Corespondență din Bruxelles – Robert Lupițu
Cunoscut drept un ”Katyń românesc”, masacrul de la Fântăna Albă rămâne o dureroasă amintire a celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când 3000 de români care încercau sa se refugieze din nordul Bucovina și Basarabia, teritorii cedate Uniunii Sovietice prin Pactul Ribbentrop-Molotov, în România, au fost uciși de soldați sovietici.
Cu prilejul comemorării a 75 de ani de la una dintre cele mai negre pagini din istoria poporului român, eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, organizează în perioada 4-8 aprilie 2016, la sediul Parlamentului European, expoziția ”Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei”.
Deschiderea oficială a expoziției a avut loc marți, 5 aprilie 2016, în prezența lui Mihai Nicolae, directorul Institutului „Frații Golescu” pentru Relații cu Românii din Străinătate, a eurodeputatului Siegfried Mureșan și a unui grup de tineri români din Republica Moldova.
Evenimentul a fost transmis LIVE pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro începând cu ora 20.00, ora României și a fost precedat de un interviu în direct, tot pe pagina de Facebook, acordat de europarlamentarul PPE/ PMP, Siegfried Mureșan, de la ora 19.00.
”Nu este întâmplător că eu organizez o expoziție la 75 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, acolo unde trupe sovietice au omorât 3000 de români nevinovați care încercau să vină spre patria mamă în ziua de Paști – 1 aprilie 1941. E important ca Europa să știe ce s-a întâmplat acolo și să nu uităm cele întâmplate atunci”, a declarat Siegfried Mureșan pentru CaleaEuropeana.ro în interviul ce a precedat lansarea expoziției (VIDEO INTERVIU AICI).
#VIDEO Corespondență din Bruxelles O pagină neagră din istoria românilor, comemorată de eurodeputatul Siegfried Muresan prin găzduirea în PE a expoziției ”Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei” —> http://bit.ly/1MaSmOP
Posted by Calea Europeana on Tuesday, April 5, 2016
Galerie FOTO
75 de ani de la un masacru cumplit: O pagină de istorie ce nu trebuie uitată
1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – rămâne data la care mii de oameni din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mama, nebănuind vreo clipă că vor fi exterminați cu sânge rece de trupele Armatei Roșii. Mai mult decât atât, potrivit datelor istorice, NKVD (n.r. – o structură care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice, inclusiv activități de spionaj, informații etc. ) a lansat zvonuri potrivit cărora autoritățile sovietice le vor permite celor ce doresc să traverseze granița sovieto-română, posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.
Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.
Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici, relatează Adevărul.
Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins, mai precizează Adevărul.
Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil. Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.
Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dată abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.
.
