, vizita unui ”oficial de acest rang și domeniu” este un semnal puternic de sprijin pentru Republica Moldova.

În același mesaj, Maia Sandu anunță că va efectua o vizită în Statele Unite la începutul lunii septembrie.

”Merg într-o vizită în SUA, cu mai mulți membri ai guvernului, prioritățile noastre fiind aprofundarea dialogului strategic cu SUA, cooperarea în domenii-cheie, atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă pentru cetățenii noștri la noi acasă. Sunt sigură că parteneriatul cu SUA ne va permite să înaintăm pe calea democrației și a progresului”, conchide premierul Republicii Moldova.

Anunțul vizitei lui Bolton la Chișinău survine la câteva zile după ce președintele SUA Donald Trump l-a primit la Washington pe omologul său român Klaus Iohannis, împreună cu care a semnat o Declarație Comună de aprofundare a relației strategice dintre SUA și România.

Contactele internaționale la nivel înalt ale actualului guvern de la Chișinău au debutat la începutul lunii iulie, când Bucureștiul a fost prima capitală străină vizitată de premierul Republicii Moldova, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă.

Pe parcursul lunii iulie, Maia Sandu și membri ai cabinetului său s-au aflat de două ori la Bruxelles pentru întrevederi cu președintele Consiliului European, cu comisari europeni și cu membri ai Parlamentului European, inclusiv eurodeputați român precum Traian Băsescu, Dacian Cioloș sau Siegfried Mureșan.

De altfel, în context european, șefii de stat sau de guvern din țările UE au inclus, la solicitarea lui Klaus Iohannis,  o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al Consiliului European de vară,liderii europeni salutând transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invitând Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending