Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu își exprimă speranța într-un interviu apărut în Jurnalul Curții de Conturi Europeane că 2022 ”va fi anul reconstrucției” prin solidaritate

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Anul trecut a fost anul solidarității și sper că anul viitor va fi anul reconstrucției, a transmis eurodeputatul Corina Crețu, inițiatoarea Raportului privind eficacitatea utilizării de către statele membre a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, într-un inverviu realizat de redactorul-șef al Jurnalului Curții de Conturi Europeană, Gaston Moonen. 

Europarlamentar în Parlamentul European din 2007, cu o întrerupere din 2014 până în 2019, perioadă în care a ocupat funcția de comisar european pentru politică regională, Corina Crețu a acordat o atenție deosebită Fondului de Solidaritate din diferite funcții ocupate.

Din calitatea de membru al Comisiei pentru control bugetar (CONT) din Parlamentul European, Crețu a fost inițiatoarea Raportului privind eficacitatea utilizării de către statele membre a FSUE, raport adoptat de instituția europeană legislativă la 20 octombrie 2021.

Pe lângă pandemia de COVID-19, care a afectat viețile cotidiene ale tuturor oamenilor de pe glob, bătrânul continent a fost lovit în acest an de inundații și incendii.

”Criza din domeniul sănătatii ne-a afectat pe toți. La început, a fost neașteptat și UE a fost criticată pentru lentoarea cu care a reacționat, ceea ce a zdruncinat încrederea și a slăbit realizările noastre sociale și economice. Reclădirea încrederii este încă o mare provocare pentru noi toți, inclusiv în Parlamentul European (PE). După cum știți, și noi, în Parlament, am fost luați prin surprindere și nu am putut lucra o perioadă, anul trecut. După câteva săptămâni de ezitare, instituțiile au încercat să se organizeze cât mai repede posibil pentru a lucra eficient”, a detaliat Crețu.

Aceasta a făcut trimitere la serie de măsuri pe care Parlamentul European le-a aprobat pentru a combate criza.

”Primele măsuri au fost pentru starea de urgență și, de asemenea, am adoptat măsuri pe termen lung. Una dintre măsuri este includerea în Fondul de Solidaritate al UE unele cheltuieli referitoarea la atenuarea consecințelor COVID-19. Inițial, când a fost înființat în 2002, FSUE a fost menit să abordeze doar dezastrele naturale. Fondul de Solidaritate a fost conceput inițial ca un instrument prin care statele membre puteau recupera o parte din cheltuielile rezultate în urma unui dezastru natural. În timpul mandatului meu de comisar pentru politică regională, am văzut în Italia oameni disperați după cutremurul care a devastat centrul Italiei acum câțiva ani. Acela a fost momentul în care am solicitat ca Fondul de Solidaritate să devină mai flexibil și mai eficient pentru a oferi mai rapid asistență financiară statelor membre afectate de dezastre naturale”, a amintit eurodeputatul.

Corina Crețu a subliniat, în egală măsură, nevoia ca banii să fie alocați mai rapid, fără a face însă rabat de la controale mai stricte, în vederea asigurării legalității cheltuielilor.

”Am fost în Portugalia și Italia pentru a arăta solidaritatea noastră. Dar, în același timp, banii au putut fi virați doar după o anumită perioadă de timp. În postura mea de europarlamentar și raportor pentru Fondul de Solidaritate în Comisia de control bugetar, mi-am propus simplificarea procedurii și scurtarea timpilor scurși între depunerea solicitărilor și alocarea efectivă a ajutorului european. Mai mult, insistăm asupra necesității unor controale mai stricte pentru a ne asigura că banii ajung exact acolo unde este nevoie”, a punctat eurodeputatul.

În opinia europarlamentarului, a devenit urgentă nu numai eliminarea birocrației, ci și utilizarea proactivă a FSUE în statele membre care se confruntă în mod regulat cu dezastre naturale.

În egală măsură, Crețu a atras atenția asupra nevoii ca fiecare țară beneficiară ”să detalieze măsurile de prevenire pe care le-a luat sau intenționează să le ia, inclusiv modul în care va folosi fondurile UE pentru a limita daunele viitoare.”

Astfel, în vederea accelerării procedurilor pentru a primi finanțarea europeană, europarlamentarul pledează pentru ”crearea de rețele între statatele membre pentru a împărtăși cunoștințele privind utilizarea FSUE”.

Corina Crețu consideră, de asemenea, că se impune un mecanism care să ofere sprijin financiar în caz de urgență, chiar dacă bugetul anual FSUE a fost cheltuit.

La finalul lunii septembrie, Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE, prin care solicită Comisiei Europene ”să ia în considerare soluții mai eficiente”, astfel încât ajutorul să ajungă mai rapid la statele afectate.

Ulterior, la mijlocul lunii octombrie, documentul a primit undă verde, cu largă majoritate, din partea plenului reunit al instituției legislative europene.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci și până în 2020, a fost mobilizat 6,5 miliarde de euro în cazul a 96 de catastrofe care au avut loc în 23 de state membre și o țară candidată: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a discutat cu comisarul european pentru sănătate despre lupta împotriva cancerului și penuria de medicamente antivirale din farmacii

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a avut miercuri, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, o întrevedere cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentară, discuțiile concentrându-se pe lupta împotriva cancerului și penuria de medicamente antivirale din farmacii.

“Am felicitat-o pe doamna Comisar Kyriakides pentru noua abordare a Uniunii Europene în ceea ce privește depistarea cancerului – screening amplificat și superior calitativ pe care a lansat-o în luna septembrie 2022, care pune accentul pe depistarea cancerelor într-un stadiu incipient. Noua recomandare va sprijini statele membre să asigure faptul că 90% din populația UE care se califică pentru screening vizând depistarea cancerului de sân, de col uterin și colorectal, vor beneficia de această examinare până în 2025. Mă bucură faptul că noua abordare extinde screeningul organizat și pentru depistarea cancerului pulmonar, de prostată și cel gastric”, a scris Corina Crețu, pe Facebook, după întrevedere.

Potrivit europarlamentarului român, combaterea cancerului este o prioritate pentru Comisia Europeană, instituție care a alocat 4 miliarde de euro pentru Planul European de Combatere a Cancerului

“Pentru a asigura implementarea acestuia, comisara Kyriakides și-a propus să facă turul statelor membre ale UE”, a subliniat Crețu.

“Regret că numai în 2020 au fost diagnosticate cu cancer aproximativ 2,7 milioane de persoane care trăiesc în UE și peste 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza acestei boli”, a adăugat ea.

Corina Crețu și-a încheiat mesajul cu un apel către toate persoanele care se califică pentru screening “să-și facă această examinare, să nu amâne controalele medicale pentru că depistarea timpurie a cancerului poate salva vieți”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la 33 de ani de la Revoluția Română: Cu trecerea timpului, jertfa românilor din decembrie 1989 capătă o semnificație tot mai mare

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat luni, la 33 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989 care a dus la căderea comunismului, că jertfa românilor care au căzut victime capătă o semnificație și mai mare mare cu trecerea timpului, referindu-se la beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO de care se bucură acum țara noastră.

“Se împlinesc, zilele acestea, 33 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România. Peste o mie de români au căzut victime represaliilor, dintre care câteva sute și-au pierdut viața. Cu trecerea timpului, jertfa lor capătă o semnificație tot mai mare. Mulțumită lor și celor care au avut curajul să înfrunte un aparat de stat represiv, astăzi trăim în libertate și suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Dincolo de nemulțumirile inerente privind tranziția si crizele cu care ne confruntam, ne bucurăm astăzi de dreptul de a circula liber, de a ne stabili, de a munci și de a învăța oriunde dorim în Europa”, a scris Crețu, într-o postare pe Facebook.

“Lor le datorăm mult din ceea ce este România astăzi”, a continuat ea.

Potrivit eurodeputatul român, în memoria victimelor și în numele generațiilor viitoare, trebuie să ducem mai departe speranțele de atunci ale poporului român.

“Responsabilitatea e a noastră, iar orice pas înapoi este o întinare a idealurilor care ne-au animat pe toți la finele anului 1989 și pentru care ei au dat totul. Nu vă vom uita niciodată!”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, scrisoare către Ursula von der Leyen în care solicită eliminarea tarifelor de roaming dintre R. Moldova și UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis marți o scrisoare comună împreună cu colegii din Parlamentul European către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în care solicită “desființarea tarifelor de roaming pentru convorbirile dintre Republica Moldova și țările Uniunii Europene”.

“Cred cu tărie în parcursul european al Republicii Moldova și am convingerea că se vor face pași importanți în acest sens și cu sprijinul României!”, a scris Corina Crețu într-o postare pe Facebook în care a publicat și textul scrisorii trimise către șefa executivului european.

În textul scrisorii, Crețu și colegii eurodeputați avertizează că Rusia lui Vladimir Putin nu va înceta să destabilizeze aliații democratici ai Uniunii Europene precum Republica Moldova, considerând că este de datoria Uniunii Europene să continue consolidarea legăturilor cu Republica Moldova și Guvernul de la Chișinău.

“O modalitate de a face acest lucru este prin desființarea tarifelor de roaming între UE și Moldova”, arată Corina Crețu, precizând că un astfel de acord bilateral a fost solicitat de Guvernul Republicii Moldova și de președintele Maia Sandu.

Corina Crețu mai subliniază că un astfel de acord ar aduce la rezultat o creștere a interacțiunilor și a mobilității între Republica Moldova și UE având în vedere că în cei opt ani care au trecut de la liberalizarea vizelor peste 2,4 milioane de cetățeni moldoveni au călători de peste 9 milioane de ori cître UE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL5 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA5 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.7 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu7 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA7 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA8 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending