Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu a votat în PE în favoarea Garanției pentru Copii pentru ca cei 1,4 milioane de copii în risc de sărăcie din România să poată avea o șansă la o viață normală

Published

on

© Corina Crețu/Arhivă personală

Fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu (S&D), a votat în favoarea Garanției pentru Copii, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, pentru ca cei 1,4 milioane de copii aflați în risc de sărăcie în România să poată avea o șansă în plus la o viață normală.

▶️ Așa cum anunțam acum câteva săptămâni, astăzi am votat în Parlamentul European în favoarea Garanției pentru Copii….

Posted by Corina Creţu on Thursday, 29 April 2021

„Așa cum anunțam acum câteva săptămâni, astăzi am votat în Parlamentul European în favoarea Garanției pentru Copii. Urmare a acestei decizii, Statele Membre vor fi obligate să adopte măsuri de protejare și sprijinire a copiilor care se confruntă cu sărăcia sau cu excluziunea socială, fie din cauza lipsei unui adăpost, a situației familiale precare sau a dizabilităților de care suferă”, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

Garanția pentru Copii se va traduce în asigurarea accesului gratuit al copiilor la educație și îngrijire timpurie, activități educative, cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, consultații medicale și programe prin care să fie depistate diferite boli.

„Cu această ocazie, sper ca toate aceste lucruri să nu mai fie absente din viața a milioane de copii din întreaga Europă. Garanția pentru Copii reprezintă o șansă în plus la o viață normală pentru cei 1,4 milioane de copii din România care se confruntă cu riscul sărăciei, dintre care 700.000 trăiesc în condiții de sărăcie extremă. Angajamentele cuprinse în Garanția pentru Copii sunt, de fapt, un semn al responsabilității pentru viitor”, a mai adăgat fostul comisar european.

Potrivit UNICEF, în 2020, 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României erau în risc de sărăcie și excluziune socială. 400.000 de copii în vârstă școlară nu mergeau la școală, iar peste 50.000 de copii erau separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.  Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora.

Potrivit Comisiei Europene, în 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naștere un cerc vicios intergenerațional al inegalității sociale, cu efecte profunde și de durată asupra copiilor. Scopul Garanției europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios și de a promova egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate (care au mai puțin de 18 ani și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esențiale.

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la:

  • structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor;
  • activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; 
  • asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu s-a declarat îngrijorată cu privire la situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte dispoziţiile post-Brexit pentru Irlanda de Nord, subiect de tensiuni și de discuții inclusiv la summitul G7 din Marea Britanie

“Pe mine mă îngrijorează și situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru că nu Londra și nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, Peace Program se numește, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanțeze în continuare. Am și văzut că au fost niște atentate, de aceea mă îngrijorează”, a afirmat Corina Crețu, într-o intervenție la Aleph News.

Londra acuză Uniunea Europeană de adoptarea unei “abordări prea puriste” în ceea ce priveşte aplicarea de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, surse de tensiuni în provincia britanică.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice, informează Agerpres.

Uniunea Europeană, prin vocea președinților Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel, a atras Londrei atenția că protocolul privind Irlanda de Nord, convenit în cadrul acordului de retragere, reprezintă ”singura soluție” pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda și că încă sunt vizibile ”lacune fundamentale” în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia de către Regatul Unit.

Ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat că “nimic nu este renegociabil” în problema Brexit-ului, opinând că “nu este serios să vrei să revizuieşti în luna iulie ceea ce s-a finalizat după ani de zile de dezbateri şi de muncă” şi criticând astfel atitudinea Londrei cu privire la noile dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord.

Drept răspuns pentru liderul francez, ministrul britanic al afacerilor externe Dominic Raab a afirmat că integritatea Regatului Unit ”nu este negociabilă”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu critică ”opacitatea Guvernului” față de Comisia Europeană privind PNRR: Este firesc să existe o rigurozitate foarte mare la Bruxelles

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu consideră firească rigurozitatea ”foarte mare” a Bruxelles-ului cu privire la modul în care urmează să fie cheltuiți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind vorba de ”sume foarte mari”.

”Criticile pe care le-a adus Comisia Europeană PNRR-ului sunt bine întemeiate și, până la urmă, binevenite – pentru că urmăresc să îndrepte greșelile făcute de Guvernul României în acest document. Criticile majore sunt acelea că PNRR-ul trimis de Guvern este incoerent, nerealist și netransparent”, a explicat fostul comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019 într-o postare pe Facebook. 

Corina Crețu a explicat că ”PNRR-ul este incoerent pentru că pe parcursul documentului apar, pentru aceeași investiție, sume diferite. De exemplu, pentru renovarea secțiilor de terapie pentru nou-născuți se cer 80 de milioane EUR într-o formă a documentului, în alta apar 71 de milioane de euro. La fel se întâmplă și la alte capitole: de exemplu, educație sau modernizarea infrastructurii feroviare. Este nerealist pentru că multe sume sunt exagerate: de exemplu, sunt prevăzute 133.000 de euro de persoană pentru un training. Mai mult, PNRR-ul este netransparent, pentru că nu reiese clar cum au fost făcute calculele, ce rată a schimbului valutar a fost folosită, nu există costuri detaliate, de multe ori nu sunt trimise documente justificative”, a detaliat europarlamentarul.

Aceasta și-a exprimat regretul că ” Guvernul României a căzut acest prim examen. Și e cu atât mai grav cu cât aceste critici încep de la lucruri foarte simple, de bază. Mă tem că aceste critici sunt doar vârful icebergului și că, în următoarea perioadă, vor fi multe alte probleme identificate în PNRR. Din păcate, cred că devine din ce în ce mai clar de ce Guvernul României a recurs la lipsa de transparență – pe care, așa cum știți, eu am criticat-o constant. Se pare, însă, că aceeași opacitate pe care Guvernul a practicat-o în țară, a fost aplicată și în raport cu Comisia Europeană”, a conchis Corina Crețu.

România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Parlamentul European va vota pe 23 iunie bugetul pentru politica de coeziune. României îi revin 28 de miliarde de euro

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Parlamentul European va vota pe 23 iunie bugetul pentru politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, a afirmat duminică europarlamentarul Corina Crețu, subliniind că României ii revin 28 de miliarde de euro.

Cele 28 de miliarde de euro “vor putea fi folosite oficial după publicarea, la finalul lunii iunie, a Regulamentelor aferente fondurilor europene pentru aceasta perioadă”, a mai declarat Crețu.

În practică însă, arată Corina Crețu, România trebuie să încheie Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027 pentru a începe să folosească fondurile post 2020, în paralel cu accesarea celor 14 miliarde din bugetul 2014-2020 care nu au fost încă folosite.

“Sunt mândră ca am lansat primele dezbateri privind viitorul politicii de coeziune, proces care se încheie luna aceasta prin votul Parlamentului European”, a conchis fostul comisar european pentru politică regională, precizând că în iunie 2017 a participat la prima conferință importantă pe tema viitorului buget al Uniunii Europene: „Către un nou cadru financiar multianual”.

Consiliul UE a adoptat la 28 mai pachetul de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027, ce vizează fondurile structurale și de investiții, ridicându-se la peste 330 de miliarde de euro (în prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, din care România va putea beneficia de aproximativ 28 de miliarde de euro.

Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă după pandemie prin investiții în prioritățile ecologice și digitale.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending