Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu își exprimă speranța într-un interviu apărut în Jurnalul Curții de Conturi Europeane că 2022 ”va fi anul reconstrucției” prin solidaritate

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Anul trecut a fost anul solidarității și sper că anul viitor va fi anul reconstrucției, a transmis eurodeputatul Corina Crețu, inițiatoarea Raportului privind eficacitatea utilizării de către statele membre a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, într-un inverviu realizat de redactorul-șef al Jurnalului Curții de Conturi Europeană, Gaston Moonen. 

Europarlamentar în Parlamentul European din 2007, cu o întrerupere din 2014 până în 2019, perioadă în care a ocupat funcția de comisar european pentru politică regională, Corina Crețu a acordat o atenție deosebită Fondului de Solidaritate din diferite funcții ocupate.

Din calitatea de membru al Comisiei pentru control bugetar (CONT) din Parlamentul European, Crețu a fost inițiatoarea Raportului privind eficacitatea utilizării de către statele membre a FSUE, raport adoptat de instituția europeană legislativă la 20 octombrie 2021.

Pe lângă pandemia de COVID-19, care a afectat viețile cotidiene ale tuturor oamenilor de pe glob, bătrânul continent a fost lovit în acest an de inundații și incendii.

”Criza din domeniul sănătatii ne-a afectat pe toți. La început, a fost neașteptat și UE a fost criticată pentru lentoarea cu care a reacționat, ceea ce a zdruncinat încrederea și a slăbit realizările noastre sociale și economice. Reclădirea încrederii este încă o mare provocare pentru noi toți, inclusiv în Parlamentul European (PE). După cum știți, și noi, în Parlament, am fost luați prin surprindere și nu am putut lucra o perioadă, anul trecut. După câteva săptămâni de ezitare, instituțiile au încercat să se organizeze cât mai repede posibil pentru a lucra eficient”, a detaliat Crețu.

Aceasta a făcut trimitere la serie de măsuri pe care Parlamentul European le-a aprobat pentru a combate criza.

”Primele măsuri au fost pentru starea de urgență și, de asemenea, am adoptat măsuri pe termen lung. Una dintre măsuri este includerea în Fondul de Solidaritate al UE unele cheltuieli referitoarea la atenuarea consecințelor COVID-19. Inițial, când a fost înființat în 2002, FSUE a fost menit să abordeze doar dezastrele naturale. Fondul de Solidaritate a fost conceput inițial ca un instrument prin care statele membre puteau recupera o parte din cheltuielile rezultate în urma unui dezastru natural. În timpul mandatului meu de comisar pentru politică regională, am văzut în Italia oameni disperați după cutremurul care a devastat centrul Italiei acum câțiva ani. Acela a fost momentul în care am solicitat ca Fondul de Solidaritate să devină mai flexibil și mai eficient pentru a oferi mai rapid asistență financiară statelor membre afectate de dezastre naturale”, a amintit eurodeputatul.

Corina Crețu a subliniat, în egală măsură, nevoia ca banii să fie alocați mai rapid, fără a face însă rabat de la controale mai stricte, în vederea asigurării legalității cheltuielilor.

”Am fost în Portugalia și Italia pentru a arăta solidaritatea noastră. Dar, în același timp, banii au putut fi virați doar după o anumită perioadă de timp. În postura mea de europarlamentar și raportor pentru Fondul de Solidaritate în Comisia de control bugetar, mi-am propus simplificarea procedurii și scurtarea timpilor scurși între depunerea solicitărilor și alocarea efectivă a ajutorului european. Mai mult, insistăm asupra necesității unor controale mai stricte pentru a ne asigura că banii ajung exact acolo unde este nevoie”, a punctat eurodeputatul.

În opinia europarlamentarului, a devenit urgentă nu numai eliminarea birocrației, ci și utilizarea proactivă a FSUE în statele membre care se confruntă în mod regulat cu dezastre naturale.

În egală măsură, Crețu a atras atenția asupra nevoii ca fiecare țară beneficiară ”să detalieze măsurile de prevenire pe care le-a luat sau intenționează să le ia, inclusiv modul în care va folosi fondurile UE pentru a limita daunele viitoare.”

Astfel, în vederea accelerării procedurilor pentru a primi finanțarea europeană, europarlamentarul pledează pentru ”crearea de rețele între statatele membre pentru a împărtăși cunoștințele privind utilizarea FSUE”.

Corina Crețu consideră, de asemenea, că se impune un mecanism care să ofere sprijin financiar în caz de urgență, chiar dacă bugetul anual FSUE a fost cheltuit.

La finalul lunii septembrie, Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE, prin care solicită Comisiei Europene ”să ia în considerare soluții mai eficiente”, astfel încât ajutorul să ajungă mai rapid la statele afectate.

Ulterior, la mijlocul lunii octombrie, documentul a primit undă verde, cu largă majoritate, din partea plenului reunit al instituției legislative europene.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci și până în 2020, a fost mobilizat 6,5 miliarde de euro în cazul a 96 de catastrofe care au avut loc în 23 de state membre și o țară candidată: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de UE pentru a recupera decalajele de dezvoltare: Lupta împotriva sărăciei și investițiile în sănătate și educație trebuie continuate

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a solicitat în PE acordarea statutului de țară candidată la UE pentru R. Moldova: Îmi doresc să facă parte din familia europeană cât mai curând

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a votat în Parlamentul European rezoluția referitoare la situația actuală a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prin care a solicitat Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană este invitata să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată.

 

„Consider că locul Republicii Moldova este în cadrul Uniunii Europene și îmi doresc ca ea să facă parte din familia europeană cât mai curând”, a subliniat Corina Crețu.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Parlamentul European a solicitat joi statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, afirmând că R. Moldova este pe drumul cel bun în adoptarea unor reforme cheie. 

Astfel, într-o rezoluție adoptată în plenul de la Strasbourg, text aprobat prin ridicarea mâinilor, Parlamentul a salutat cererea oficială de aderare la UE a Moldovei din 3 martie 2022, spunând că UE ar trebui să-i acorde statutul de candidat, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

 În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu și-a exprimat miercuri solidaritatea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în eforturile sale „de a păstra pacea și de a reduce tensiunile din ultimele zile”.

„Astăzi se împlinesc 12 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În aceste momente complicate, trebuie sa fim mai mult decât oricând alături de cetățenii Republicii Moldova. Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană, iar depunerea cererii de aderare, într-un context atât de dramatic cum este războiul din Ucraina, reprezintă un moment istoric”, a scris Corina Crețu, pe Facebook. 

Republica Moldova a anunţat marţi măsuri de consolidare a securităţii sale după o serie de explozii în regiunea separatistă Transnistria, susţinută de Moscova, care au stârnit temeri privind o extindere a conflictului actual din Ucraina.

Mai mult, europarlamentarul a subliniat că de mai bine de un deceniu, România a demonstrat că reprezintă principalul partener strategic al Republicii Moldova.

 

Citiți și: Maia Sandu: Tensiunile din ultimele săptămâni din Transnistria pornesc de la forțe din regiune care sunt interesate de destabilizarea situației în R. Moldova

„Având în vedere istoria noastră comună, e și firesc să fie astfel. Speranța mea cea mai sinceră este ca și viitorul nostru să fie unul comun, în Uniunea Europeană. Am fost și voi rămâne convinsă de destinul european al Republicii Moldova – de care sunt foarte atașată sufletește. Am vizitat Moldova în repetate rânduri încă din 2005, când am fost observator electoral din partea OSCE”, a amintit aceasta. 

De asemenea, în anul 2013, Corina Crețu a pledat, din Parlamentul European, pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, a aprobat pentru Republica Moldova proiecte europene în valoare de zeci de milioane de euro, de rezultatele cărora beneficiază astăzi sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. 

„Am făcut toate acestea pentru că am crezut întotdeauna că dincolo de cuvintele frumoase, oamenii trebuie efectiv să simtă modul în care viața lor se schimbă în bine. Politica este utilă atât timp cât reprezintă o șansă în plus de a contribui la binele oamenilor”, a mai spus eurodeputatul. 

În finalul mesajului său, Corina Crețu a declarat că va  rămâne în continuare o susținătoare a drumului european al Republicii Moldova și, din Parlamentul European, va depune toate eforturile ca „vocea fraților noștri de peste Prut să se facă auzită și mai bine la Bruxelles”.

Reamintim că luna trecută, în semn de solidaritate față de momentele grele și dramatice pe care le traversează cetățenii Republicii Moldova și drept omagiu adus refugiaților care fug din calea războiului, eurodeputatul Corina Crețu a decis să demareze pregătirea dosarului pentru a solicita, pe lângă cetățenia română, și pe cea a Republicii Moldova

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO1 hour ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending