Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.

Eurodeputatul Corina Crețu a votat în Parlamentul European rezoluția referitoare la situația actuală a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prin care a solicitat Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană este invitata să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată.

„Consider că locul Republicii Moldova este în cadrul Uniunii Europene și îmi doresc ca ea să facă parte din familia europeană cât mai curând”, a subliniat Corina Crețu.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Parlamentul European a solicitat joi statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, afirmând că R. Moldova este pe drumul cel bun în adoptarea unor reforme cheie. 

Astfel, într-o rezoluție adoptată în plenul de la Strasbourg, text aprobat prin ridicarea mâinilor, Parlamentul a salutat cererea oficială de aderare la UE a Moldovei din 3 martie 2022, spunând că UE ar trebui să-i acorde statutul de candidat, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

 În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

Eurodeputatul Corina Crețu și-a exprimat miercuri solidaritatea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în eforturile sale „de a păstra pacea și de a reduce tensiunile din ultimele zile”.

„Astăzi se împlinesc 12 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În aceste momente complicate, trebuie sa fim mai mult decât oricând alături de cetățenii Republicii Moldova. Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană, iar depunerea cererii de aderare, într-un context atât de dramatic cum este războiul din Ucraina, reprezintă un moment istoric”, a scris Corina Crețu, pe Facebook. 

Republica Moldova a anunţat marţi măsuri de consolidare a securităţii sale după o serie de explozii în regiunea separatistă Transnistria, susţinută de Moscova, care au stârnit temeri privind o extindere a conflictului actual din Ucraina.

Mai mult, europarlamentarul a subliniat că de mai bine de un deceniu, România a demonstrat că reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova.

Citiți și: Maia Sandu: Tensiunile din ultimele săptămâni din Transnistria pornesc de la forțe din regiune care sunt interesate de destabilizarea situației în R. Moldova

„Având în vedere istoria noastră comună, e și firesc să fie astfel. Speranța mea cea mai sinceră este ca și viitorul nostru să fie unul comun, în Uniunea Europeană. Am fost și voi rămâne convinsă de destinul european al Republicii Moldova – de care sunt foarte atașată sufletește. Am vizitat Moldova în repetate rânduri încă din 2005, când am fost observator electoral din partea OSCE”, a amintit aceasta. 

De asemenea, în anul 2013, Corina Crețu a pledat, din Parlamentul European, pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, a aprobat pentru Republica Moldova proiecte europene în valoare de zeci de milioane de euro, de rezultatele cărora beneficiază astăzi sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. 

„Am făcut toate acestea pentru că am crezut întotdeauna că dincolo de cuvintele frumoase, oamenii trebuie efectiv să simtă modul în care viața lor se schimbă în bine. Politica este utilă atât timp cât reprezintă o șansă în plus de a contribui la binele oamenilor”, a mai spus eurodeputatul. 

În finalul mesajului său, Corina Crețu a declarat că va  rămâne în continuare o susținătoare a drumului european al Republicii Moldova și, din Parlamentul European, va depune toate eforturile ca „vocea fraților noștri de peste Prut să se facă auzită și mai bine la Bruxelles”.

Reamintim că luna trecută, în semn de solidaritate față de momentele grele și dramatice pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova și drept omagiu adus refugiaților care fug din calea războiului, eurodeputatul Corina Crețu a decis să demareze pregătirea dosarului pentru a solicita, pe lângă cetățenia română, și pe cea a Republicii Moldova