Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

FOTO Corespondență. Bruxelles-ul în 20 de IMAGINI la 14 zile de la atentatele care au zdruncinat din nou Europa. Poster INEDIT cu Înaltul Reprezentant UE

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Robert Lupițu

”Teroriștii nu trebuie să ne dicteze modul nostru de viață”, spun fără echivoc liderii europeni și americani de fiecare dată când civilizația și lumea democratică au fost străpunse de tenacitatea și sângele rece al teroriștilor care se aruncă în aer în numele religiei și credinței, ucigând zeci, sute și mii de oameni nepurtători de vină pentru eronata interpretare a credinței sau pentru doctrinele și ideologiile geopolitice care mută lumea dintr-o stare anarhică într-una de perpetuare a haosului și instabilității politice, economice și, mai presus de toate, într-o situație de înrădăcinare a clivajului uman.

Cu prilejul unei vizite de lucru la Parlamentul European, CaleaEuropeana.ro vă propune o selecție de 20 de imagini grăitoare pentru cadența pulsului pe care Bruxelles – sediul UE și NATO – îl emană la fix două săptămâni de la atentatele care au ucis peste 30 de persoane și care au lăsat în urmă peste 260 de răniți și familii îndurerate.

Mai mult, la locul comemorării victimelor – Boerse Place – este foarte vizibil un poster cu chipul Înaltului Reprezentant al UE, Federica Mogherini, cu ochii înlăcrimați, drept aluzie la momentul în care aceasta a plâns în cadrul conferinței comune de presă cu ministrul de Externe al Iordaniei, la câteva ore de la atentate. Posterul cuprinde o serie de mesaje interesante precum ”resurecția republicii europene”, ”Federica Mogherini, președintele Europei”, ”Nu mai vrem o EgoUniune” sau ”Trăiască Republica Europeană”.

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Un poster cu chipul Înaltului Reprezentant UE. Federica Mogherini, care evocă o republică europeană

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Un poster cu chipul Înaltului Reprezentant UE. Federica Mogherini, care evocă o resurecție a republicii europene

Bruxelles în 20 de imagini la 14 zile de la atentate

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016, patrulat de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016, patrulat de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Maelbeek, cea de-a doua țintă a atacurilor din 22 martie, rămâne închisă.

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Maelbeek, cea de-a doua țintă a atacurilor din 22 martie, rămâne închisă

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Maelbeek, cea de-a doua țintă a atacurilor din 22 martie, rămâne închisă.

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Maelbeek, cea de-a doua țintă a atacurilor din 22 martie, rămâne închisă

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Comisiei Europene păzit de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Comisiei Europene păzit de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Consiliului UE

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Consiliului UE

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Scuarul străzii care separă sediul Comisiei Europene de cel al Consiliului UE s-a transformat în loc de parcare pentru mașinile militarilor care asigură protecție în zonă

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Scuarul străzii care separă sediul Comisiei Europene de cel al Consiliului UE s-a transformat în loc de parcare pentru mașinile militarilor care asigură protecție în zonă

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Serviciului de Acțiune Externă al UE păzit de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Serviciului de Acțiune Externă al UE păzit de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Comisiei Europene

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Comisiei Europene

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Parlamentului European

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Parlamentului European

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Trone păzită de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Trone păzită de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Trone păzită de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou Trone păzită de militari

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Gare Centrale din Bruxelles

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Gare Centrale din Bruxelles

IMG_5209

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Gare Centrale din Bruxelles

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou De Brouckere păzită de efective militare

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Stația de metrou De Brouckere păzită de efective militare

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Boerse Place, locul unde mii de persoane comemorează victimele atentatelor din 22 martie 2016

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Parlamentului European

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Parlamentului European

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending